Oscilații în gândire
Cenzură pe gânduri,
Cenzură pe sentimente,
Am motivat absențe,
La rubrica salvăm aparențe,
Fără interferențe.
Sentimentele sunt ca un pendul,
Te ridică până la cer sau te aduc la nivelul sub.
Într-un ritm sacadat, sentimentu-i temporar,
Te scufundă în abis sau te duce în extaz.
Dintr-o extremă în alta,
Oscilează soarta,
Ar plânge și arta,
Dar lacrimile-s uscate,
De tăceri, ce-au fost uitate.
Oscilații de context,
Când note de subsol,
Când sublinieri pe text,
Dependent de sens,
Pictez rezoluții scindate-n univers.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cenzură
Fetele de pe centură
Să le cunoască ar vrea,
Dar șoferu'are cenzură
Pusă de... nevastă-sa!
epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- cenzură
- Cenzură: mucles în interes de stat.
definiție aforistică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Orice țară care are cenzură sexuală va avea, în cele din urmă, cenzură politică.
citat din Kenneth Tynan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenzorului meu
Se teme Dabija de versu-mi haios,
Se teme Dabija de râul spumos
Ce curge-n cuvintele mele.
Se teme Dabija de un dur adevăr,
Se teme de-o mică steluță din cer
Ce-i arde retina sub gene.
Nu-mi pasă, Dabija, de "Nu" - ăst al tău,
Nu-mi pasă defel de refuzul să-mi publici scrisoarea-eseu,
Nu-mi pasă defel de cenzură.
Sunt "copilul teribil" al neamului meu
Și când am inspirație râd că mi-e greu
Bâlbâindu-mi cuvântul în gură.
Eh!... Dabija, Dabija, cândva se va scri
Când va vrea Dumnezeu și noi nu vom mai fi,
Se va scri fără pic de cenzură
Dabija, Dabija, vestitul poet
Trăit într-un secol de hoți hrăpăreți
Cenzura nepoeților gură...
poezie de Iurie Osoianu (26 decembrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moțiunea de cenzură
La "Moțiunea de cenzură"
Acuze cu dezinvoltură...
Opozanții n-au ratat
Un lucru binemeritat.
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melodrama
E grav,
Se scufundă notele în abis
pe un fundal monoton,
L-aș reduce c-un semiton,
Dar deja sunt pe minus.
E haos pe portativ,
sonete încâlcite,
Melisme pe canalul auditiv.
Instrumentalul e sărac,
ca și background,
Și-a pierdut din intensitate,
E melodrama visătorilor în noapte.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverie
Zbor... zbor și dau de univers,
Acolo mă întâlnesc cu întunericul si misterul,
Ce mă afundă după 15 straturi de univers,
Într-un alt univers;
Acesta e făurit din gânduri călătoare
Uitate prin neant, peste tot și nicăieri;
Acesta e cuibul lor...
Un gând plânge că și-a pierdut iubitul,
Altul e un gând care aleargă într-un cerc continuu
Și spune că are de gând să facă o sută de lucruri uimitoare
Pe care nu le face, doar aleargă în cerc...
Omul a murit de mult,
Dar visul neîmplinit încă duce o luptă în univers. Frica l-a oprit...
Merg mai departe de aceasta vale a plângerii
Și dau de gânduri visătoare, de gânduri de iubire,
De toate gândurile ce dansează și se creează nestingherite din capetele oamenilor,
Unele sunt mai ceva ca ciupercile, de cum se înmulțesc!
Eu plec pentru că nu vreau sa fiu pierdută-n gânduri...
Nu mă uit pe unde merg și cad din acest univers,
Mă las purtată de praful de stele până la Dumnezeu.
Acolo totul e lumină, dar nu arde.
Simt că sufletul meu devine una cu lumina, de parcă și-ar fi găsit puzzle-ul.
E un sentiment minunat!
Nu mai vreau să plec de aici...
poezie de Veronica Ștefania Dănciulescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțuri
Și văd, ceea ce alții nu văd
Simt, mai mult decât arăt.
Mă îmbrac în nepăsare,
Am deja prea multe întrebări,
Care-mi dau eroare.
Aud și liniștea apăsătoare,
Chiar și când zgomotul din mintea mea,
Țipă mai tare.
Sunt unde de frecvență joasă
Mă ridică, mă lasă.
Ating fericirea, apoi mă prăbușesc în angoasă,
Miros flori de gheață,
Pe când, atunci, gustam din nectar,
Scot la lumină,
Sentimente mototolite
Din al inimii buzunar.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când toamna mă duce
Și luna mă duce
atât de aprinsă
de dor
de durere
până când pământul mă duce
încordat prin tăceri
până când
poezie de Eli Gîlcescu (17 septembrie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La limita separării dintre cele două funcții, chiar în punctul în care prima o întâlnește pe cea de-a doua, există o cenzură care nu lasă să treacă decât ceea ce este agreabil și respinge restul. Produsele respinse de către cenzură se găsesc atunci, pentru a folosi propria noastră expresie, în stare de refulare.
Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Pachet Opere Esentiale Sigmund Freud 11 volume" de Sigmund Freud este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Mi-ai dispărut
Mi-ai dispărut din gând,
Eu te chemam, în loc să te alung.
Ți-am oferit spațiu în mintea mea,
Tu ai revendicat-o, ca fiind, deja a ta.
Mi-ai dispărut din tablou,
Te-am reconstruit în vis.
Ți-am dat noi valențe
Și culori de nedescris.
Mi-ai dispărut din vers,
Fără tine, e ambiguu, șters.
Tu îi erai pură armonie,
Acum plânge a nostalgie,
Se sprijină un vers pe altu'
Într-un ritm de vibrato.
Mi-ai dispărut din drum,
Nu mai vreau să aflu calea către tine,
Eu te ridicam pe un piedestal,
Eu, pentru tine, eram oricine.
Mi-ai dispărut ca și nume,
Când te scriam pe pagini, anume.
Nu mai vreau să te știu, pe de rost,
Mi-a fost de ajuns, doar să te cunosc.
Mi-ai dispărut din tot,
Aproape, am reușit să te scot,
Dar lași urme adânci,
Nu privești înapoi și fugi.
Mi-ai dispărut din suflet,
Și nu plăteai chirie,
Am oferit în avans și
Tot eu, am ieșit pe datorie.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cupa de abis
Ziua fără tine mi-a părut
mohorâtă, searbădă și lungă,
ca și cum, pe-un țărm necunoscut,
sufletu-mi nu reușea s-ajungă.
Îmi părea că soarta mi-a întins
cupa cu amarnica otravă
care spre abisuri m-a împins,
pentru-a suferințelor izbavă.
M-am simțit trecând un ultim râu,
cu monezi ce-mi apăsau pe pleoape,
într-un ritm de barcagiu lălâu,
ce vâslea prin hăul dintre ape.
Până când de noapte să se crape,
am sperat să vii, să-mi fii aproape.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te finisez
Te conturez cu un cărbune,
Pe-o pânză albă de destin,
Când visele, nu pot a spune
Reversul timpului hain.
Te conturez... cu răsuflarea
Alunecînd... spre-acel abis
La ora când despică marea
Eternul univers... deschis
Te hașurez... nedefinită
Punând răbdare-ntre tăceri,
Tot așteptând a-mi fi... iubită
Și dintre toți să mă preferi.
Te hașurez... c-o mângâiere
Răscolitoare și plăpândă,
Cu un sărut de dulce miere,
Ce a uitat, să se ascundă.
Te finisez, abia-nspre seară
În altă formă... și-n alt sens,
Găsit într-un mulaj de ceară
Și în acest amurg... imens.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te finisez
Te conturez cu un cărbune
Pe-o pânză albă de destin,
Când visele nu pot a spune
Reversul timpului... hain.
Te conturez... cu răsuflarea
Alunecînd spre-acel abis,
La ora când despică marea
Eternul univers... deschis
Te hașurez... nedefinită,
Punând răbdare-ntre tăceri,
Tot așteptând a-mi fi iubită
Și dintre toți... să mă preferi.
Te hașurez... c-o mângâiere
Răscolitoare și plăpândă,
Cu un sărut dulce de miere
Ce a uitat, să se ascundă.
Te finisez... abia-nspre seară
În altă formă... și-n alt sens,
Găsit într-un mulaj de ceară
Și în acest amurg... imens.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sens interzis
Drumuri, poteci, scurtături
cu sens interzis.
Cutume, canoane, reguli,
impuse.
Libertate virtuală.
Renegații mei dragi!
Magnetism intens,
prematur refuzat
de prejudecăți.
Pendul sunt:
Când curios si spontan,
respir libertate,
când părăsit de curaj,
renunț superficial la toate.
Experiente esențiale,
neînțelese...
adesea pierdute.
Fantome ce bântuie,
în ceața sufletului meu.
Fără echivoc:
m-am născut,
pe sens interzis.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine sunt eu? (Doar sunt sau chiar exist?)
Cine sunt eu în lipsa ta,
Când inima mea e ca un pendul,
Între a te pierde sau a te afla.
Cine sunt eu în lipsă de mine,
Când caut chipuri, dar
mă lovesc doar de măști în mulțime.
Cine-s eu în trecerea timpului,
Un om sau doar o umbră-n amprentele zidului,
Ce unește, dar și dezbină
Ține de obișnuință sau de rutină?
Cine-s eu, atunci când nu mă recunosc,
Imagine proiectată de trăiri și neaos.
Caut liniștea în haos,
Dar mă afund mai mult,
Doar simplu exist sau chiar sunt?
Cine sunt eu într-o lume imperfectă,
De valori defectă,
Al cărui preț ține doar de etichetă,
Un inadaptat(ă) ce-și proiectează propria lume,
Ca un arhitect, într-o machetă.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jocuri politice
În casa lor, nevasta, vrând-nevrând,
E Prim-ministru, dar din când în când
Primește-o moțiune de cenzură,
De regulă-aplicată peste gură.
epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ambiguu
Un întreg univers,
Un colț de lume,
O fărâmă de ceva anume,
O inefabilă natiune.
O pierdere absurdă în detalii,
O regăsire printre cioburi de vitralii,
O constatare ambiguuă,
O muncă depusă asiduuă.
Un amalgam de cuvinte fără sens,
O înșiruire logică cu subînțeles,
O analiză pe subiect,
O sinteză obiectivă, în lipsă de concret.
Un deranj inutil,
Un mod de a fi abil,
Susceptibil de ceva,
Deocamdată instabil.
O cugetare fără noimă,
O idiomă,
O parafrazare din citate,
O ambiguitate.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu poți trăi într-un subsol fără să riști să capeți o conștiință de subsol. Spiritul nu este deteriorat de subsol decât dacă între subsol și ceea ce e deasupra nu e mare deosebire. Când însă un găinar locuiește în vaste apartamente, și un om productiv, asemeni pomilor dintr-o livadă, sau asemeni pământului care asigură roadele, nu vede lumina soarelui și trebuie să stea în întuneric, spiritul nu poate ocoli întrebarea: e vorba de moartea mea? Nici măcar nu se poate consola cu gândirea hegeliană, foarte abstractă, că dacă un filozof nu se poate afirma azi, un altul se va afirma mâine și predispoziția unei entități naționale spre filozofie nu va suferi.
citat celebru din romanul Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 2 de Marin Preda (1980)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Morometii" de Marin Preda este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Gânduri în noapte
în nopți târzii
pictez singurătatea pe o piatră
într-o lume stranie și pustie
căutând să sfârșesc ceva
ce nu am început
nici azi, nici ieri
gânduri pietrificate în mantia sufletului
de multe ori mă pierd pe nicăieri
alteori trec dintr-o stare în altă stare
dintr-o tăcere în altă tăcere
fulgerele vieții au uscat lacrimile nopții
acum pășesc pe o stradă fără sens, fără capăt
prea grăbit să ajung dincolo de capăt
ce viață nebună
pe un ciot de sperantă obscură
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din În neliniștea gândului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!