La Iulia Alba

Ningea bogat, ningea duios
Cu fulgi maşcaţi ca nalba,
Pe când trăiam un vis frumos
La Iulia Alba.

Un vis reunitor de neam
Ca din mărgele salba,
Ah, eu pe-un vis mă răstigneam
La Iulia Alba.

Mergeam tăcut, cu pasul blând
Prin dimineaţă, dalba,
Prima-n zăpezi urme lăsând
La Iulia Alba.

poezie celebră de Leonida Lari (2 decembrie 1990)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Alba Iulia

La Alba Iulia, în toiul iernii
Când nu se mai vede firul ierbii
Toţi românii se-adunară
Şi au înfăptuit UNIREA,
Apoi veniră anii grei
Când ne-au rupt bucăţi din ţară
Hai acuma, fraţii mei
La Alba Iulia, ca să ne refacem ţara!

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istorie + Geografie = Unire

E mândră-a noastră geografie,
Fiind cu ţara de-o fiinţă
Şi cu istoria cea vie,
Întru iubire şi credinţă.

Istoria-n devălmăşie
Cu-o fabuloasă geografie
Au dat acestei ţări contur
Şi-o înălţare în azur.

La Alba Iulia, Unirea
Cea Mare-a consfinţit ursita,
Când geografia înlesnit-a
Istoriei statornicirea!

Pentru c-aşa a fost să fie,
Aici unite-s pe vecie –
La Alba Iulia,-n Ardeal –
Istorie şi geografie.

Într-un destin naţional!

poezie de George Corbu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alba Iulia
capitala de suflet
a României.

haiku de Dumitru Delcă (2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria ta.
Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz.
Alba iulia.

haiku de Dumitru Delcă (decembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alba Iulia,
Retragere cu torţe.
Marea unire.

haiku de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind

Se-nveşmântează-n alb Râmeţii
Şi Alba Iulia de ger
Sănii albe sparg nămeţii
Cu caii dalbi şi lerui ler

E firea-ntreagă mai curată
Şi bat în clopote ninsori
Trimişii Domnului se-arată
Strălucitori ca nişte sori

Se-mbracă lumea în zăpadă
Şi se acoperă cu ger
Ninsoarea stă din cer să cadă
Pe caii dalbi şi lerui ler

O Doamne, câtă strălucire
Şi spune îngerul voios:
Azi vise face mântuire
Că S-a născut Domnul Hristos!

De aur trâmbiţele sună
Aleargă sania departe,
Să ducă lumii vestea bună
Precum e scris în sfânta Carte;

Prea multă-n lume, rătăcire
Veniţi la Domnul cuvios
Azi vi se face mântuire
Că S-a născut Domnul Hristos!

La El este izvorul vieţii
Pe care sufletele-l cer
Se-nveşmântează-n alb Râmeţii,
Şi Alba Iulia de ger.

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Podgoriile din Alba Iulia

La cramă noi uităm necazu'
Şi-n zonă curge vin - cât vrei;
De-ar fi ştiut Mihai Viteazu...
Intra cu "pompa" în Jidvei!

epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Nicolae Bunduri
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădarea...

Motto: 3 mai 1997: 22 ani de la una dintre cele mai mari trădări
din istoria României: Tratatul cu Ucraina.

de la Iulia Albă la Alba Cetate
trece ţara mea dalbă în străinătate
de la Alba Cetate la Bucovina
trei fantome drept state, în rest Ucraina

de la Bucovina o iei mai la vale
tot lumea română îţi iese în cale
aici Basarabia stă nemişcată
cu capu' sub sabie, cu restu' plecată...

de la mare la munte, de la munte la stele
nici elite în frunte şi nici frunte cu ele
doar trădare vulgară, doar cumplită hoţie
numai umbră din ţara ce-i mai zic Românie.

poezie de Iurie Osoianu (10 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doña Alba, Doña Sol

Mă-ntorc peste timp şi uimit te revăd,
trecând majestos... pe podul Triana,
în apă, pe valuri, tresaltă coroana
desprinsă din umbra-ţi rămasă pe pod.
Eşti doña Alba, sau doña Sol? –
aleargă prin minte această-ntrebare,
iar umbra căzută pe unde dispare...
O, doña Alba! O, doña Sol!

Exultă pe soclu Adolfo Becquer,
în parcul central Maria Luisa,
când simte venind, odată cu briza,
parfum de amantă cu iz adulter.
Eşti doña Alba, sau doña Sol? –
rămâne pe gânduri poetul Becquer,
iar ploaia de toamnă, căzută din cer,
se scurge ca lacrima doñei Sol.

Din lacrimă creşte un tainic mister,
adus peste timp în parcul Luizei
pe bustul întins sub aripa brizei
de unde priveşte poetul Becquer.
Eşti doña Alba, sau doña Sol? –
se-ntreabă retoric Adolfo Becher...
Resimte deodată temutul mister –
e doña Alba, nu-i doña Sol!

Aş vrea să-l ajut pe poetul Becher,
o caut prin parcuri pe doña Sol,
dar ploaia se cerne deasupra domol
din norii întinşi fără margini pe cer.
Cu gândul mă pierd haotic în gol,
învins mă întorc în camera goală,
poetul Becher se tânguie-afară –
O, doña Alba! O, doña Sol!

(Aduceri aminte din Parcul Maria Luiza, Sevilla, 1999)

poezie de Corneliu Neagu din Fata morgana
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna cuvintelor

Ningea mărunt, ningea hain,
Cu vorbe rele şi minciuni,
În mine se surpau genuni
Şi gându-mi îngheţa străin.

Nu mai aştept demult minuni,
Doar binele născut în chin.
Ningea mărunt, ningea hain,
Cu vorbe rele şi minciuni.

Cu disperarea sunt vecin,
Aştept să plouă cu tăuni,
Agonizând să fim mai buni,
Primind iar biblicul vaccin...

Ningea mărunt, ningea hain.

rondel de Valeria Moroşan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de Alba şi de Arad...

Mi-e dor de Alba de atunci
Şi-mi arde sufletul ca para,
Când răsuna pe văi şi lunci-
"Noi vrem să ne unim cu ţara!"

Curgeau şuvoaiele de ape
Spre-aceeaşi vrednică fântână
Din care veşnic să se-adape
Această naţie română!

Şi nimeni nu le-a stat în cale
În ceasul dat de Dumnezeu,
Vreau clipa mântuirii tale
Să bată iar, poporul meu!

Te-a dezbinat şi te dezbină
Cei care vin cu gând murdar
Şi dau cu pietre în lumină
Şi cu noroi în calendar!
..................................
Azi gândurile mele ard
Şi lacrimile-mi curg pe faţă,
Mi-e dor de Alba şi de-Arad,
De România "dodoloaţă!"

poezie de Nicolae Nicoară-Horia (1 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţară, tu eşti Raiul meu

Mândru sunt că-s românaş,
Îmbrăcat în costumaş,
Popular, cusut cu stele,
Căci e ziua ţării mele.

Haideţi fraţilor, veniţi,
Veseli, iubitori, uniţi,
Azi în zi de sărbătoare,
Ca să facem horă mare.

Te slăvim cu inimi mici,
De copii, părinţi, bunici.
Alba Iulia sclipeşte
Când românu-şi reuneşte.

Sunt român şi mândru-s eu,
Ţară, tu, eşti Raiul meu!

poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ÎNCREMENIREA-NVĂLUITĂ-N ALBA HAINĂ HIBERNALĂ
Încremenirea-nvăluită-n alba haină hibernală
E adormită sub nămeţii troeniţi de vântul în rafală,
Dar ar putea să se trezească fără a băga de seamă
Şi consecinţa ce urmează nu va fi deloc banală.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima... sau ultima zăpadă

Broderii în alb pur, cu umbrele declive
Transfigurează spaţiul pe-un ton de cer în gri
Şi arar se frâng, căzând în spargeri sidefii
De-o vată puf, casantă, pe sol lăsând colive.

În albul nesfârşit se taie în câmp culoare
De-un galben, bej murdar, pe alocuri gri închis,
În dâre, mâzgălind şiruri cum coala în scris...
La fel de întinată pe aşternut cast, paloare.

Din când în când zbor pete, tot gri, sau cafenii,
Se năpustesc să stea pe-un ram, frângându-i dalb,
Ce se zburleşte în fulgi, un praf, corolă, alb...
Lăsând în balansoar crengi pline, fumurii.

E atât de alb că doare, topeşte ochiul fulg
Şi parcă plâns se pierde în nesfârşit domol,
Lăsând pe-obraz o dâră se revărsând în gol
La auz că albiţii picuri iar vieţii fiinţe smulg...

La radio e-o ştire; "un prim pierdut... control!"
Şi alba puritate îşi scrie în dramă, rol...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ningea nătâng

Ningea nătâng şi într-o dungă
pe manechinele din parc.
Luna-mbrăcase trenă lungă
şi Cupidon trăgea de arc.
Statui de gheaţă, solitare,
Pe fire ude de paing,
Se tânguiau cu voci amare
ca doi boxeri striviţi în ring.
Ningea nătîng, ningea poeme
pe tâmplele unui balcon.
Priveam nălucile boeme
ce fredonau la unison.
Gonind prin candida ninsoare,
Zburând frenetic ca Icar,
I-am dat uitării-o-mbrăţişare,
Şi-am înecat-o-ntr-un pahar.

poezie de Marioara Nedea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te desenez

Te desenez, pe geam la gará,
Pe usa de la dormitor,
Pe alba pánza de la moara,
Pe visul meu de muritor.

Te desenez, pe mal de mare,
Pe valul gandului ucis,
Pe harta inimii ce are
Atátea batai de atins.

Te desenez c-o papadie
Ca un sarut furat invers,
Pe coala alba de hartie
Te desenez, caci te iubesc.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi întru unire

În veşmânt de tricolor,
Mândră-i ţara, fraţilor!
Hai, veniţi, întru unire,
Să uităm poveri, mâhnire,
Şi să încropim o horă
Mare... frate lângă soră.

Să vă puneţi strai faimos,
Că nu-i altul mai frumos;
Cu motive populare,
Că e ţara-n sărbătoare.
Hai, veniţi, pe drum, pe brazdă,
Alba Iulia e gazdă!

Muşcă geru-ncrâncenat,
Pe român l-a-mbujorat.
Da nu-i pasă, hora mare
Îi dă aripi ca să zboare,
Lângă inimi româneşti,
Cald e când te reuneşti!

Ce e ţara? Ce să fie?
E iubire, poezie
Şi alean şi armonie,
Doină, vis şi simfonie,
E tradiţie, iubire,
Este tihnă şi UNIRE.

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre fulgi de zăpadă

m-am întors pe ţărm într-o iarnă
în iarna ultimului veac
ningea în jur şi era frig în lume
ningea a iarnă prin geamuri sparte
se întuneca în jur, eu mai scriam o pagină de carte
era târziu în noapte şi noaptea era grea
mă întorceam mereu pe drumul sorţii
eram dublura unui eu pierdut în noi
un pelerin, un scrib sau un nebun
veşnic rătăcit pe drum
plecam şi reveneam mereu
în geamurile vieţii timpul încă bate
azi nu mai ştiu, trăiesc sau e firesc
să scriu pe ziduri lumii în cetate
plecam, mă întorceam tăcut în altă noapte
din rupte buzunare se scurgeau idei
pasul greu punea amprenta în palma vieţii
se ridica un semn de întrebare
privea în jur, pleca apoi pe jos
pe scoarţa lumii mă scriam
povestea unui om damnat în a sa soartă
vroiam să plec şi nu am mai rămas
îngheţau frunze pe ramuri târzii
se stingea o ţigară, mai ardea câte un gând
era frig, era iarnă, priveam către cer
atunci am simţit acut acel fior
ningea în ochii mei cu fulgi târzii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua naţională

O zi istorică ce-i scrisă
Adânc în inimile noastre,
Ca o icoană străluceşte,
Fiind acolo sus, între astre.

Ecoul bucuriei încă răsună
Pătruns în suflete-mpietrite,
Acum românul se trezeşte
Din visele ce-au fost cumplite.

Aleargă oameni peste tot
În locuri ce ne-au fost furate,
Dar nu se pot îmbrăţişa
Mamă cu fiu, soră cu frate.

Pluteşte fulgul de speranţă
Al zilei ce nu e departe,
Când dintre noi va dispărea
Hotarul care ne desparte.

Veniţi la Alba Iulia copii,
Pe piept cu panglici tricolore!
Cântaţi "Deşteaptă-te, române",
Prindeţi-vă cu toţii-n hore.

poezie de Ion Răduţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steluţe în genele ei

Ningea pe Colentina şi erau steluţe în genele ei.
Tramvaiul patru cotea inzapezit la Sf. Dumitru
şi erau steluţe, steluţe, steluţe în genele ei.

Ningea, ningea, ningea peste Colentina
demult, demult...
da, dragii moşului, erau...
erau steluţe în genele ei.

Ningea pe firele de troleibuz, pe toneta de tichete ITB
ningea pe mustaţa mea şi pe gagica în roşu de alături
tramvaiele aveau ştergătoare de parbriz şi erau... hai, toţi în cor:
erau steluţe în genele ei.

Eram student, era studentă
eram eminent, era iminentă
şi erau steluţe în genele ei.
Aerul era rece, tramvaiele reci
maxi-taxiurile abia înfiinţate
mergeau toate pe patru roate
şi erau steluţe în genele ei.
...

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!