Pe valea suspinelor

pe muntele credinței izvoarele curg
ca sângele prin mine- făptură de carne
îi urmez pe sfinți s-ajung la Demiurg
lumina izbăvirii pe frunte s-o toarne.

pe valea suspinelor am creat un pod
să treacă lumea spre sufletul meu
am fremătat cu arborii preaplini de rod
mult am iubit viața și când mi-a fost greu.

cinstesc destinul meu cu mulți prieteni
și fac mărturisiri din adânc de suflet
când aleargă prin mine îngeri sprinteni
simt că prind iar energie în umblet.

vorbesc cu icoane când nu mă vede nimeni
ecoul strigătului meu vreau să aibă răsunet.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Poem însuflețit

trăiesc beatitudini cu iubirea adâncă
timpul meu e freamăt pur de poezie
tăcerea cenușie e închisă în stâncă
pe care răsună cântec de ciocârlie.

ador cuvântul primit de la sfinți
vibrează în lumină ca o melodie
topește în raze zăpezile din minți
și din tristețe face frumoasă parodie.

vorbesc cu poeții câte-n lună și stele
poeme cu picioare aleargă prin suflet
prind și aripi de zbor sentimentele mele
când clipele golașe se îmbracă în sunet.

pun vise la clocit în coșul de nuiele
timpul să le-nmulțească în zi de răsunet.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

în altarul credinței

muzica din suflet cerul o ascultă
îi dă o strălucire ca piatra de safir
inima adăpostită în ritmuri exultă
voia bună, veselia pe câmpuri răsfir.

cred în valorile care mă definesc
altarul credinței e plin de icoane
cred în mine, pot să mă împlinesc
sunt optimistă indiferent de toane.

urmez învățături să-i bucur pe sfinți
aștept noul an cu inima deschisă
frământ în lumină gândurile cuminți
să-mi crească în suflet fericirea promisă.

în lumea aceasta cu prințese și prinți
eu creez o lume de poveste, nescrisă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Construcții poetice

doruri au bătătorit multe cărari de viață
așa e soarta mea veșnic în căutare
de splendori și de lumini- sfântă povață
arborii mi-au transferat febrilă fremătare.

vântul și ecoul m-au însoțit pe munte
am cărat cu greu în spate rucsacul de vise
am trăit extaze cu razele pe frunte
strângând în conștiință fericiri promise.

la izvoare-am poposit cu o sete mare
în brațele naturii am fost răsfățată
și-am ascultat mereu a cerului chemare
să mă închin la sfinți am fost învățată.

Dumnezeu mă locuiește divină sublimare
karma mea credinței i-a fost încredințată.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Decalog

să iubesc necontenit, necondiționat
să adun în suflet numai splendori
să mă călăuzească gândul minunat
să-mi fie conștiința univers de candori.

să urmez îndeaproape îngeri și sfinți
să nu am regrete în final de viață
veșnic să țin în slavă dragii părinți
să fiu optimistă și când trec prin ceață.

să iert mereu căci eu am fost iertată
și mângâiată de Bunul Dumnezeu
să pun în slove lumea descleștată
de gerul năprasnic aspru și ateu.

în inimă să cânte mierle și privighetori
luceferii să-mi fie veșnic călăuzitori.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scenariu optimist

în viața mea mulți prieteni există
pe porțile zilei năvălesc bucurii
sufletul meu la încercări rezistă
se umple ca timpul cu mărturii.

pe scena vieții mă simt artistă
să fiu poet e artă între meserii
în viața mea buni prieteni există
pe porțile zilei năvălesc bucurii.

am învățat să fiu mereu optimistă
să trec întotdeauna prin intemperii
aprind o lumânare când sunt tristă
mă rog și-apoi prepar picanterii.

în viața mea mulți prieteni există
pe porțile zilei năvălesc bucurii.

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doină pentru sufletul meu

mai îndură-te de mine Dumnezeule Doamne
împovărată sunt de batrânețe și de vremi
vreau să mă scutur ca arborii de toamne
să fiu pregătită atunci când mă chemi.

atunci când am căzut mereu m-ai ridicat
mai sus decât eu mi-am putut imagina
cu mii și sute de splendori m-ai fermecat
curcubee, scumpe ploi mi-au spălat paragina.

uneori m-ai făcut să simt că am aripi
că pot zbura și eu între pământ și cer
ca păsările libere, m-au învățat a ciripi
și m-au însoțit cu triluri prin raiul prosper.

cu spiritul credinței cred că nu voi risipi
iertările, învățăturile pe care ți le cer.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Podoabe de suflet

poemele mele sunt podoabe de suflet
le împart cu lumea cu inima deschisă
viața m-a surprins cu minuni prin umblet
cu reflecții luminate din datina nescrisă.

secunde de iubire brodate cu mătase
cu sângele vesel ce îmi curge prin trup
lumini de la stele nu vreau să mă lase
fericiri prețioase dulci ca mierea din stup.

muza îmi vorbește în stare de veghe
strălucitoare cu chip de luceafăr
pe oceanul speranței cuceresc o leghe
mulțumită că sunt cu spiritul teafăr.

mă învelesc cu slove de natură străveche
mă scald în lacul cu floare de nufăr.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Într-o liniște divină

astăzi mă simt un cercetaș cutezător
vreau să descopăr al vieții miraj
prin orizont mă poartă un dor arzător
iubirea de lumină o port în bagaj.

descopăr chimia zâmbetului nostalgic
pe chipul trecătorului grăbit spre destinații
descopăr rezonanța sentimentului magic
legătura cu timpul cu sublime atracții.

atâtea bucurii câștigate prin umblet
prin lumea cu povești despre împlinire
cu slove absolute în minte și suflet
cerul picură în mine o ploaie de fericire.

nu știu de mânie de suspin de urlet
o liniște divină se-așterne prin trăire.

sonet de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Lacrimi de vers

privesc cu ochiul frunții ca un ciclop
veacul amăgirilor cu munți de speranța
am înfipt în glie rădăcini ca un plop
frunzișul de gânduri să capete nuanță.

îmi extind destinul în magic Univers
în palmele căuș să adun stele
din inima credinței curg lacrimi de vers
mă spovedesc la Lună cu păcatele mele.

îmi reproșează că n-am iubit destul
lumea aceasta cu demoni vagabonzi
de zei incompetenți pământul e sătul
și tremură lumina în îngeri pudibonzi.

sufletul se zbate în carnale corzi
Doamne iertarea te rog să-mi acorzi.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Valoarea poeziei

cu poezia mea am în cer acces
vreau să-i bucur pe îngeri pe sfinți
s-au înălțat prin al morții proces
să fie mângâiere, alean la rugăminți.

cu poezia mea mereu mișc vântul
când tulbură apa din delta iubirii
vreau să prindă forță și avântul
să netezească drumul izbăvirii.

cu poezia mea cresc prețul vieții
cu toate splendorile ce le-am adunat
spălată de pulberi în roua dimineții
trupul ei să pară un tărâm minunat.

cuvinte care frâng structura ceții
în cununi de raze s-au împreunat.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Și nimeni...

Și nimeni nu mă vede când eu tac...
Și nimeni nu m-aude când vorbesc.
Cu sufletul rănit și mult opac,
Ca o lumina sunt care mult orbesc...

Și nimeni nu cunoaște ce port eu...
Sunt ca o scoică ascunsă în durere.
Și-mi ascund tainele în ea mereu,
Sunt inima ce știe să ofere...

Și nimeni nu alege să își tacă
Plânsul tăcut, așa cum eu aleg...
Las zile câte una ca să treacă,
Și-aștept comoara să-mi culeg.

Și nimeni nu mai plânge azi cu mine...
Sunt prea avari în proprii simțăminte.
Nimeni nu vrea să-și urce munți, coline
Și-au încălcat chiar proprii jurăminte.

Sunt într-o lume oarbă, mult prea rece...
Sunt ce nu poți să afli când nu vezi...
Inima mea, pe toți ea vă întrece,
Sunt mult prea mult, ca să mă crezi...!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton trist

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

În teatrul vieții

în teatrul vieții sunt doar un figurant
dar mi-am pus gândirea și sufletul pe tavă
timpul când e mohorât când e fascinant
urmând mereu smerită lumina suavă.

Dumnezeu regizor mi-a dat un rol simplu
să mă încred în El și lumea s-o iubesc
minunata lui creație să o contemplu
și tot ce mă-nconjoară să prețuiesc.

Dumnezeu mi-a dat și mulți prieteni dragi
ore de veselie le transform în slove
viață de poveste tu mereu mă atragi
și-mi descrii sublimul din zări cu mangrove.

cresc sentimente dulci ca tufele de fragi
le propulsez spre cerul cu infinite slave.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Weekend în rai

(lui Ninel și Mihaelei)

am trăit în weekend ore blânde, calme
m-am relaxat printre maici la Robaia
mănăstirea raiului m-a ținut în palme
cu lumini dumnezeiești s-a umplut odaia.

m-am plimbat fericită pe colțul de rai
codrul de poveste mi-a fremătat în suflet
muntele Brădetu este vestitul plai
cu lacul Vidraru tărâm de răsunet.

prietenii de suflet Aurora, Dumitru
mi-au reașezat armonia în cord
cu Dumnezeu alături timpul nu e hâtru
chiar dacă toamna vine dinspre Nord.

pe muntele smerit trăind ca un sihastru
nu-i loc de întristare de aspru fiord.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu moartea-n simbioză

de când mă știu trăiesc cu moartea-n simbioză
a îmbătrânit și ea deodată cu mine
vara se sfârșeste dar de-aș fi o tuberoză
sub valuri de lumină mereu mi-ar fi bine.

mă detașez de moarte în cel mai profund sens
apropieri de steaua mea mă ridică-n extaz
o lume de valori aprofundenz intens
chiar și când lacrimi curg șiroi pe obraz.

adevăruri despre viață le-am primit ca pe perfuzii
sunt mândră în convingeri precum filozofii
ascensiuni spre univers destramă confuzii
mi-au netezit gândirea îngeri sfinți și profii.

mă străduiesc să iau prețioase decizii
cu noianul de vise să urmez teozofii.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spre ultima destinație

cu drag pentru Zarra

izvorăsc din mine gânduri precum apele de munte
sparg stâncile mari în șapte în nouă
în fluxul creativ arzător curg broboane pe frunte
sunt doar zvâcnirile minții scăldate în rouă.

mă asemăn cu izvorul ce se grăbește spre mare
mă îndrept și eu spre cerul cu magia de lumină
clipe de eternitate râvnesc pentru afirmare
căci sunt carte de poeme structurate-n albumină.

mă simt precum izvorul pe culmi de extaz
nu tulbur muntele cu regrete cu păcatele mele
atunci când trec prin neguri fac haz de necaz
știind că-n viața asta n-am să sfârșesc în ele.

lumini îngerești azi îmi stau pe obraz
ultima destinație va fi printre stele.

sonet de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alergările gândului

Cum prin răsăritul soarelui
se vede primăvara luminii,
așa printre zilele apusului meu
se vede iarna mea.
A răsări. A apune.
Răsăritul este a inimii primăvară.
apusul este înțepenirea iernii.
Și câtă primăvară încape răsăritul
iar și iar
când gându-mi aleargă
ș-aleargă
ș-aleargă
prin fluturi translucizi spre tine
neobișnuitul și nemărginitul meu.
Ce copilărie a putut să aibă răsăritul tău?
Și câtă iarnă încape apusul
iar și iar
când groaza gândului aleargă
aleargă
aleargă
prin spinii țepeni spre sinele
obișnuit și mărginit al meu.
Ce copilărie a putut să aibă iarna mea?
Și-acum când pământul se-odihnește
în brațe întineritoare de prim anotimp
mă-ntreabă gândul
oare în ceasul apusului
răsăritul tău din colțul ochilor mei
va încăpea o iarnă sau o primăvară?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem în lumină

timpul se perindă și prin sufletul meu
răscolește gânduri și vise de-o viață
urmez singurul drum anevoios și greu
cel al iubirii sacre ce zilnic mă învață

să fiu un suflet bun și mereu cordial
să răspândesc extazul în univers boem
invoc demiurgul cu crez primordial
lumina să-mi aștearnă pe fiece poem.

iubirea arzătoare spre soare mă duce
să atingă veșnicia romantismului pur
înlătur cu grijă sentimente năuce
fiecare gând îl îmbrac în azur.

credința-n Dumnezeu miracole produce
îngeri mă împresoară de jur împrejur.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe patul insomniei

s-au agățat scaieți de hainele tăcerii
pe suflet mi-a crescut imperiu de cuvinte
dar eu mi-am cumpărat mirajele plăcerii
să simt mereu iubirea pură și fierbinte.

în neguri de răscruci caut poteci admise
spre stelele care vorbesc de frenezie
fantasme abstracte bântuie prin vise
calea eternității trece prin poezie.

pe bolta tâmplei cresc vlăstari de crini
în zâmbetele mele îngeri au adormit
canari de bucurie pe crengi de mandarini
îmi cântă serenada timpului trăit.

mă răsucesc în mine ca prin bizare spații
pe patul insomniei aștept verzi inspirații.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ecoul sărbătorilor eterne

colindul meu o bucată din suflet
îl împart cu lumea pusă pe schimbare
răsună sub pașii ordonați prin umblet
departe, departe de hoarde barbare.

cântec împletit cu flori de busuioc
strune de vioară pune în mișcare
ninge cu iubire și cu mult noroc
Hristos se naște pentru fiecare.

înmulțesc cu gândul a iernii magie
orașul zâmbește prin mii de lumini
pocnete de bici iar fac gălăgie
vine anul nou îmbrăcat în crini.

zăpada speranței pe munți se așterne
eu sunt ecoul sărbătorilor eterne.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Lumina a fost purtată de îngeri

Lumina m-a vizitat azi noapte
Mi-a relatat despre creație divină
Am răsuflat prin stele căzătoare
Lumina din lumina s-a risipit spre nori
Odată ce viața a fost dată.
Lumina a fost purtată de îngeri.
Nu încerca să-mi mulțumești!
Eu am ales libertatea deplină
Nu am făcut nimic forțat,
Ci din iubire pură, sinceră,
Și adierea vântului îmi e vindecarea
Unui suflet ales de Divin.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook