În teatrul vieții
în teatrul vieții sunt doar un figurant
dar mi-am pus gândirea și sufletul pe tavă
timpul când e mohorât când e fascinant
urmând mereu smerită lumina suavă.
Dumnezeu regizor mi-a dat un rol simplu
să mă încred în El și lumea s-o iubesc
minunata lui creație să o contemplu
și tot ce mă-nconjoară să prețuiesc.
Dumnezeu mi-a dat și mulți prieteni dragi
ore de veselie le transform în slove
viață de poveste tu mereu mă atragi
și-mi descrii sublimul din zări cu mangrove.
cresc sentimente dulci ca tufele de fragi
le propulsez spre cerul cu infinite slave.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.