Tăinuire
Cine-i raza frumuseții
Ce adapă căprioare,
Din adâncurile cetății
Unde stau aripi să zboare?
Aș fura-o-n clipa rară
Să încălecăm un cal,
Să fugim pe drum de țară,
Unde doru-i vertical,
Să plecăm în lumea mare
Păstrând sfântă tăinuire,
Ea, o minunată floare,
Eu, poetu-i din iubire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Rondelul fericirii
cu o iubire sfântă sunt îngemănată
destinul meu e consfințit de Dumnezeu
să fiu poet romantic sunt predestinată
deseori îmi pare că am aripi de zeu.
de părinții mei am fost încreștinată
și învățată să trec peste ce-i greu
cu o iubire sfântă sunt îngemănată
destinul meu e consfințit de Dumnezeu.
nu cred că viața mea e subminată
de vre-un demon. azi știu cine sunt eu
trăiesc în armonie cu lumea minunată
cu romantism mirabil voi viețui mereu.
cu o iubire sfântă sunt îngemănată
destinul meu e consfințit de Dumnezeu.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea mea, țară frumoasă
Năframa visului din noapte
Ascunde-n nerostite șoapte
Ochii sublimi puși în steluțe
Cu gust de îngeri și frăguțe.
Zâmbetul lor e zi lumină
Pe calea dragostei divină,
E calea mea, a ta oricând,
Credință-n inimă purtând.
Aici e cuibul nostru,-n piept,
Unde cu doruri te aștept
Ușor să intri, dulce floare,
În pas alert de căprioare.
Acesta-i visul tuturor,
Năframa-i steagul tricolor,
Îl port în inimă-n vecie
Și îl sculptez în poezie.
Năframa visului din noapte
Ascunde nerostite șoapte,
Comori de neam, viața aleasă,
Iubirea mea, țară frumoasă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testamentul Călătorului prin stele
Am privit viața prin fereastra sufletului
Către inima imensă a românescului dor,
Însoțit de iubire, Pe lângă plopii fără soț,
M-am înscris în vecia Luceafărului călător.
L-am dus pe malul mării, l-am urmărit în larg,
I-am înnoit privirea într-o Floare albastră,
A rămas să fie, în vecie, cinstită dumnezeire,
Călătorind prin stele cu iubirea noastră.
În clipa împlinirii-am simbolizat, în Parcul Copou,
Un tei cu miere sfântă de limbă strămoșească,
Unde și Ceahlăul, la-ndemnul de Poet,
Ar vrea testamentar din cer să ne privească!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulci boabe litere
Se apropie-nceputul scufundării,
Alunec pe versantul neputinței
Unde nomazii stau la pândă
Să sfâșie din sângele dorinței.
E vremea-nceperii minunii
De-a preveni morți intuite
Unde adâncurile zdrobesc
Stăpânitorii de morminte.
Puterea rugăciunii zilnic
Așteaptă temătoare fumul
De trecerea neliniștită
De-a nimici în magmă drumul.
Se apropie-nceputul care
Purifica-va împletitura
De-a măcina în biblioteci
Dulci boabe litere, cultura!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea de Colț
Singură pe vârf de munte
Unde stelele străbat,
Nu-i o clipă de iubire
Să ardă cu-adevărat.
Ea e Floarea mea de Colț
Unde fulgeră și tună,
Unde nopțile albesc
Pe sub razele de lună.
Ea e floarea, înflorită
Chiar pe vârfurile de munți,
Toți băieții o doresc
Însă nu sunt hotărâți.
Nu îndrăznesc să atingă
Cu-altă floare, Floarea mea,
Ea surâde, nici nu-i pasă
Cât sub cer este o stea.
Deși-i ziua de iubire
Single intră în povești,
Poartă-i poezia mea,
Citind-o, poți s-o iubești!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea pusă-n mărțișoare...
La-nceput de primăvară, deși mai este zăpadă,
Un simbol de fericire, cu doi franjuri, se arată:
Unu-i alb, altul e roșu, șnur prelung frumos s-anină
Pe-al tău piept, iubire sfântă, presărată cu lumină.
Două inimi rezonează, le dedic o poezie,
Cerurile se deschid sub aripi de gingășie,
Cântă sferele ascunse după razele de soare:
La mulți ani iubire sfântă pusă-n mii de mărțișoare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din cravașe iese fum
Crește bârfa ca urzica
Lângă margine de drum,
Într-o rană a iubirii
Sunt cravașe, iese fum.
Stă cu brațele în cruce
O duduie bârfitoare,
Pe la ea trecut-au mulți
Pentr-o clipă-nălțătoare.
Și nu-i pasă. Ea-i femeia
Tocătoare de iubire,
Are tact, știe să pună
Șiretlicu-n tăinuire.
Bârfa crește, ea o crește,
Chiar la margine de drum
Și când jură că-i cinstită
Din cravașe iese fum!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândră floare vorbitoare
Mândră floare vorbitoare,
Cu-ochii ațintiți spre viață,
Sorbi cafea de dimineață
Fierbinte, îmbietoare...
Hai, pășește, ia avântul
Într-un zbor cu viu elan,
Amândoi să facem plan
Să fugim cât ține vântul
Inimii întru iubirea
Presărată-n văi și munți,
Cu săruturi să mă-nfrupți,
Să te iubesc în neștire!
Mândră floare vorbitoare,
Mândră floare parfumată,
Hai, decide-te odată
Să rostogolim planeta.
Tu să-i pui luna pe cer,
Eu s-aduc fierbinte soare,
Să te pudrez dulce floare
Cu iubire și mister!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul mi-i bolnav de tine
De ce taci, de ce nu taci,
Suflet răsfirat prin stele
Și prin gândurile mele
Cum zoreaua-i pe araci?
Floare ești, orice vei spune
Cu blândețe de povești,
Urci în valuri îngerești
Să strecori vorbele bune,
La limanuri de durere
Unde bătrânețea-i goală,
Golul tău e-un fel de boală,
Boala de multă plăcere...
De ce taci sau nu auzi
Cum trec stelele în fum,
Tu ești clipa mea din drum
Ce de dragoste-o acuzi?
Gândul mi-i bolnav de tine
Și-n izvorul lui te las
Unde-i cald, și unde-i treaz,
Să te-nece cu iubire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe sub sârme de lumină...
Pe sub sârme de lumină
Trec schelete de rugină,
Beau apă de la izvoare
Din călcâi de căprioare
Împletesc raze din pene
Peste visul ce s-așterne
S-avem ținte de lumină
În arcuș scos din retină.
Înnoim clipă de clipă,
Cu vioara sub aripă
Și bem apă din izvoare,
Din călcâi de căprioare
Punem sufletul pe buze
Pictate de buburuze
Sub schelete de rugină
Unde tu îmi ești lumină!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recunoștința e o floare rară, care tot mai mult se ofilește; rară e că nu în orice grădină/țară ea crește.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ganduri vechi si noi. Maxime si aforisme" de Nicolae Mareș este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Părinții buni le dau copiilor rădăcini și aripi. Rădăcini ca să știe unde le este casa și aripi ca să zboare în alte părți unde să arate celorlalți ce au învățat.
Jack Canfield în Supă de pui pentru suflet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Chicken Soup for the Teenage Soul: Stories of Life Love and Learning Paperback" de Jack Canfield este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Inima dulce-amară
M-am dezbrăcat și-am așteptat
Să mă adune muza-n pat
Din vuiete din lumea mare
Pe aripă de împăcare.
Și m-am gândit, m-am tot gândit
În visul fără de sfârșit
Cum, Doamne, raza ta cea bună
Se zbate-n dragostea-mi nebună?
La pieptul meu e o nălucă,
O altă dulce muză urcă
Să-mi pună ochi de piatră rară
În inima dulce-amară.
N-am să lovesc pe nimeni, jur
Am sufletul curat și pur
Să pot iubi în poezie,
Nu o femeia, ci o mie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe o frunză cât o țară
Pe o frunză cât o țară
Crește mare o omidă,
Ronțăind dulce hotar
Vrea cu aripi s-o cuprindă.
Fluture duios devine,
Zboară țanțoș pe sub nori,
Peste zări, în altă țară
Uitând frați, uitând surori.
Și cum frunza-i cât o țară
Și țara e cât o frunză,
Dorul devine amar:
Un descânt de buburuză.
Timpul ronțăie la toate
Ca omida din poveste,
De tânjești în zbor să fii
Frunza cade, nu mai este!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngenunchere
Sub brazda de rouă cuprinsă
Stă lumânarea-n gând aprinsă,
Stau stelele șirag în cer
Cu dinții înfipți în mister.
În rugăciuni stau pe pământ
Biserici cu turle în vânt,
Le dau ocol, cu gând umil,
Curate inimi de copil.
Îngenunchez o piatra sfântă
În lumea care nu cuvântă,
Sunt fagure nelimitat
De limba luminii gustat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea mea, țară frumoasă
Năframa visului din noapte
Ascunde-n nerostite șoapte
Ochii sublimi puși în steluțe
Cu gust de îngeri și frăguțe.
Zâmbetul lor e zi lumină
Pe calea dragostei divină,
E calea mea, a ta oricând,
Credință-n inimă purtând.
Aici e cuibul nostru,-n piept,
Unde cu doruri te aștept
Ușor să intri, dulce flore,
În pas alert de căprioare.
Acesta-i visul tuturor,
Năframa-i steagul tricolor,
Îl port în inimă-n vecie
Și îl sculptez în poezie.
Năframa visului din noapte
Ascunde nerostite șoapte,
Comori de neam, viața aleasă,
Iubirea mea, țară frumoasă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde se duc fluviile, zăpezile, păsările singuratice? Toate se scufundă în Femeie... Dar Ea este rară... Va trebui să fugim când o întâlnim, deoarece când iubește este implacabilă... Dar Ea este rară.
Louis Pauwels în Conferință imaginară: "Femeia este rară"
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The Morning of the Magicians: Secret Societies Conspiracies and Vanished Civilizations Paperback" de Louis Pauwels este disponibilă pentru comandă online la 81.99 lei.În mine, ca român, istoria e strâmbă
În mine, ca român, istoria e strâmbă,
Prin inima-i sunt garduri de noroi,
Adevărul stă în crucea sfântă
Dar și ea, Doamne, a uitat de noi.
Privirea mi-e arsă de durere,
Nici un lucru nu-i la locul lui,
Zăpada are urme-adânci de sânge,
Pete flori, de-a lungul Prutului.
Ne-am îmbrăcat păcatul peste suflet
Și adevăr am spulberat în hău,
Trec timpi înalți întru falsificare
Că nimic din casă nu-i al meu.
Vin hapsânii să ne mute steagul
Cetății printre morți și printre vii,
Pâinea să ne-o fure de pe masă,
Să lase-n urmă pulberi și orgii.
Unde merge clipa întristării,
Drumurile toate unde duc?
Peste noi vin clipe alarmante,
Pe care pantă-a viții s-o apuc?
Chiar oglinda țării este strâmbă,
Am trupul răstignit în două zări,
Am ochii cu broboane de-ntuneric
Din adânc de furtunoase mări.
În mine totu-i doar o strâmbătate
Nimic nu va rămâne mult așa,
Vom întrupa trecutul într-o pâine
În miezul cărei crește țara mea
Rotundă și gustoasă peste timp,
Vom învinge din rărunchi hapsânii
De ne-or linge rănile, durerea
Când supuși la lună latră câinii.
În mine, ca român, totul e sfânt:
Liniște, belșug, îndestulare
Și mult mai mult în cer cu sârg
Pun porumbeii vieții ca să zboare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo e altă lume
Acolo unde este ea
Vântul se parfumează
Acolo unde este ea
Soarele de nori se depilează
Acolo unde este ea
Păsările au aripi de petale
Acolo unde este ea
Fluturii sunt evantaie
Acolo unde este ea
Lună se rujează
Acolo unde este ea
Noaptea poartă dresuri de mătase neagră
Acolo unde este ea
Apa se îmbată în sărutare
Acolo unde este ea
Pământul pe urme îi răsare câte o floare
Acolo unde este ea
Cerul are căprui culoare
Acolo unde este ea
E plecată și inima mea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă din soare cu aripi
Plouă din soare cu aripi de apă,
Zbori cu elan prin inima mea,
Pescărușii din ochi se adapă
Atârnați vertebral de o stea.
Traversăm în valuri oceanul vieții,
Stropi înflorați în suflet descriu
Frumuseți din geana dimineții,
Vreau să fie așa și-n veșnicul târziu.
Și reciproc, o, Doamne, vreau să fie,
Aripi de apă s-ajungă până-n soare,
Să intru-n inima iubitei ca în vie,
Să mă îmbăt cu-a dragostei licoare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!