Mărţişor

Curge dimineaţa spre izvoare,
Ghiocei şi tămâioară... strâng,
Vântul cântă într-o legănare
Şi în iarbă, tălpile îmi plâng.

Pe sub piele, primăvara-i dor,
Blând lumina s-a topit în palmă,
Prinsă pe un şnur de mărţişor
Şi-ntr-o rază infinit de calmă.

Dragostea-i în boabele de rouă,
Fascinantă, tandră şi fierbinte,
Cerul peste noi cu stele plouă,
Dezvelind... aducerile-aminte.

Dinspre munte... norii emigrează,
Soarele îmbrăţişează clipa,
Când doar sărutările contează
Şi parfum de floare mi-e aripa.

Fericirea... bratele-mi întinde,
Îndemnând a crede în amor,
Sufletul şi inima-mi cuprinde,
Primăvara... dintr-un mărţişor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şnur de mărţişor

Ce ai putea spune, gânduri înfloriră,
Primăvara-n curte şade dezbrăcată
Şi-n lumina caldă... fluturii se miră,
De culoarea vieţii în destin brodată.

Te-nfăşoară vântul, iarba-i înverzită,
Roiuri de albine... visele-ţi trezesc,
Norii se destramă-n clipa risipită
Şi-n răcoarea dulce... aburii plutesc

Soarele aruncă raze-nspre dorintă,
Dându-ne de veste că e plin de dor,
Timpul împleteşte c-o anume ştiinţă
Magica iubire-n şnur... de mărţişor

Se apleacă cerul dincolo de zare,
Aripi de mătase, dezgolesc plăceri,
Buzele-s topite.... într-o sărutare
Tălmăcind fierbinte clipa de tăceri

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă luna

Cântă luna-ntr-un sărut,
Noaptea-şi cumpără inele,
Doar trecutul... e pierdut
Printre atât-amar de stele.

Cântă luna-n braţe strânsă,
Printre vise şi-mpliniri,
De iubire fiind pătrunsă
Şi parfum de trandafiri.

Cântă luna la fereastră,
Curge cerul peste noi,
Ca un colţ de mare-albastră,
Peste sâni de piatră... goi.

Cântă luna şi ne ploua
Cu argint din aşteptări,
Plâng cascadele de rouă,
Făr-a pune... întrebări.

Cântă luna... timpul trece,
Vreme nu-i să mai iubesc,
Clipe-ncearcă trist să plece
Si eu vreau să-ntineresc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi uite-aşa mi te dai toată

Ţi-s ochii dimineţi de rouă,
Când diamante râd în iarbă
Şi soarele cu raze... plouă,
Peste a câta clipă... oarbă.

Ţi-s buzele de foc şi pară,
De catifea... şi flori de mac
Iubirile... când se-nfăşoară
Cu vise-n dulcele... iatac.

Ţi-s sânii patimi... şi ispită,
Plini de nectar şi tainic dor,
Ca o chemare... nesfârşită,
Când cerul curge pe covor.

Ţi-s coapsele izvor fierbinte
Ce nasc destine... şi plăceri,
Când sărutări vor să te-alinte
Şi să te-adune... din tăceri.

Şi uite-aşa... mi te dai... toată
Cum nu credeai... a fi... amor,
Turnat în trupul tău de fată,
La vremea... sfântului fior.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De atâtea zile plouă

De atâtea zile... plouă,
Nebunii dinspre amor,
Stropii zorilor de rouă,
Mă cuprind... năucitor.

Mă arunc co nerăbdare
Într-o mare... de fiori,
Îmbrăcându-mă-n răcoare
Şi parfum discret de flori.

Către clipe înalţ... rugă,
Tot chemându-te... mereu,
Vreau la tine să ajungă,
Taina... sufletului meu.

De atâtea zile... plouă;
Peste timpul ca un dor,
Hai să împărţim în două,
Vraja magicului... zbor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zori de Mărţişor

E ziua când exultă amor
Răsfrânt în raze noi de soare
De-un ghiocel, sărut în floare
La piept de inimi... Mărţişor!

E întâi, din nou nebunul dor
Când lumea iar perechi se împarte
Să-şi jure că nimic desparte
Gând pus pe-un vis... De Mărţişor!

E martie, el, sfredelitor
Trezit din gheţ, sol revenirii
La caldul pârg, dând rod iubirii
Prinsă-ntr-un fir... De Mărţişor!

E, în aer parcă doar fior
Ce zboară între bărbaţi, femei.
Cu precădere e ziua Ei
Căci lumea... Ei, e-un mărţişor!

E-un simbol EA... Ce toţi o vor,
E EA, renaşterea la mor,
E-un feminin, răscolitor...
Şi eu, m-anin pe-un piept... O ador!

EA, ne-a dat lumea... Mărţişor!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 martie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipele trecute plâng

Privesc magic în cuvinte,
Clipele trecute... plâng
Şi alunecă fierbinte
Spre aducerile-aminte
Ale timpului... natâng.

E târziu şi-afară plouă,
Ceasul bate-ncet... tic-tac,
Risipind boabe de rouă
Şi-nceput de lună nouă,
Într-un trup de om... sărac.

Vine vântu-n goana mare,
Ca un zvon... de risipire,
Dintr-un corn de vânătoare
Care-şi caută... culoare
În iertare... şi-n iubire.

De-o veni cu mâna goală
Şi pustiuri... de uitare,
În secunda ancestrală,
Tremurândă şi banală
Torn, o ultimă-ntrebare.

Vei răspunde... de vei crede,
O vei ignora... ştiu bine,
Dacă nimeni nu te vede,
Îmbrăcată toată-n verde
Ai să uiţi, curând, de mine.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi primăvara zâmbeşte

Ninsori de magnolii
Se strâng incolor
Cu umbra privirii
În palmă
Vrăbiile s-au ascuns
În tranşee de dor
Fluturii lenevesc
Prin cotloanele bleau
Ale veşniciei
Şi primăvara zâmbeşte
De sub zăpezi
Nu aveţi teamă
Mâine orice s-ar întâmpla
Fiecare femeie
Va primii un mărţişor.

poezie de Constanţa Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi primăvara zâmbeşte

Ninsori de magnolii
Se strâng incolor
Cu umbra privirii
În palmă
Vrăbiile s-au ascuns
În tranşee de dor
Fluturii lenevesc
Prin cotloanele bleau
Ale veşniciei
Şi primăvara zâmbeşte
De sub zăpezi
Nu aveţi teamă
Mâine orice s-ar întâmpla
Fiecare femeie
Va primii un mărţişor.

poezie de Constanţa Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum demonic

Magnolii înfloresc dinspre iubire,
Un curcubeu mai zgârie un gând,
Spirale strâng speranţe din uimire
Şi în parfum demonic mă scufund.

Valsează primăvara spre cuvinte,
Plutiri de fluturi... mă redefinesc,
Iar un prezent adeseori cuminte
Mă tot îndeamnă, iată, să iubesc.

Aştern timid, iubirea-n aşternuturi
Şi o cuprind de legănări flămând,
Când încă stele cu piciorul scuturi
Pe trupu-ţi enigmatic... şi profund.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bun venit, Mărţişor

Mâine
Preţul florilor
Va exploda
Parfumul lor
Inundând burgul
Într-o zi când
Primăvara vine
Mâine
Bărbaţii vor fi
Galanţi şi docili
Cheltuind rapid
Bugetul alocat
Magicei femei
Mâine
Clipele vor înflori
În orice suflet
Ce ştie a ierta
Şi a iubi
Bun venit
Mărţişor.

poezie de Constanţa Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişor, mărţişor,
Cu şnur alb de aişor,
Prin mohorul cailor,
Fă-mă aripă de dor!

catren de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul

Când cerul se lasă
Şi blând cântă
Lumina pătrunde în inimi,
Coboară sufletul în fluture
Şi zboară cu o săgeată aurie
Plătind aerul şi viaţa
Cu un destin primit din cer.
Când nunta cerului cu sufletul
Se îndreaptă spre catedrală,
Se aprind stelele şi Luna
Şi se îmbrăţişează cu Soarele
Dansând aerul mirii nevăzuţi
Care unesc Soarele cu cerul
Luna, stelele cu Dumnezeu,
Nunta cerului şi a sufletului
Cu eternitatea şi Tronul Divin
Şi ating drumul-Lumină
Al prinţului suflet
Albastru, auriu şi violet!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu

Eu... din miile de fluturi
Care zboară-n asfinţit,
Când vrei soarele să scuturi,
Doar pe tine... te-am iubit.

Eu... din păsările toate,
Care cântă prin livezi,
Te-am ales pe tine, poate,
În văzduh... să nu te pierzi.

Eu... dintr-un alai de stele
Călătoare, trist, pe cer,
Te-am luat în palme grele,
Dezgolită... de mister.

Eu... din curcubeu şi rouă
Risipite-n dimineţi,
Împart dragostea în două
Doar cu tine... de mă ierţi.

Eu... din razele de soare
Într-o lacrimă... te pun
Şi pe-o floare de cicoare
Jur... cu tine să rămân.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişor

Luna martie, iat-o,
Plină e de spor
Noi am decorat-o
Cu un mărţişor.
Oana strânge-n mână
Fragezi ghioceii,
Mamei îi înmână
De ziua femeii.
Şi-i mai duce-un dar
Un sărut fierbinte,
Mărţişor de jar
Fără de cuvinte.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un binecuvântat mărţişor!

Cum ştie să încânte primăvara,
În aripi mici ne coace rapsodii,
Cu raze-alină, aşteptarilor, povara
Şi ochiului dă larg spre bucurii...

Din albul, ce au lăcrimat nămeţii,
Ne plămădeşte însorite suvenire,
Suind pe frunte nimbul purităţii,
Răsare-n pâlc de ghiocei, a dăruire.

Cu sânii parfumaţi de lăcrămioare
Şi ia revopsită-n aburul pădurii,
Trezeşte-n suflet dor de evadare
Spre libertate, în cătuşele naturii.

Dar cât de rece-ar fi magia ei,
Cu albul pur, fără scânteile iubirii,
Ce-aţâţă-n suflet focul armoniei
Să-ţi ia din sânge somnul amorţirii

C-un murmur din petale de lalele,
Cu lava lor fierbinte, de-mplinire,
Balsam pe răni din hibernări rebele,
Un roşu care zgâlţâie a dezrobire...

Priviţi-o cum descântă a-ncolţire,
Când răsuceşte-n palme-un Mărţişor
Din alb cu roşu, Puritate plus Iubire,
Într-un potop nestăvilit de Vise şi Amor!

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mereu îndrăgostită

Uite cum se lasă seara,
Vise-ncep a-nmugurii,
Melancolică-i chitara
Şi tu vrei... a mă iubi.

Uite luna... cum apare
Sus pe cerul fără nor,
Căutând... răscolitoare
Ochii tăi nebuni de dor.

Cad luceferii-n cărare
Şi pe chipul tău curat,
Inocentă... ca o floare,
Asfinţitu-ai fermecat.

Port sărutul tău pe buze
Definind... un dulce-amor
Şi apusu-ntreg de frunze
Ce mă-nvaţă lin... să zbor.

Palma... sânul ţi-l cuprinde
Şi-l stârneşte-nspre trăiri,
Când tot cerul se aprinde
Peste pulberi... de zefiri.

Tremură coapsa-n dorinţă
Mângâind-o... până când,
Ne simţim doar o fiinţă
Într-o viaţă... ca un gând.

Înger blând şi zână bună,
Clipa patimei... de ieri,
Peste-mbrăţişări stăpână,
Eşti sfinţită de tăceri.

Pică seara-nspre răscruce
Şi-n parfum... de trandafiri
Ce-aşteptările... seduce,
Tălmăcind nemărginiri.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Martie - Mărţişor

Niciunde-n lume nu se sărbătoreşte
întâia zi de primăvară, în mod unic, româneşte.
E Dochia ce toarce firul anului
punând în el două culori simbol al lerului,
alb şi roşu contrariile reprezentând
lumină-întuneric, iarnă-vară în cupa vieţii adunând.
E Mărţişorul bată-l fericirea şi norocul
ce-aduce-n suflet bucuria vieţii şi jocul.
Îl poartă femeile legat de-ncheietura mâinii,
în stânga pieptului îl pun codanele alungând erinii
şi prins de el cu semeţie,
la loc de cinste stă o monedă argintie
ca soarele să strălucească,
lumina şi focul purificator se le-nsoţească.
Departe sunt de a mea glie
şi doar în gând pot asculta cântul suav de ciocârlie.
Aici nu sunt ca şi la noi fire arb-roşu- n magazine
dar nu e bai căci azi, cu îngeri alături şi pronie,
eu am făcut un mărţişor ce nu doar mie-mi aparţine...
E-un fir ce leagă a mea glie de cea care m-a adoptat
sub unul şi acelaşi cer, de soare ori de stele luminat.
Pe el dansez, las sufletu-mi în fericire suspendat
peste voi arunc ghiocei răsăriţi în gerul de iubire înmuiat.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişor

Să vină primăvara!...
Cu mărţişor, ghiocei.
Cu fir roşu al dragostei mele
Să mă leg de tine
Cu fir alb, în puritatea sufletului tău să cresc
Să mă împleteşti în pieptul tău.
În alb-roşu să trăim pe al primăverii anotimp.
Să-ţi sărut chipul, mâinile strânse de ale mele
Buzele dulci sub pomii înfloriţi.

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiuni fierbinţi te-ademenesc

Se deschide cerul... a lumină,
Marea se întinde spre amurg,
Aşteptându-te ca pe-o regină
Visele în valuri când se scurg.

Norii-s adunaţi ca o chemare,
Soarele se-ascunde în tăceri,
Timpu-i ca o spumă... de uitare,
Prinsă-n chinga veşnicului ieri.

Dintre falduri, clipa te-nfăşoară
Într-o simfonie... de-aşteptări
Şi-n adâncul trupului coboară
Cu parfum de dor... şi sărutări.

Ţi-e deschisă calea spre iubire,
Pasiuni fierbinţi te-ademenesc,
Patima o bei... dintr-o sorbire
Când speranţele... te-ncolăcesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă, nu pierde clipa

Sărută-mă!... nu pierde clipa
Cuprinsă-n palme de păcat
Şi-ncearcă a-nteţi risipa
Veşmintelor... până la pat.

Aruncă-le!... i-aşa de bine
Să simt pe piele buze moi,
Ce-mi sorb adâncurile pline
Şi mierea fluturilor... goi.

Sărută-mă!... nu pierde clipa
De îndrăzneli care mă ung
Ca un fior, născut din pripa
Ispitelor, ce nu-mi ajung.

Stârneşte-mă!... şi mă aprinde!
Descătuşând trăiri rebele
În trupul care mă cuprinde
Cu fulgere de dor... şi stele.

Sărută-mă!... nu pierde clipa
Când fierbe sângele în noi
Şi ceru-şi scutură aripa
De nebunie... şi de ploi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!