Ars poetica

Graficianul
îşi poartă frenetic arcuşul
pe strunele foii
imaculate.
Arcuri. Săgeţi. Arcuri. Săgeţi.
Linii drepte.
Curbe.
Ovale.
Intermitente
sau neîntrerupte.
Linii şi cercuri.
Pisc şi genune.
Celest şi teluric.
Real şi vedenie.
Din arii celeste
răsare
teluricul trup
de fecioară:
cunună de stele,
cascadă de plete,
o frunte de Venus,
arcade de nimfă,
sprâncene elene,
doi ochi scrutători,
ardent dirijor,
o sferă sonoră,
cireaşă răscoaptă de árşiţa verii,
sulfină mlădie gen Nefertiti,
doi umeri scăldaţi în zăpezi de Ceahlău,
arípi de Eol,
siluetă de nimfă cu arcurile-coapse
vibrând la mişcarea
freneticei vele.
Când trage arcuşul
să-nvolbure-n transă
o coardă spirală
fără sfârşit,
însuşi desenul
se smulge din coală
şi zboară, săgeată,
în infinit.

Linii şi arcuri,
curbe şi cercuri,
zbor de Măiastră
sunt
şi cuvintele.

poezie de Nicolae Mătcaş (2006)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotărârile oamenilor ar trebui să fie linii drepte, zâmbetele oamenilor, linii curbe dansând...

citat din Carola Mazot
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura crează linii curbe, în timp ce oamenii crează linii drepte.

citat din Hideki Yukawa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui cuplu

Deşi sunt foarte populari
În vechea noastră urbe,
Pe el îl ştiu în linii mari,
Pe ea în linii curbe!

epigramă de Ştefan Şerban din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce întrepătrundere aceea dintre un violoncel şi femeia care smulge din corzile acestuia plânsete, sau şoapte, sau strigăte exultate! Ce întrepătrundere de linii drepte şi curbe, ce acuplare de lemn şi carne!

citat din Juan Manuel de Prada
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

La cum stăm cu banii, prezenţa lui Wimbledon în Premiership e ca şi cum ai lua parte la un război nuclear cu arcuri şi săgeţi.

citat din Joe Kinnear
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada din bulgăre

Rup cu dinţii o bucată de zăpadă
muşcătură dintr-un bulgăre
şi caut să o păstrez
cât mai mult timp
pe cerul gurii pentru
a-i simţi căldura
dizolvarea ei efervescentă
îmi înţeapă limba

mi-a mai rămas din bulgăre
- nu l-am putut termina pe tot
foamea s-a topit de la căldura lui -
e presărat cu sare şi piper alb
şi stă în faţa mea răsturnat pe o parte
muşcătura mea l-a descentrat
îl şterg cu colţul mânecii
îi dau lucioasă oglindire
şi îmi privesc irisul ochilor în el
sclipiri argintii

îmi văd genele întoarse - curbate -
arcuri fără săgeţi - arcuri de gheaţă
cum se scutură de frig
pe bulgărele de omăt

îl întorc în palmă
şi îl arunc spre orizont
şi ploaie de zăpadă se împrăştie din el
fulgi de nea rătăciţi
stele căzătoare

poezie de Adina Diana Boboc
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou semnat

Pe o pânză de pictură
E-o mare adunătură...
Culori, linii drepte, curbe,
De-nconjoară întreaga urbe,
Trase–n mare repezeală,
Seamănă... a brambureală...
Dar în "clar" ne este dat
Că un "geniu"... l-a semnat...
Tabloul... cum se numeşte?
Fiecare... cum doreşte!...

poligramă de Constantin Enescu (15 octombrie 2012)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu rigla strâmbă, nu poţi trage linii drepte.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alfa masculul filozof-mitocan

Mantia şi limita ce o impui mereu în orizontul meu,
Sunt oglindirea ta închipuirii mele.

Promisiunea ta de-a-mi face dintr-un cerc o sferă,
S-a rezumat la-mi trage linii curbe pe hârtie,
Argumentând apoi: creionul prost pentru haşură,
Tu tot ştiind că globul vreau să-l ţin în mână.

Obraznic, schimb cerinţa mea abstractă
Într-una certa, animată şi primejdioasă:
Că nu m-ar deranja ca sfera să înceapa
Cu un sfârc, întrepătrunsă fiind de tine,
Să se termine în altul.

Răspunsul tău, măsura celor zise,
În semn de de recunoaştere
Mi-am tatuat pe faţă urma pălmii tale.

poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomii au găsit însă un mijloc foarte bun pentru a stabili poziţiunea fiecărei stele pe bolta cerească. Ştiţi cum se stabileşte poziţiunea unei localităţi pe Pământ: prin longitudine şi latitudine. Cerul fiind şi el o sferă, sau alcătuit din linii curbe, la fel şi astfel, ce e longitudinea pentru Pământ e ascensiunea dreaptă pentru sfera cerească, iar ce e latitudinea pentru Pământ e declinaţiunea pentru sfera cerească. Astfel, acum există nenumărate cataloage şi atlasuri cereşti, în cari stelele sunt trecute cu ascensiunea dreaptă şi cu declinaţiunea.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolnavă de misconcepţii

ne supunem nehotărârii.
ne aruncăm în abisuri paralele,
în linii curbe, desfrânate-
o călătorie a neajunsului.
noi suntem roţile târâte pe şine obosite,
noi suntem mecanica şi legea anti-atracţiei.
tu rămâi oare antitotalul din dragostea mea?

it depends on who i'm gonna be tomorrow.

poezie de Iulia Ivancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ajun de Crăciun

arborii în legănare fac desene în aer
linii şi curbe trasate de ramuri
e multă măiestrie pe al vremii caer
vîntul mirat priveşte pe geamuri.

ninge liniştit în casă arde focul
bradul împodobit crează atmosferă
în cuptor se coace mândru cozonacul
steaua Crăciunului surâde în sferă

colindători la uşă cântă lerui ler
cu sufletul vestesc naşterea lui Hristos
lumini de sărbătoare se aprind pe cer
hai să ciocnim paharul cu vinul gustos.

la mulţi ani creştine, să fii fericit
şi prin tot ce faci să fii împlinit.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O poartă coroana

"Neliniştit e capul care poartă coroana" -
Aşa au zis cei care-au stat prin preajmă,
Lângă'mpăraţi
Lângă regine.
Fără odihnă sufletul tresaltă
Pe frunte picuri mari se văd să vină
Ca undele în lacul de pe baltă.
Ce să aibă în sine bucata de aur?
În cercuri pe creştet
Tot cercuri o lume.
O poartă acolo cu rele şi bune
Coroana-i o poartă de nelinişti în spume
Acelui ce-o poartă
Înlăuntru o poartă.

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie frumoasă

cu siguranţă albă
tristă e numai femeia
albă fragilă până la adn
nemângâiată
care trimite foto
grafii
în avantajul egalităţii
îşi mângâie buzele şi sufletul
cu poezie
iubeşte pe înserat
stând în planuri geometrice
şi desenând linii curbe

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glas teluric

Îmi şuieră-n păr secunda fructelor din zăpezi
Şi într-un ochi mi s-a aprins un înger rătăcit
Luna-mi tremură-n trup înfiorate oglinzi verzi
Clipa curbează cerul în celălalt ochi uimit.

M-acoperă noaptea, copac cu frunze de onix
Hotarul pleoapei desface apusul violet
Şi-mi creşte-n umăr o pasăre ascunsă în vis
Iar inima în spirale s-a despletit încet.

În ţipăt de stea se-aruncă buza în ţărână,
Celălat umăr se înnădeşte cu degete
Parcă-i un păiajen, o rădăcină, o mână
Ce-ar vrea să atingă colbul viselor gemene.

Pietrele-n fluturi, fructele-n cer şi stelele-n glod
Toate, toate respiră-n trupul meu cel necitit,
Cerul mă ţese-n ţărâna de mâine şi-mi dă rod
Ziua de ieri, din visul unui înger adormit.

Lumina se scutură-n cercuri răsturnate-n piept
Somn, înger în ochi teluric, zbor, vis în ochi de stea
Aripa mă saltă, ţărâna mă despică drept,
Sunt nescrisul glas teluric ce-a-nvăţat a zbura.

poezie de Alice Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa

Valuri în maluri cu acorduri, din adâncuri în amurguri,
Vin ca arcuri cu săgeţi ce mă străpung şi m-ajung,
Mă simt ca un ciung.
Angelică-ncantare, cu vocea ei ameţitoare,
Aceasta dulce-ncercare,
Ce-i viaţa în viaţa împletită-n dureri amare,
Cu modul ei de abordare amăgitoare
Te ia... te lasă... te ceartă şi te iartă...
Neagră soartă... mai bine moartă.
Anotimpuri, apusuri, asfinţituri,
Tornade din timpuri formate,
Ce lasă în urmă doar câmpuri devastate.
Şi versuri în cercuri de ceaţă citesc,
Catarguri de gânduri din maluri zăresc,
Coşmaruri din coşuri de vise în fum risipesc
Biciuri de foc ce fulgere-aruncă...
Cu scut mă acopăr, m-ascund,
În vechi amintiri mă strecor, mă scufund.
Se-aruncă fantome din cer în adânc,
Femei despletite în alb, de mare-nghiţite,
Virgine ispite.
În noaptea ce visele-şi ţese mai lungi şi mai dese,
De noi neînţelese.

poezie de Camelia Olteanu
Adăugat de Camelia Olteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A juca teatru este probabil cea mai mare terapie din lume. Poţi să scapi de o mulţime de lucruri din tine şi nu mai trebuie să le iei acasă cu tine, noaptea. Astea sunt lucrurile dintre linii, spaţiile goale dintre acele linii care sunt interesante.

citat din Robert Carlyle
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine zgarda ne cheamă

In vizuina mea rece te aştept lupoaică
Să mă muşti cu fiori urletelor selenare
Să urli venelor să numai fie izvoare reci
Supuse vânătorului de zile
Cu arcuri cadrane de ceas şi secundare săgeţi
In haita buzelor să furăm clipe din laţuri şi capcane
Ce se ascund in păduri de cărămizi cu iarbă de asfalt
Să evadăm din circul ce ne-a dresat
Să alergăm infometaţi de noi prin ploi şi zăpezi
Să nu ştim ce va fi mâine nici azi
Sfărmând zgarda cuvintelor
Ce ne opresc să fugim goi
Prin roua dimineţii sub soarele fără fereastră
Să urlăm lunii liberi fără amenzi
Mâine zgarda ne cheamă
Azi... luna să ne fie veşmânt până in zori

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe simeză

Contemplând simeza cu suflet preaplin,
Pictura-n efluviu e un dar divin:
Bătălii faimoase, cu cai nărăvaşi,
Imortalizate, lupte cu ostaşi.
Armate cu arcuri, cu săgeţi şi scut,
În natura moartă, ulcele din lut.
Flori îmbrăţişate în imens buchet.
Pictor în oglindă, autoportret...
Un colţ de natură, stele, lună, sori,
Zarea necuprinsă, munţii cu ninsori.
Nimfe-n goliciune, ce se scaldă-n larg,
Vele-nvolburate în vârf de catarg.
Nuduri voluptoase cu feţe de crin,
Coapsele cărnoase şi călcâiul fin.
Suverani, regine, în veşmânt luxos,
Curtezane blonde cu păr mătăsos.
Plete zulufate, chip de copilaşi;
Cu-arcurile-ntinse, tandri amoraşi.
Ampla simfonie de nuanţe şi ton,
Este seva vieţii, nesecat filon.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două "linii" şi un "marţ"!

Jucam table, "prafuri" albe,
Întreabă unu': - Cum staţi?
Spuse altul, dintre halbe:
- Două "linii" şi un "marţ"!

calambur epigramatic de Alex Dospian (iunie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!