Din cravașe iese fum
Crește bârfa ca urzica
Lângă margine de drum,
Într-o rană a iubirii
Sunt cravașe, iese fum.
Stă cu brațele în cruce
O duduie bârfitoare,
Pe la ea trecut-au mulți
Pentr-o clipă-nălțătoare.
Și nu-i pasă. Ea-i femeia
Tocătoare de iubire,
Are tact, știe să pună
Șiretlicu-n tăinuire.
Bârfa crește, ea o crește,
Chiar la margine de drum
Și când jură că-i cinstită
Din cravașe iese fum!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Maci la margine de drum
Cresc din vise și din scrum
Maci la margine de drum,
Visul e că macii toți
Sunt dacii și-a lor nepoți,
Scrumu-i trupul lor căzut
Chiar în oalele de lut,
Lut de glie românească -
Sânge-amestecat cu iască
Și cu flori de din Carpați
Cu ochi ageri de bărbați
Preaslăviți de codrul frate
În războaiele purtate
Pentru sfânta ne-atârnare
S-avem liniște și soare.
Cresc din vise și din scrum
Maci la margine de drum
Și-or mai crește roșii, zei
Cât pe cer sunt porumbei,
Cât țara-i plină cu nepoți,
Viața-i demnă pentru toți
Și știu veșnic să trăiască
Cu virtute românească,
Fără picături de sânge,
Fără lacrimi a mai plânge,
De vom fi cu-nseninare
Ne-om tămădui cu soare
Înălțând calea-redută
Macilor ce ne salută!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia și bârfa
Că-i tânără sau bătrâioară,
Brunetă sau că-i bălăioară,
Urâtă sau fermecătoare,
Regină sau o servitoare,
Femeia este... bârfitoare.
pamflet de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (5 mai 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Unde ești, tu, veșnicie?
Iese fum din ochii nopții,
Îngeri blonzi stau la taifas
Printre miile de stele
Care ard în propriul glas.
Umezesc lacrimi de sânge,
Focu-n umeri înfrunzește,
Tunetul de sticlă spartă
Printre ploi mă urmărește.
Felinare dulci sunt prinse
Chiar și-n coarnele de cerb,
În singurătate crește
Fulgerul în care fierb.
Iese fum din ochii nopții,
Îngeri îmi pătrund în glas,
Unde ești, tu, veșnicie
Să stăm iarăși la taifas?
citat din Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăinuire
Cine-i raza frumuseții
Ce adapă căprioare,
Din adâncurile cetății
Unde stau aripi să zboare?
Aș fura-o-n clipa rară
Să încălecăm un cal,
Să fugim pe drum de țară,
Unde doru-i vertical,
Să plecăm în lumea mare
Păstrând sfântă tăinuire,
Ea, o minunată floare,
Eu, poetu-i din iubire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul crește odată cu noi
Vântul sapă prin nea ca o javră,
Dâră de sânge scursă-n pământ,
Miroase a fum peste iarnă,
Gerul se ascunde-n cuvânt.
Tremur în speranța de veghe,
Sufletul se face cruce în deal,
Aleargă spre tine în noapte
Un fluture cu trupul de cal.
Tu râzi într-o floare din geam,
Luna atârnă în coșul de fum,
O mână se-ntinde s-o fure,
Visul meu o sparge în drum.
Bucăți, cum e trenul, se-ntind
Pe calea așteptării finale,
Intru în casă și tu îmi arăți
Rotundul din lună în poale.
Lasă visul pe umeri, mi-ai zis,
Destinul e rece-n zăpadă,
În pleoapa somnului meu
Învârți a timpului roată.
Vântul sapă adânc și grăbit,
Eu construiesc focul în doi,
O fi sau n-o fi paradisul
Visul crește odată cu noi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubesc femeia
Nu sunt zei, nici îngeri nu-s
Să-i iubești cu-adevărat,
Eu iubesc de când mă știu
Femeia fără bărbat.
Și ea-i, Doamne, nevoită
De-a avea cer și speranță
Și un dram de fericire
În tot ce-i frumos în viață.
Mai iubesc femeia care
Știe să se dăruiască,
Cu zâmbetul ei de muză
Poezia să-mi pornească.
Îmi iubesc și jumătatea
Ce mi-a dăruit copii,
Știe cu tact să mă ierte
Că n-am gândurile pustii,
Am inima o comoară,
O împart doar la femei,
Fumul nu-l las să se vadă,
Mă acopăr cu scântei!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Serata-n doi se derulează
Serata-n doi se derulează
În florilegiul dinspre soare,
Avem la masă piept de stele
Și din iubire aripioare.
Mai bem cafele tăinuite
În care luna doar citește
Plimbarea noastră în imperii
Trecută-n dragostea ce crește.
Roua de viață se-nfiripă
Pe ceasul transformat în rid,
În herghelii de flori și fluturi
Imaginația-mi aprind.
Suntem mereu într-o caleașcă
Trasă de Pegasul uituc
Pornit pe Căile Lactee
Când iese vinul din butuc.
Serata-n doi se derulează
Până spre marele finit,
Ca să nu uit, îți spun o vorbă:
Eu toată viața te-am iubit!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încuierea în vis
Viața ta e floare-n rouă,
Viața mea e umbră-n drum,
Domnul mi te-a scos în cale
Dintr-o pajiște de scrum.
Nici nu râd și nici nu plâng,
Se dau huța stele-n vânt,
Pentru-o umbră și o floare
Speranța crește arzând.
Ne vom roura în cuplu,
Ne-om umbri în drum deschis
Și pe-o pajiște de scrum
Ne vom încuia în vis!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
LA MARGINE DE DRUM E NĂPĂDIT DE VÂSC COPACUL
La margine de drum e năpădit de vâsc copacul
Și în curând lipsit de sevă va muri săracul,
Iar parazitul verde va rămâne încă viguros
Chiar dacă pe sub scoarță-i mișună flămând gândacul.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar un semn
într-o bună zi
voi uita geamul deschis
ca oamenii să poată
privi înăuntru
n-am nimic de ascuns
pe noptieră am doar cărți
un bilet de la mama și
un notess cu ultima
însemnare pe care
Dumnezeu o va citi
cu discreție
dovadă că am trecut pe aici
celelalte lucruri nu-mi mai aparțin
dar sunt conștient că
între mine și oameni
golul rămas se rotunjește
ca un ghem și crește
și crește și crește
și crește...
poezie de Teodor Dume din Moartea, un fluture alb (2015)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Când un tânăr crește frumos, iese parcă din strâmbătate o întreagă lume.
Constantin Noica în Carte de înțelepciune, Îndrumător pentru tineri (1993)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Prigoana. Documente ale procesului. 50 de ani de la pronuntarea Sentintei" de Constantin Noica este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Crucea care crește
Ploi de flori și ploi de stele
Peste noi trec rând pe rând,
Cu miresme și lumină
Îl primim pe Domnu-n gând.
În belșug și-n sărăcie,
În mocirle și-n icoane
Trece firul vieții noastre
Cu virtuți și cu slogane.
Numai tu ca om, în tine
Stai cu Domnul, pui la cale
Rolul ploilor cu stele,
Urci pe culmi, cobori în vale.
Și-n lumina-mpărăției
Unde țara se-nnoiește,
Pui armuri obișnuinței
Sub o cruce care crește!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Braconaj cu moartea
e o liniște cu miros de sânge
în pădure
doar
în ochii mei și ai cerului
nicio primejdie
moartea scufundată în legea ei
face prima victimă
întunericul apropie durerea
din lacrima strivită
între pleoape
iese
primul strigăt
apoi tăcere și iarăși durere
o durere ce tot crește și
tot crește până la Dumnezeu
poezie de Teodor Dume din volumul de versuri Moartea din vis
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
La margine
La margine de speranță,
Acolo, vizavi de visuri
Sunt prăpăstii și abisuri
Probabil de circumstanță
La margine de speranță,
Într-o nouă perspectivă
Valoarea-i tot mai relativă
Mă refer, ca importanță
La margine de speranță,
Retras, după jaluzele
Privesc, dorurile mele
De la minimă distanță
La margine de speranță,
Și atunci, dar și dincolo
Arta-n ultimă instanță
E apanajul lui Apolo...
poezie de David Boia (10 februarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Textul original este scris în limba română.Nimicul din umbră
nu cere ajutorul umbrei
te va privi ca pe un nimic
și asta pentru că
nu încerci să faci ceea
ce știi mai bine
nu există ierburi de leac
pentru lene
iubire
blesteme și nici pentru moarte
nu există
nici alte posibilități
când dorința devine
un cuib părăsit
de vrăbii
și
ambele brațe îți sunt amputate
de frică în interiorul tău crește o umbră
singura cu ochii de piatră
ce crește
tot crește...
nu-i cere ajutorul
te va privi ca pe un nimic
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Încolțit de Înviere
Crește frunza, crește iarba,
Crește umbra-n umbra lor,
Adumbrindu-mă degeaba,
Cresc în sens descrescător.
Pe răboj nu-mi număr pașii,
Ce rămân tot mai puțini,
Cresc în umbra mea urmașii,
Tot mai grei și tot mai plini.
Crește ziua, scade noaptea,
Glasuri tot mai ascuțite,
Cântă, prohodindu-i moartea,
Învierii încolțite.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (29 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre seara vieții
Spre seara vieții miroase a pustiu,
Cerul nu mai vede prin pupila soare,
Genele s-ascund în păsări călătoare,
Spuma din valul mării trece în târziu.
În seara vieții noastre depărtarea crește,
Dealul nu ne urcă peste coama sa,
Steaua plină-n visuri nu mai are șa,
Umbra de sub noi, subțire, se topește.
Asta-i seara vieții searbădă, amară,
Totul e fărâmă, chiar munții au apus,
Doar adâncimea crește în brațele de urs
Ce-așteaptă-n sânul lui o căprioară.
Mă doare ceasul serii ce scârție în timp
Rupând altoiul dulce ce-a fost între noi,
Până plecăm în noapte mai așteptăm vioi
Să dăruim viața pe-un mugure în schimb!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapta adevărului (sonet)
"Nimic nu-i mai frumos ca adevărul"
I.L. Caragiale
În inimile noastre este
O șoaptă ce s-o auzim
Dar zgomotul de pași ne crește
Și n-o putem de cum pășim.
S-aleargă-n căi și alte crește
Noi altui drum ne dăruim
Puțini aud a șoaptei veste
Dar gloria toți I-o dorim.
Susuru-I ne este în față
Și aeru-I în munți găsești
Și-l savurează omul sănătos.
Ca El în lume nimic nu-I mai frumos
Căci lucrul cel mai sfânt în viață
E Adevărul să-L trăiești.
sonet de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crește pruncul
Mugurul se-înalță pom,
Pruncul se ridică om.
Pomișorul înflorește,
Copilașul mamei crește.
Crește pruncul în lumină,
Ca și pomul în grădină.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Statuia de mândră floare
În curtea mareșalului Amor
Se beau licori în cupele de dor,
Povestea-nlănțuiește toți supușii,
Bucuria-i spânzurată-n stâlpul ușii.
În curtea mea stau singur pe o piatră,
Umbrele dansează în cascadă.
Mareșalul Amor iese din veșnicie,
Învăluit de îngeri și de poezie.
Acum e liniște. Piatra deșelată
Primește raze dulci și se dilată,
Sub ochii de clepsidră iubitoare
Crește statuia ta de mândră floare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!