Pe patul insomniei
s-au agățat scaieți de hainele tăcerii
pe suflet mi-a crescut imperiu de cuvinte
dar eu mi-am cumpărat mirajele plăcerii
să simt mereu iubirea pură și fierbinte.
în neguri de răscruci caut poteci admise
spre stelele care vorbesc de frenezie
fantasme abstracte bântuie prin vise
calea eternității trece prin poezie.
pe bolta tâmplei cresc vlăstari de crini
în zâmbetele mele îngeri au adormit
canari de bucurie pe crengi de mandarini
îmi cântă serenada timpului trăit.
mă răsucesc în mine ca prin bizare spații
pe patul insomniei aștept verzi inspirații.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Rădăcini de gânduri
ocrotesc rădăcinile vieții din sublim peisaj
am descoperit în sevă elixirul delicios
printre pietre s-au extins cu mult curaj
energia veșniciei primită de la Cristos.
mă extind și eu prin poeme de suflet
lansez cuvinte spre cerul însorit
am gasit cărările mele prin sunet
ca o floare de lumină tot mereu am răsărit.
avântul meu tumultuos și arzător
se ridică la cer o stea să cucerească
să-i simt aproape spiritul ocrotitor
care curmă tristețea, furia câinească.
gândurile mele cresc ca un pom roditor
privighetori de seamă vreau să mă locuiască.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumeție prin codru de vise
freamăt în lumină, mă bucur de viață
iubirea mea doinește în codru de brazi
mereu inmugurește cu zori de dimineață
nutresc la nemurirea splendorilor de azi.
în mijlocul verii dragostea se coace
e plină de rod ca merii din livadă
vastă ca lanul de grâu și noroace
au înflorit ca macii fără de tăgadă.
aș vrea vară să fie cât anul întreg
romantismul verde să mă umple de vise
freamătul arborilor pot să-l înțeleg
vântul îi îmbrățișează cu brațe deschise.
cu cântul ciocârliei mirean mă aleg
cu drumeții prin vise simt fericiri admise.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imagini nocturne
abisul mă pândește trecând prin întuneric
dar vrei să fii tu călăuza mea? te rog
simt în picioare vârtejul cosmic
mă bântuie trecutul ca un inorog.
vreau să atrag norocul de partea mea
dar bucuria ia formă de clovn
transformă în balon clipa cea rea
și face amarul să piară din somn.
imunitatea scade în sezonul rece
dar știu că iubirea e energie pură
pornește din mine și prin tine trece
aripă diafană de mare anvergură.
vreau o stea de smarald să se aplece
în sufletul meu scuturat de ură.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cosmetizând tristețea
am câștigat prieteni în lumea întreagă
stăm la taifas cu timpul nesfârșit
mereu îmi doresc ca toți să înțeleagă
sufletul meu pe care l-am mărturisit.
iubesc viața dar respir prin poezie
minunile lumii sub cununi de raze
circulă prin suflet fluturi de frenezie
pe câmpuri senine dansează zaraze.
am strâns cu prieteni comori de topaze
pe care-am să le duc pe lumea cealaltă
sunt vise și emoții răspândite-n fraze
și ziua și noaptea inima tresaltă.
cosmetizez tristețea se destramă emfaze
și înalt spre soare speranța mea înaltă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe valea suspinelor
pe muntele credinței izvoarele curg
ca sângele prin mine- făptură de carne
îi urmez pe sfinți s-ajung la Demiurg
lumina izbăvirii pe frunte s-o toarne.
pe valea suspinelor am creat un pod
să treacă lumea spre sufletul meu
am fremătat cu arborii preaplini de rod
mult am iubit viața și când mi-a fost greu.
cinstesc destinul meu cu mulți prieteni
și fac mărturisiri din adânc de suflet
când aleargă prin mine îngeri sprinteni
simt că prind iar energie în umblet.
vorbesc cu icoane când nu mă vede nimeni
ecoul strigătului meu vreau să aibă răsunet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geneză abstractă
în peștera din suflet au crescut lilieci
printre vaste stalactite și-au făcut poteci
se agață- ntr-una de pletele nopții
să adune stele- tainice colecții.
vietățile lumii toate au un rost
s-au cuibărit în mine mirabil post
licuricii nopții îmi sunt călăuze
să nu mă rătăcesc prin zările confuze.
sunt că un munte invadat de vulturi
ocrotiți de stânci că de niște scuturi
din adâncul meu țâșnesc izvoare
apele de poveste au dulce savoare.
florile de colț cresc pe tâmplele mele
mă vindecă de geruri de însingurări grele
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Emoții frumoase
înfrunzesc în mine gânduri cu miros de primăvară
în inima s-au dezghețat izvoare de inspirații
raze mistificate adânc în mine se coboară
ca în condeiul mânuit de vaste motivații.
am însămânțat voioasă semințe de gânduri
un lan de floarea soarelui voi răsări setoasă
de lumina care zâmbind trece prin ziduri
și pune peste zile amprenta prețioasă.
poemul iubirii l-am umplut cu sevă
din mărul cunoașterii ocrotit de furtună
nu știe de revoltă de nebuloasă grevă
emoții frumoase în mine se adună.
glasul pământului se desprinde din lut
se urcă prin mine trece în absolut.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumeție prin miraj
cu pașaport grena plec într-o altă lume
nu-i nevoie de viză căci raiul e deschis
pretutindeni îngeri pot să mă îndrume
pe drumul splendorilor programat precis.
vise grele port pe umeri și în buzunar
dar planeta mă învârte după soare
trec și prin fantasme cu spirit hoinar
lucrarea sufletului e mistificatoare.
primăvara renascentă o trăiesc din plin
au înmugurit dorințe flori mă ademenesc
să zbor cu fluturii să uit de suspin
cu dragostea lor pură să mă veselesc.
azi perfectez avântul spre infinit senin
arhangheli de lumină cu drag mă însoțesc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascensiuni
fac ascensiuni pe munți de poezie
pe stânci abstracte mă cațăr cu funii
rucsacul este greu plin cu fantezie
în cale se aștern sălbatice petunii.
comunic cu aștrii prin telechinezie
cerul îi conferă putere rugăciunii
fac ascensiuni pe munți de poezie
pe stânci sentimentale mă cațăr cu funii.
trăiesc frematarea de vreme târzie
dezolarile le las în seama lunii
slove de luceferi mă ning cu frenezie
îmi acopăr tâmplele cu laurii cununii.
fac ascensiuni pe munți de poezie
pe stânci abstracte mă cațăr cu funii.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub clarul de lună
sunt la vârsta la care nu mai fac nazuri
las timpul să-mi picure în vene mulțumire
am strâns în suflet bucurii și necazuri
astfel ca tot omul nutresc curată iubire.
fericiri din tinerețe au rămas amintiri
sunt umbre de visare nopți la rând
din tâmplele cărunte bizare străluciri
alunecă spre inimă spre fiecare gând.
am trăit să iubesc tot ce m-anconjurat
prin păduri de ploi am alergat nebună
am râs cu fluturi cu obraz îmbujorat
și mi-am păzit credința de furtună.
sunt fericită cu tot ce Dumnezeu mi-a dat
mă tratez de tristețe noaptea sub clar de lună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revelație
Mă caut printre flori de primăvară,
iar pașii mei sunt îngropați în ziduri,
doar ochii-s pelerini, prin crengi, pe-afară,
ca să-mi agațe carantina-n viduri.
Îndrăgostită de atâta floare,
îmi circumscriu în suflet bucuria,
iar un oftat se sparge, surd, în zare
și-n ciobul lui se zbate-alegoria.
Cu mâna tremurândă prin cristale,
îmi caut armonia sufletească
și, din iubirea prinsă-ntre petale,
prin crengi de măr începe să nuntească.
Nimicul meu din sine-și arde rugul,
printre pistile care-și lasă rodul,
iar trupul, care poartă tainic jugul,
prin versul mut a început exodul.
Mă primenesc, în rugă, de păcate
și sap adânc în suflet, ca-ntr-o mină,
prin galerii tenebre și-ncurcate,
să-mpart la semeni rima alcalină.
Mă caut printre flori de primăvară,
când trupul mi-e ocnaș în carantină
și redescopăr, pentru-ntâia oară,
că sunt un spirit liber spre Lumină.
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin ochiul minții
eu sunt un vers tu ești o melodie
ne întâlnim mereu sub cerul înstelat
destrămăm tristețea, facem o parodie
din plictiseala timpului prelat.
întâlnesc fericiri cu chipul angelic
pe-alei de trandafiri cu zâmbete solare
călesc în credință destinul psihedelic
compun o poezie din pură întâmplare.
mă ascund în versuri în muzica sacră
de gândurile grave ce moartea o privesc
agățată de iubirea care se consacră
ca stelele muze pe întinsul ceresc.
în centru frunții se deschide o chakră
la îndumnezeire veșnic să nutresc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeme se nasc
Poeme se nasc și nicicând nu mor,
Din gânduri o mie bine așternute,
Din dragoste pură și lacrimi ce dor,
Poeme se nasc, sublime, tăcute.
Cel care simte în suflet iubirea
Ș-apoi o transpune în versuri pe foi,
Acela-i ce poartă veșmânt nemurirea,
Prin versul ce-a curs din inimă, ploi.
Poemul mi-a fost amantă, soție,
Am trăit iubirea, mi-a fost și trădată,
Mereu cât trăiesc respir poezie,
Poeme se nasc și nu mor niciodată!
poezie de Răzvan Isac (28 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scaieți
Am căutat câmpia
cu iarbă fragedă
și flori de mac,
dar am ajuns
într-un desiș
plin de scaieți;
florile lor m-au ademenit
și m-au prins în capcană.
Acum s-au agățat de mine;
le simt colții
cum îmi sfâșie hainele
și-mi zgârie pielea,
iar când îi apuc
cu mâinile să-i alung departe
își fac culcuș în palmele mele.
Încerc să fug
și ei îmi zgârie picioarele,
îmi înțeapă tălpile
și sângerez.
Am căutat flori și iarbă fragedă
și m-am rătăcit
într-o pădure de scăieți.
Ierburi pierdute
ca o umbră
s-au strivit în colții plantei
ce-și etala floarea
pentru a mă rătăci ca Dante
ce-a ajuns
în cea mai deasă pădure a vieții.
Am așteptat pe Beatrice
să mă plimbe prin paradis,
dar florile visate
când și-au ridicat vălul
erau scaieți
și timpul s-a oprit
pentru mine
în pala lumină violetă
a florii de scaiet.
poezie de Ana-Cristina Popescu
Adăugat de Ana-Cristina Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Notițele agendei
codrul amintirilor freamătă sub raze
emoții verzi ca brazii se înalță
pulsează iubirea în trupuri de fraze
printre versuri albe ploaia se descalță.
miracolul naturii îl trăiesc și eu
mi-au înmugurit zâmbetele pe buze
o stea a-nchiriat sufletul meu
nu i-am dat cerului sentimente ursuze.
galbenă bucurie să nu te usuci
ca frunzele din livada cu mere
din sfera soarelui să îmi aduci
lumină pentru clipe efemere.
hai fericire dă o raită prin mine
sunt o floare cu toamna în stamine.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Margini de suflet
La margini de suflet aștept uneori
Cuvântul cuprins în aromă de tei,
Să-l simt cum pătrunde în mine prin pori
Să facă să sară din inimi scântei,
Răcoarea pădurii o simt peste trup
Iar păsări îmi cântă cât pentru un an,
Departe de lume aștept să erup
Să fiu ciocârlia ascunsă în lan,
La margini de suflet se-adună tăcut
Tot dorul rămas suspendat peste cer,
Dorește să treacă pe podul de lut
Să scape de stânca crăpată de ger,
Rămâne iubirea purtată de vânt
Prin timpul ce curge departe, prin zări,
Când teiul își urcă aroma-n cuvânt
La margini de lume, la margini de mări.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avânt determinant
mă avânt spre cer precum un curcubeu
culori aprinse descriu un tablou magic
gânduri nesfârșite se dezvoltă în creerul meu
accesează universul cu freamăt nostalgic
valori sentimentale crează vastă boltă
sub care seninul prinde mereu contur
toamna mi-a pregătit o bogată recoltă
cu trăiri spectaculoase de trubadur
mi-am decorat ființa cu franjuri de lumină
simt trecerea timpului ca un cântec superb
o sumă de vibrații concentrez în albumină
anticipând succesul prin cuvânt și verb
mă simt o floare rară cu polen în stamină
doar raze mă mângâie timpul meu nu-i acerb
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ilustrații
fundamentez altarul pe iubirea divină
consolidez relații cu îngeri cu sfinții
în ceruri mă așteaptă superba lumină
ca să-mi întregească puterile minții.
îmi apăr credința de abis de tenebre
rugăciuni asociez cu lumânări aprinse
fiori de mulțumire circulă prin vertebre
fericirea si extazul sunt daruri admise.
trăiesc în sânul vieții contemplu ilustrații
peisaje de vrajă se strecoară-n retină
mi se umple sufletul cu dragi revelații
vesel timpul mă răsfață ca pe o regină.
în univers poetic am cucerit noi spații
mereu sunt inspirată de steaua mea calină.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Entuziasm verde
precum o tuberoză suplă și mlădie
e amintirea mea de asta vară
când dansam în ritm de rapsodie
și așteptăm în tihnă luceferi să răsară.
un cer de stele sunt visele mele
cu aripi de fluturi pe a nopții eșarfă
cu serenada lunii trecută prin perdele
cu dansul muzelor pe corzi de harfă.
tristețea s-a sfârșit, viorile cântă
lumini se nasc în pântece de frază
pronia cerească iubirea cea sfântă
de la sfinții care stau pururi de pază.
trec prin bătrânețe plină de emfază
cu melancolia înflorită pe-o rază.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce asteptare
Mâinile tale albe odihnindu-se pe umerii mei
În dansul nașterii noastre,
Copaci înlănțuindu-și rădăcinile
Pentru ca ramura să le fie mereu una
Nu te caut, nu te strig, nu umblu nebun
Prin beția nopții!!!
Nici măcar pe mine nu mă mai caut
Disperarea îmi adoarme în brațe,
Mică, neștiutoare,
Cu trupul căutând căldură prin sângele
Adormit în venele mele;
Singurătatea nu poate fi niciodată
Doar a unuia singur.
Nu plâng, aștept doar.
poezie de Silviu Dachin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!