Motive de schimbare

speranța mă transpune în stări de vibrații
descoperind cu ea căi de purificare
fac salturi de voință cu zeci de admirații
mă pregătesc mereu pentru marea schimbare.

am ridicat altarul pe cărbuni de foc
din flăcări să renasc ca pasărea Phoenix
despicând obscurități cu mare noroc
arzând în conștiință rugăciuni de onix.

inima mea a ars mereu precum o torță
să lumineze bezne haotice, haine
dar am avut credința ce mi-a dat o forță
să lupt cu deznădejdea ce duce la ruine.

nu cred în sufletele care nu se frământă
fără freamătul dumnezeiesc viața e răsfrântă.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Pavel Lică

Pasărea Phoenix

O, pasăre ce reînvii din foc,
Tu, Phoenix, purtătoarea de noroc

A celor care-și pierd în dimineți
O floare dintr-un fir de busuioc

Și-n zborul tău, din focul părăsit,
Speranțele, ținute sub obroc,

Cu tine se înalță în iubiri
Ce n-au avut în viață încă loc,

Tu, Phoenix, reaprinde-n visul meu
Lumina din Cuvântul de proroc!

poezie de din Aripi de foc
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Poem pentru speranță

scriu un poem aprins pentru speranță
astăzi m-a cuprins o nostalgie mare
cred că destinul meu mai are prestanță
să mă bucur de lumină și de soare.

iau parte și eu la iluminare
cu pasiune febrilă mă rog la Cristos
știu că m-a pus mereu la încercare
cred că și tristețea mi-a fost de folos.

a venit iarna și aduce Crăciunul
este sărbătoarea unui nou început
sângele este lumină pâinea și vinul
în inima sa mare toți au încăput.

știu că speranța lumii a cucerit seninul
tot farmecul cosmic este recunoscut.

sonet de (23 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căi de purificare

vorbele sunt flăcări care ard în sine
convingerile-s fulgere fără argumente
conștiința timpului mă poartă spre mâine
transform în profeții zeci de sentimente.

când elanul vieții scade învăt să sufăr
dar muzica mă poartă pe valuri debordante
prilej de sublimare floare albă de nufăr
nostalgie dulce cu vise-n valuri captivante.

setea de absolut îmi străbate ființa
în luptă cu tristețea cu-a ei întunecime
astâmpărată de izvorul sacru... biruința
cale de purificare adânc în profunzime.

convertesc la extaz frica, neputința
strângând înțelepciune de la Sfânta Treime.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântec pentru inima mea

inima mea bate ca un clopot de turn
trezește la viață fiecare celulă
face să vibreze gândul taciturn
să zboare printre nuferi ca o libelulă.

inima transmite sângele spre glezne
energii din suflet mă pun în mișcare
strivesc sub picioare tenebre și bezne
în lumini astrale găsesc vindecare.

inima primește doar iubiri selecte
se armonizează cu ritm și cadență
nutrește veșnicia la zeci de proiecte
față de Dumnezeu crează dependență.

inima nu urăște e plină de afecte
dar duce lupte dârze pentru existență.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul credinței

știu că e doar o cale către Dumnezeu
crezul evlavios încurajat de îngeri
îl apăr în lupta cu un venetic zeu
care mă biruiește cu zeci de constrângeri.

lupt cu toată forța cu voință de leu
îl ocrotesc de demoni afundată-n plângeri
știu că e doar o cale către Dumnezeu
timpul evlavios cu sute de-nțelegeri.

în credința sfântă mă adâncesc mereu
îmi dă fericirea prin vaste reculegeri
subtilizez suspine din destinul meu
printre sentimente am făcut alegeri.

știu că e doar o cale către Dumnezeu
crezul evlavios încurajat de îngeri.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sub diademe de lumini

prin perdele de lumini cerul îl zăresc
luna care veghează cu dragoste mare
mirobolante stele pe creștet strălucesc
ating sufletul meu cu o dulce chemare.

nu cred în pustiu nu cred în bezne
mirifice naturi mereu mă înconjoară
căldura razelor alunecă spre glezne
cu prana cerească - dorita comoară.

sunt ucenicul treaz până noaptea târziu
mi-e dragă servitutea pentru Isus Cristos
mă umple romantismul de poet candriu
îmbătată de lumină de elixirul gustos.

dragă îmi e viața cum drag îmi e să scriu
răspândind pentru semeni un spirit sfătos.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Freamăt liric

freamătul stelelor îl regăsesc și eu
lumina cuvântului o răspândesc în lume
alături de îngeri de bunul Dumnezeu
lucrărilor mele le-am găsit nume.

mă rotesc că planeta ajutată de magmă
după Soare, după Lună, după iubire
în baie de raze ard blesteme și stigmă
în brațele pământului primesc împlinire.

poezia mea răsună-n primenite văi
e însămânțată pe câmpii de doine
lumea s-o culeagă pe multiple căi
fără ascunzișuri fără negre taine.

ard precum o torță cu flăcări și văpăi
forța mea divină mă poartă spre mâine.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Revelații conceptuale

trăiesc romantismul în mod absolut
extazul poetic își spune cuvântul
mărturisesc în lume câte am făcut
să mă-nfrățesc cu cerul cu pământul.

suflarea mea să ajungă la soare
cu gânduri curate pline de admirații
mi-a fost mereu aproape cu o îmbărbătare
în câmpuri abisale a cernut revelații.

viața mea zâmbește în fotografii
muzica și versul hrănesc sufletul meu
simt incomensurabil sensul de a fi
și Sfânta Treime o voi sluji mereu.

străbat lumea largă... sublime geografii
căci peste tot îl întâlnesc pe Dumnezeu.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Incantație

într-o lume plină de pure vibrații
eu rezonez cu poeți visători
cu elan emfatic exprim incantații
mă simt mereu atrasă de stele de sori.

mă contopesc cu romantismul magic
lupt împotriva întristărilor sumbre
complexul de valori este nostalgic
sclipiri în suflet să destrame umbre.

cuceresc timpul cu metode obiective
temperamentul meu e rampă de avânt
iubesc continuu- stări semnificative
le zămislesc în versuri și în cânt.

doruri și speranțe sunt comunicative
lumini îngerești le așez în cuvânt.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O seamă de principii

iubesc cerul și pământul, viața tot mai mult
acum la bătrânețe iubirea-i mai profundă
mă îmbăt cu elixirul dulce și exult
cu noian de sentimente sufletul abundă.

am cuprins credința din oceanul ocult
sub aripa ocrotitoare plutesc ca pe o undă
poruncile lui Dumnezeu le învăț le ascult
dragostea Lui divină este tot mai fecundă.

calendarul cu sfinți mereu îl consult
lupt cu deznădejdea câștig câte-o rundă
înving și tristețea cu un avânt tumult
îmi pare prețioasă fiecare secundă.

cu o seamă de principii la final rezult
lumina nemuririi aș vrea să mă ascundă.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avânt netulburat

am poezia nu sunt spirit stingher
un noian de slove am ridicat la stele
am brazdat cu iubire al nouă-lea cer
stele fericite cântă în nervurile mele.

lumini îngerești s-au așezat pe frunte
ard precum o torță în noaptea albastră
peste volburi de trăire am ridicat o punte
am trecut oceane cu aripa măiastră.

jubilez îndrăgostită de viață mereu
splendorile naturii în suflet le-am strâns
vise de implinire sunt sangvin minereu
cu care mă avânt în spațiu necuprins.

cu emoții vaste descriu trecutul meu,
cu învățături de seamă timpul m-a surprins.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeria Moroșan

O domnișoară m-a oprit pe stradă și mi-a oferit o cutie de chibrituri din partea U.S.L.

De-atunci mă-ntreb mereu ca un copil:
O fi având vreun înțeles subtil?
E vreo măsură de luat în forță,
Capitulând să mă transform în torță?
Sau pentru al avea la îndemână,
Când ce-au promis mereu se tot amână.

hexagramă de (10 mai 2012)
Adăugat de Valeria MoroșanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare plăcută, ton ponderat

Distribuie

Pe o traiectorie salubră

nu e noapte fără vis nu e zi fără cântec
am strâns în palme stele pe linia vieții
înfirip fericirea, deznădejdea o spintec
în muzica zorilor la poarta dimineții.

charele din trup se transfigurează
într-un curcubeu ca un arc peste timp
au ars întunericul în baie de rază
absolutul conștiinței vine din Olimp.

nu am teamă de vre-o stare sumbră
soarele din piept și în bezne veghează
luminile dizolvă gândurile din umbră
vindecă și rana care sângerează.

mă avânt mereu pe-o traiectorie salubră
spre veșnicia sfinților ce mă formează.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Obsesii nocturne

lansez spre cer un vis ca pe-o rachetă
în slava lui vreau să scap de coșmare
să stau la povești cu steaua mea cochetă
pentru lumini serafice am mereu chemare.

nopțile albastre provoacă o schimbare
armonii ancestrale sunt dictate de Lună
iubirea de natură mă scoate la plimbare
să strâng lumini cât norii nu se-adună.

nu am să las bezne în suflet să se nască
demonice fantome vreau să piară în foc
turma mea de doruri miresme să pască
la ospăț cu prieteni să cânt și să joc

arnunc tristețea cu întunecată mască
în fântâna de opal ce izvorește-n noroc.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În spectrul luminii

dureri transfigurate devin mari bucurii
ca o răscumpărare pentru înfrângeri
treptat lumea se umple cu euforii
soarta mea-i însoțită de îngeri.

Dumnezeu nu mă lasă chinului pradă
irezistibile avânturi vreau să se repete
de câte ori deznădejdea se-nnoadă
cu lacrimi cu gemete cu țipete.

în marea zvâcnire a credinței mele
invoc lumina Cristică mântuitoare
să cearnă peste mine seninuri din stele
să stingă ca ploaia flăcări mistuitoare.

vibrații prețioase pătrund pe sub piele
mistificând lumina sfântă binefăcătoare.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Baba-oarba cu pasărea Phoenix

ți-am trimis-o pe card

te rog ține-o strâns la subțioară
în virtuala vecinătate a tresăririlor tale
și ai grijă cum o presari
prin mall-uri scânteietoare
prin târguri și oboare
ca să mă poți găsi mai ușor
jucând baba-oarba cu pasărea Phoenix
ce-mi clocește o inimă nouă
dintr-o piatră de onix

poezie de (22 mai 2008)
Adăugat de Laurențiu BelizanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Teatru nocturn

viața este o imensă scenă de teatru
eu am avut mereu un rol secundar
pe strada veseliei la numărul patru
scriu un scenariu sub bătrân lampadar.

se-aprind luminile în vechiul castru
rugăciunile se rostuiesc pe sărindar
viața este o imensă scenă de teatru
eu am avut mereu un rol secundar.

e liniște în orizontul meu albastru
trăiesc iubirea ca pe-un sublim dar
noaptea târziu mă mângâie un astru
colorând în roz file din calendar.

viața este o imensă scenă de teatru
eu am avut mereu un rol secundar.

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simfonie pentru inima mea

inima mea e o mină cu sacru minereu
filonii de iubire susțin toată ființa
credința izvorăște ca sângele mereu
în altarul treaz slujește chibzuința.

inima-i maestră din mâhniri face artă
se transformă-n slove toată simțirea ei
sufletul i se supune spre bucurii mă poartă
în centrul universului zidește un temei.

compun o simfonie pentru inima mea
ea trebuie să cânte și când ochii plâng
mă-nvălui în lumina furată dintr-o stea
nu vreau în întuneric stingheră să mă frâng.

cerul e generos îmi face o saftea
mă lasă și noaptea armonii să strâng.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La cumpăna dintre ani

vreau cu suflet curat pace-n lume să fie
rugăciunile să fie daruri pentru Dumnezeu
inimile să trăiască sărbători cu bucurie
să creadă în zboruri cu aripi de zeu.

Mesia s-a născut și în sufletul meu
să mă mântuiască să-mi ierte păcate
am să-l slăvesc cu dragoste mereu mereu
să închid deznădejdea cu zeci de lacăte.

magia iernii nu vreau să se termine
sărbătorile ne-adună pe cei dragi la un loc
fulgi de iubire să ningă peste mine
să întâmpin anul cu flori de busuioc.

Dumnezeu să fie milos cu cei sărmani
să simtă fiecare minunea dintre ani.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Speranța

Speranța-i o voce ce –mi sună în ureche
Și-mi spune în taină, cu glas scăzut, ades,
Încrederea în mine să nu mă părăsească
În viața mea, pentru ce urmează a se întâmpla.
Fără deznădejde, amar sau vreo tristețe, să trăiesc,
Căci zorile de zi în fiecare dimineată se vor ivi.

Speranța-i ca o lampă aprinsă ce-mi arde- n trup
Și-mi luminează calea spre-o destinație necunoscută,
Dar de mine mult dorită, așteptată și râvnită,
Cu ea la plimbare pornesc și sigur nu greșesc
Și voia Lui încerc din răsputeri să o găsesc.

Speranța-i rozul trandafirului peren și-nfloritor,
Simbol ce ascunde-n el un mister fermecător,
Mă aplec spre el, căuș din palme fac,
Mă las ademenită de prospețimea și vigoarea lui,
Adulmec lacom un parfum suav, năucitor,
Visez și romantica-mi poveste descifrez.

Speranța-i credința infinită pe care orice om o are,
Pe care nu o cuprinde nicio apă sau o mare,
Mână în mână cu tainica noastră chemare,
Se plimbă în ale noastre suflete fără hotare.

Când viața –mi este poate la grea încercare,
Speranța, acel simțământ inefabil, poruncește,
Nu te lăsa, luptă și puternic mereu să fii,
Căci neînfrânt vei fi și greul vieții sigur îl vei dovedi!

Speranța mă modelează, sufletul îl imprimăvărează etern,
Doar ca eu să las în urmă trecutul și acele poveri,
Să stăpânesc cu –nverșunare acele temeri,
Să ridic ochii în sus, către El, Dumnezeu
Și rozul speranței în inima mea se va etala mereu.

Speranța-n suflet în fiecare zi o sădesc,
Cu lacrimi de bucurie vreau să o stropesc,
Și-o roză s㠖nfloreasc㠖n inima mea,
Să-i simt mereu gingășia și puritatea
Și-n inocența mea vreau să cred mereu,
Că speranța de bine este reală ca această minunată floare.

poezie de (30 decembrie 2020)
Adăugat de Georgeta GaneaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook