În spectrul luminii

dureri transfigurate devin mari bucurii
ca o răscumpărare pentru înfrângeri
treptat lumea se umple cu euforii
soarta mea-i însoţită de îngeri.

Dumnezeu nu mă lasă chinului pradă
irezistibile avânturi vreau să se repete
de câte ori deznădejdea se-nnoadă
cu lacrimi cu gemete cu ţipete.

în marea zvâcnire a credinţei mele
invoc lumina Cristică mântuitoare
să cearnă peste mine seninuri din stele
să stingă ca ploaia flăcări mistuitoare.

vibraţii preţioase pătrund pe sub piele
mistificând lumina sfântă binefăcătoare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune către Iisus Hristos

invoc lumina Ta Iisus Hristos
lumina Ta este sănătate,
lumina Ta este înţelepciune,
lumina Ta este noroc şi fericire,
lumina Ta este credinţă sfântă,
lumina Ta este speranţă sfântă,
lumina Ta este iubire sfântă.

lumina Ta îmi este călăuză,
am tot ce trebuie pentru ca să fac tot ce vreau
şi fac tot ce vreau pentru ceea ce trebuie,
tot ceea ce creez şi realizez se face
prin voinţă şi prin îndrumarea Ta
în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh
acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În leagănul luminii

înrădăcinez în Soare spiritul meu
lumina este seva care mă hrăneşte
vaste clarităţi curg de la Dumnezeu
absoluta creaţie în mine doineşte.

în goluri de viaţă gândurile cresc
fericirea ca tristeţea sunt lecţii de viaţă
izvodesc lumina să nu mă rătăcesc
prin întunericul orbit de ceaţă.

avânturi tumultuoase cosmosul ating
dorinţe ascunse ca focul răbufnesc
flăcări prometeice cu lacrimi le sting
ocrotind în mine lumea pe care o iubesc.

cresc în suflet principii care mă definesc
în leagănul luminii vise se împlinsc.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonata Lunii

Luna veghetoare pleoapele-şi ridică
lumina solară îi încălzeşte chipul
sufletul meu un poem îi dedică
sub aripile nopţii visează şi Timpul.

un vis mă poartă până la Lună
în înaltul cerului împodobit cu stele
iubirea-i mă îndeamnă să fiu mai bună
aşează peste mine mătăsoase dantele.

străbate cerul printre vise măreţe
şterge lacrimi pe obraji de îngeri
este regina lumii plină de nobleţe
destramă abisuri a nopţii plângeri.

cerne peste mine înţelepte poveţe
electromagnetism să nu cred în înfrângeri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de vers

privesc cu ochiul frunţii ca un ciclop
veacul amăgirilor cu munţi de speranţa
am înfipt în glie rădăcini ca un plop
frunzişul de gânduri să capete nuanţă.

îmi extind destinul în magic Univers
în palmele căuş să adun stele
din inima credinţei curg lacrimi de vers
mă spovedesc la Lună cu păcatele mele.

îmi reproşează că n-am iubit destul
lumea aceasta cu demoni vagabonzi
de zei incompetenţi pământul e sătul
şi tremură lumina în îngeri pudibonzi.

sufletul se zbate în carnale corzi
Doamne iertarea te rog să-mi acorzi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri în noaptea regală

înţelepţii dezleagă misterul din rune
unesc cerul cu pământul în divinaţii
reaprind focul iubirii care spune
că viaţa e superbă cu mii de motivaţii.

invoc visul albastru din noaptea regală
invoc dragostea lunii nobilă, duioasă
când slova se-nveşmântă în haine de gală
când fiecare clipă-i fecundă, preţioasă.

uneori la veghea lunii particip şi eu
spun o rugăciune, o mantră protectoare
în mijlocul lumii pacifistă-s mereu
cu Dumnezeu aproape ca de soare.

invoc iubirea, lumina Lui mântuitoare
pecetluind cu versul credinţa arzătoare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngeri

Îngeri de piatră
Îngeri de vatră...
Îngeri sub piele
Îngeri de stele.....
Biruinţe, înfrângeri
Sunt doar constrăngeri
A sorţilor îngeri...
Îngeri...
Îngeri pierduţi în mare
Îngeri orbiţi de soare
Îngeri uitaţi în cuvânt
Îngeri alungaţi de pamânt.

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 decembrie 2015)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape de cer

ard ca o torţă cu flacără toridă
parfum de poezie respir în plămân
după ploaia de lumina sunt avidă
nu vreau departe de cer să rămân.

ape au trecut peste sufletul meu
dar nu au reuşit că să mă stingă
sunt o scânteie ruptă din Dumnezeu
povara bătrâneţii n-o să mă frângă.

pe tabla de şah mai fac o mutare
fac o rocadă între rege şi turn
pun la adăpost gânduri solitare
şi mă închin pioasă la Saturn.

credinţa mă ajută să fiu tare
ca un cântec din clopot nocturn.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flux de armonii

iubirea umple golul gândurilor mele
ca o erupţie vulcanică vertiginoasă
este mânia când nu ajung la stele
să respir lumina sacră savuroasă.

corpul vibrează ca o coardă de liră
ascunse melodii să scot la suprafaţă
în actul creativ tâmplele transpiră
infinite doruri transpuse-n prefaţă.

un flux de armonii nutresc de la viaţă
avânturi tumultuoase propulsez spre cer
nu e nici o taină timpul mă învaţă
să trăiesc frumos, să iubesc, să sper.

ies mereu la lumină din negură şi ceaţă
cu aspiraţii mari din sufletul prosper.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt vegetal

sunt floare de codru înspicată-n patru
lacrimile mele se transformă-n rouă
fluturi mă răsfaţă în scene de teatru
luceferi mă sărută pe la ora două.

am pus la tristeţe lacăt şi zăvor
şi cearcănele le acopăr la oglindă
mă las fascinată de mândru izvor
de rândunici care au cuib în grindă.

simfonia codrului euforii produce
freamăt la picioarele muntelui duios
cerul cu miraje treptat mă seduce
şi ploaia are gust de lapte gustos.

sunt floare de codru suspinul mi-e verde
lumini îngereşti vreau să mă dezmierde.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adagio

mă adaug iubire la sublim univers
atingând absolutul cu credinţa sfântă
fiecare expresie se transformă în vers
preţ al fericirii care mă frământă

viaţa din mine e atât de intensă
încât avânturi mă ridică la cer
de la steaua mea vreau o recompensă
lumina nemuririi ca să nu disper

lupt neâncetat cu fatalitatea
nu vreau o prăbuşire ci o transfigurare
progresul în iubire îmi dă libertatea
infinite doruri să-l seducă pe soare

mă adug poetul lumilor literare
să străbat timpul ca o nepieritoare

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumina lui Moş Nicolae

descriu în versuri albastre şi roz
ce mult înseamnă viaţa pentru mine
căci am atins magia vrăjilor din Oz
şi nopţi nedormite să le trăiesc senine.

transpun în cântec în serenadă verde
tristeţea, deznădejdea amarul din fum
e noapte de poveste şi visul se pierde
cu Moş Nicolae ce umblă pe drum.

intră din casă-n casă şi lasă cadouri
la toţi copii gliei şi la cei bătrâni
aduce şi lumina ce o trece de nouri
înnoieşte obiceiuri străvechi la romăni.

în lumina lui Moş Nicolae speranţa creşte
un colţ din raiul sfânt, liber îl cucereşte.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idealuri în devenire

curg minuni din stele în sufletele noastre
ploaia de lumină ne spală de păcate
fereşte planeta de marile dezastre
ne înconjoară cu iubiri fermecate.

se revarsă din cer pronia divină
ca să se vindece lumea de boli
apostolii lui Iisus vreau să revină
să crească armonia între patru poli.

stropii mireni mă mângâie pe pleoape
am învăţat că sunt lacrimi de îngeri
ei imploră demiurgul să ne scape
să nu se mai ridice la cer plângeri.

în casele Domnului se petrec mirungeri
evlavia e sfântă cu pure convingeri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastră simţire

ador să cânt mirajul dragostei mele
chipul fin al timpului să-l am în faţă
să-mi cearnă în suflet lumini de la stele
Dumnezeu să-mi fie pururi o sfântă povaţă.

am emoţii mari când mai nasc un poem
poeziile sunt copii mei de suflet
soare al fericirii în viaţa mea te chem
să mă creşti în lumea cu magic răsunet.

rapsodia verii pe strune de chitară
alintă timpul meu istovit de suspine
nici un sentiment în mine să nu doară
pe ţărmul de vis valul speranţei revine.

mi-acoperă trupul tandru mă împresoară
albastră simţire îmi curge prin vine.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toamna vieţii

în toamna vieţii mele se-ngălbenesc simţiri
s-au ofilit de mult petalele de floare
tot trecutul meu e strâns în amintiri
dorul de tinereţe mă apasă, mă doare.

mi-a rămas credinţa ca bradul pururi verde
cu poezii mirene din suflet visător
în lumina sfântă care nu se pierde
mi-a rămas speranţa, dorul mistuitor.

visele intense pe ceruri călătoare
caută aleanul printre raze de stele
iubiri care-mplinesc şi sunt mântuitoare
să curgă ca izvorul prin gândurile mele.

cu înţelepciunea sunt răzbătătoare
pe ţărmul de vis s-au năruit castele.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mentalitate

pe cărări de doruri sunt un biet trubadur
un visător romantic, incurabil candriu
timpul îmi face chipul cu fragil contur
totuşi în viaţă sunt ceea ce vreau să fiu.

sunt floarea primăverii cu ochi de stele
cu mâinile petale ce sărută lumina
se scaldă în rouă gândurile mele
sângele meu cântă cum cântă grădina.

sunt versul verde din zile de Mai
lumina soarelui vibrează în voce
susurul cuvântului cu splendori de rai
mi-a urcat pe culmi iubirea precoce.

nimic nu-i mai frumos ca dragostea pe lume
însoţită de vers a dobândit renume.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţime de emoţii

mă poartă gândurile în marea mulţime
cu doruri colorate în geanta de piele
gust deliciile vieţii care au prospeţime
energizez şi noaptea cu visele mele.

romantismul meu creşte în înălţime
se măsoară cu munţii crestaţi de vâlcele
mă poartă gândurile în marea mulţime
cu doruri colorate în geanta de piele.

ocolesc problemele cu pură isteţime
pictând pe batistă lacrimi de stele
splendori populează raiul în lăţime
timpul mă îndeamnă să ajung la ele.

mă poartă gândurile în marea mulţime
cu doruri colorate în geanta de piele.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armonia viselor fireşti

dimineaţa răzbate prin aburi de cafea
se trezesc gânduri din raiul gândirii
lumina coboară pe zări de catifea
cu sclipiri de cristal în raza privirii.

e cald şi e bine şi eu mai visez
întâlnirea cu muza, cu poeţii iubiţi
întâmplări frumoase veselă condeiez
sunt împăcată să-i văd fericiţi.

mă visez însoţită de lună şi stele
în călătoria mea prin lume
visez primăvara, armonii cu lalele
peste tot trecutul lasă urme.

strâng în rucsac amintirile mele
dragi experienţe din cartea cu nume.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt la masa de scris

aştept să se întoarcă visele nomade
să picteze noaptea altarul cu îngeri
iubirea arzândă ctitoreşte arcade
peste focul ce arde regrete, înfrângeri.

flăcări de speranţă ard gânduri uscate
golul din mintea mea se umple cu idei
am împletit cuvinte de stele fermecate
un romantism aparte curge din condei.

azi voi plăti facturi cu ultima cutumă
să nu rămân datoare nimănui
pe doruri se asterne praful de humă
unde dragoste este nici disperare nu-i.

se risipeşte freamătul la masa de scris
slove deschid cerul cu miracol promis

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu moartea-n simbioză

obsesia morţii sfredeleşte în mine
cu fiecare zi m-apropii de sfârşit
uneori mă bucur de gânduri senine
ţâşnind din adâncuri zburând spre zenit.

n-am ce să fac trăiesc cu moartea-n simbioză
nici o religie nu o poate învinge
mă ofilesc treptat precum o tuberoză
lumina din mine tremură se stinge.

nimic în viaţa mea nu pot să schimb
Lui Dumnezeu nu ştiu ce să-i mai cer
creştetul meu e-acoperit de-un nimb
şi iluminarea nu este un mister.

azi glorific iubirea din sufletul meu
prin căderi şi înfrângeri m-am călit mereu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Temperament romantic

ploaia scutură norii şi nostalgia
e toamnă afară e toamnă în suflet
însa iubirea descătuşează magia
plouă cu spendori de mare răsunet.

am împlinit în viaţă scop după scop
m-am sincronizat cu soarele cu luna
inima mea cântă se-aude-n stetoscop
gânduri o urmează azi şi întotdeauna.

vânez bucurii din lumea întreagă
noaptea cu stelele mă umple de vrajă
lumina fericirii cât îmi e de dragă
e păzită de îngerii care stau de strajă.

Dumnezeu mi-e alături poate să înţeleagă
temperament romantic întins ca o plajă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!