Două vorbe

Cum să scrii adevărul pe note muzicale
Când creierul tău e plin de muşte şi ţânţari
Frici, rate la banca, intrigi şerpeşti, şeful zapciu
O picătură de cerneală care otrăveşte paharul cu apă
Prin care nu poţi să mai vezi florile de cireşe amare
Alergi spre nicăieri tăune fără cap
Grăbit la întâlniri de la care abia aştepţi să pleci
Ras, tuns, frezat, parfumat, impecabil
Într-un costum care nu-i al tău
Un nor de vorbe şi râsul isteric forţat
Schimonosirea fericirii mimate prost şi absurd
Te simţi rotiţă, roboţel, piesă de schimb
În corpul infernal al unui străin
O păpuşă prinsă-n aţe de mâini dibace
Eşti iute şi eficient dar nu te mişti deloc
Asta îţi contaminează fiecare celulă
Cum să-ţi crească muguri de trandafir din cap
Când tu eşti bolnav fără măcar să ştii
Nu poţi să zbori înaripat cu maşina ultramodernă
În urmă ta rămân potop de hârtii împrăştiate
Situaţii, rapoarte, bugete, planuri, angajamente
O să fi îngropat cu toate mapele şi dosarele
Să nu uiţi să mai faci câteva ore suplimentare
Şi ce păcat că n-ai apucat în viaţa asta
Să spui şi tu două vorbe

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e în tine. A fost tot timpul acolo şi e singurul loc unde va fi. Şi atunci când nu simţi iubire e pentru că ţi-ai acoperit iubirea din tine cu gunoaiele existenţei de zi cu zi şi doar de tine depinde să îţi mişti fundul şi să începi să faci curat printre gunoaie până când vei face iubirea din tine să strălucească din nou. Iubirea e în tine atunci când citeşti o carte care îţi place, când te uiţi la filmul sau serialul preferat, când mergi în excursie şi eşti în mijlocul naturii trăgând pe nas aerul oxigenat al pădurii sau cel sărat al mării şi toate problemele de acasă par departe. Când asculţi muzica preferată, când eşti cu prietenii din copilărie şi râdeti de toate amintirile. Iubirea e în tine atunci când îţi spune: "Devino maxim din ceea ce poţi să devii." Iubirea e când alergi pe bandă sau pe stradă sau tragi de fiare la sală sau faci orice sport, pentru că iubirea îţi spune: "Iubeşte-te! Vreau să ai un corp frumos şi sănătos." Iubirea e în tine când te duci să mângâi un câine sau o pisică. Iubirea e în tine atunci când ştii că meriţi tot ce e mai bun în viaţa asta şi iubirea e în tine când faci ceva cu pasiune şi uiţi cum trece timpul. Iubirea e în tine când îţi îmbrăţişezi părinţii şi bunicii şi îi ierţi pentru toate greşelile pe care le-au făcut faţă de tine, pentru că atât au ştiut la vremea lor. Iubirea e în tine când te uiţi în ochii persoanei pe care o iubeşti şi îi spui: "Te iubesc" fără să îţi pese de reacţia ei şi fără să ai nevoie de ceva în schimb.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îţi oferi ajutorul unei fiinţe fără să ai niciun motiv ascuns pentru care faci asta şi când dăruieşti fără să te aştepţi la nimic în schimb, ai devenit cu adevărat un om înţelept şi evoluat. Faci bine pentru că poţi şi nu pentru că urmăreşti anumite avantaje sau beneficii imediate ori ulterioare. Dăruieşti din preaplinul tău şi asta înseamnă că eşti atât de bogat în interior încât simţi să faci asta. Caută acest tip de bogăţie interioară, acumulează neîncetat la nivelul evoluţiei conştiinţei tale şi fii un om care să îi inspire şi la care să aspire şi cei din jur.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostul!

S-a tot vorbit de proşti şi de prostie.
S-au discutat şi-analizat pe rând.
Când ei, când ea... şi-o spun, fir-ar să fie,
Că nu ne lasă-n pace nici în gând.

Prostia e la fel... fără hotare,
E prima între toate, integral
Şi... de-ar durea, în lumea asta mare,
Ar fi un zgomot surd şi infernal.

El, prostul, însă, are o dilemă
De care pân'-acuma n-am scăpat
Şi bună-ar fi de studiat ca temă
Să poţi să ştii când e de condamnat.

Când el o spune singur... n-are rost
Să-l mai condamni, ci trage-nvăţăminte!
Că nu poţi să-ţi dai seama că eşti prost,
De n-ai avea măcar un strop de minte.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Poţi să-mi explici şi mie ce este asta, frumosule?! Sunt convinsă că ţi-e foarte cunoscut acest obiect. Iar tu, lunganule, dă-te mai încolo! Deci, ce ai de zis în apărare, frumosule?! Hmm... N-aud nimic! Te ascult, comandante!
Lucian: Ce-ai vrea să-ţi spun?!
Stela: Adevărul. Ce-ai zice despre asta?
Lucian: Adevărul?! Bine, recunosc... Am luat câteva pastile de acolo, să mă ajute să dorm. Nişte somnifere...
Stela: Câteva, zici?! Doar câteva?! Atunci, explică-mi, te rog, de ce cutiuţa asta, care până în urmă cu câteva zile, era plină ochi, e acum aproape goală?! Nu lipsesc deloc doar câteva, cum zici tu!
Lucian: Bine, de acord, am luat mai multe, poate. Dar nu pe toate deodată. Câteva doar. Le-am luat... în etape; două sau patru, la câteva ore distanţă...
Stela: Asta ar mai fi lipsit, să le fi luat pe toate deodată! Şi acum... Poţi să-mi spui sincer, ce naiba se petrece cu tine, pentru că eu nu-mi dau seama!? Eşti cumva inconştient când procedezi astfel, ţi-ai pierdut complet minţile, sau ce?! De ce taci, comandante?! Te rog, spune-mi, ce naiba e cu tine?! Eşti anormal, sau cum?!
Lucian: Nu ştiu...
Stela: Nu ştii?! Nu te simţi bine până nu faci câte o boacănă din asta, mare de tot?! Desigur, n-ai mai fi tu dacă ai renunţa la toate prostiile astea... Vorbeşte odată! De ce taci?! Încă aştept explicaţii din partea ta... Să te aud, comandante! Ce ai de zis în apărare?
Lucian: Ce-aş putea spune?! N-am ce explica! Îmi pare rău...
Stela: Ah... Îţi pare rău, nu?! Şi cu asta crezi că ai rezolvat totul?! Eşti complet nebun! Nebun, nu glumă!
Lucian: Nu ştiu; probabil...
Stela: Probabil?! Nu probabil, ci foarte sigur!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa care ne trăieşte

Sună ceasul ca un ciomag bubos
Cafeaua bea ţigara şi repede pe uşă
Nu uita telefonul vital supravieţuirii
Până la metrou eşti deja în reţea
Te contopeşti în marea compulsivă
Unul din milioane
Pontezi cartela identificatoare
Exişti în pontaje şi scheme de personal
Ocupi biroul ca pe o baricadă
Râzi sociopat şi pupi fundul şefului
Lucrări, situaţii, telefoane, aprobări
Deadline, isterie, o ţigară palmată pe balcon
Un sandwich înghesuit grăbit
Stai peste program să vadă managerii
Vlăguit de sine cu mintea sală de aşteptare
Fără gânduri plin de frici
Te întorci acasă în masa de plastic lichid
Un nimeni înghesuit în metrou
Garsoniera închiriată e goală şi rece
Te îmbeţi ca un câine bătut de ploaie
Îţi prăjeşti minţile ce ţi-au mai rămas
Citeşti documentaţii infinit nemăsurate
Neuronii se umplu de spumă inutilă
Mai lucrezi un pic să nu pierzi ritmul
Ocnaş neîncetat la minele de sare capitalistă
Nici un foc să-ţi încălzească inima smochinită
Nici un fluture care să-ţi crească din cap
Nimic
Cum îţi trăieşti viaţa nebunule?
Sau viaţa te trăieşte pe tine?
Ca pe o curvă ieftină violată
Te dă cu tâmplă de facturile la curent
De rate, de chirie, de abonamente
Spânzurat de cravata caraghioasă
O păpuşă de paie putrezite
Cum e sufletul tău pitit într-un colţ
Timid, prigonit, îngrozit, în agonie
Ai murit deja, dar tu nu ştii

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmă de umbră

tresari câteodată
când ţi se pare c-aş fi eu
în mersul unui peregrin,
în trupul unui copac,
într-o ploaie de fluturi,
în reflexia unui pahar,
în ultimul rând de la coada
unui zbor de tăcere
spre nicăieri?

tresari vreodată,
când vorbe pe care le auzi
în treacătul grăbit al paşilor
din zori,
seamănă prea mult
cu valurile de cuvinte,
care se izbeau
necontenit,
de insula unui suflet
prea gol
ca să mai răspundă?

spune-mi,
tresari câteodată,
rar,
într-un somn în care mai visezi
un rămas bun fără
de adio,
fără nici o urmă de
umbră?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Succesul nu este un rezultat al unei acţiuni individuale, ci al unui şir lung de eşecuri din care tu înveţi. Nu poţi să spui despre tine că eşti un om de succes, doar în momentul în care te uiţi în spatele unei vieţi întregi şi poţi să vezi ce laşi în urmă. Nu poţi să te intitulezi de succes foarte devreme în viaţă pentru că nu ştii ce-ţi rezervă viaţa în continuare. Succesul nu este un tun, ci îşi setează fundaţia pe multe succese mici şi eşecuri mici pe care le ai, acţiuni zilnice pe care le faci şi abilităţi pe care le deprinzi.

citat din Daniel Zărnescu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi spuse...

Îmi spuse: « Nu poţi să ştii când vine....
de ce nu faci puţină ordine?
Nu poţi să ştii când te găseşte
poate e-n tine, poţi şti...
Nu poţi să ştii cum arată...
Si dacă e o pasăre, care înoată fără s-o vezi
prin aer şi trece chiar prin tine
şi nu are nimic înfricoşător, ci doar un răcnet
la sfârşit, când
cei ce rămân în urma ta l-aud... »

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andie: I-ai spus ce simţi pentru ea?
Pacey: Andie, deja ştie asta.
Andie: I-ai spus ce simţi cu adevărat, Pacey? Nu poţi să pleci fără să-i spui. Nu îţi stă în fire să faci asta. Nu poţi să stai şi să aştepţi ca ceva să se întâmple. Şi nici să fugi. Trebuie să-i spui că o iubeşti şi trebuie să încerci să o recucereşti pentru că, dacă nu faci asta, crede-mă, o să regreţi.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străjerul vieţii... luna

De ce să pleci când n-ai habar
Că viaţa e prea dură?
De ce să pleci când e-n zadar
Pe drumul fără lună?
Căci viaţa e un sentiment
Nu e o faptă-n sine,
Iar gândurile toate reci
Le uiţi când vin la tine.

Chiar dacă sari peste greşeli
Sau treci direct prin ele
Din viaţa asta făr' de legi
Tu chiar acuma poţi să pleci,
Iar luna va rămâne.

Şi tot aşa, privind în jos
Să mergi în alte locuri
Crezi oare că e mai frumos?
Că alţi-ţi vor norocul?

Priveşte-n sus şi stai mai drept
Căci luna e deasupra
Şi lupt-acum,
Şi stai pe veci
În viaţa asta fără legi
Şi fără de nimic.

poezie de Anabella Eliza Cotovanu din Complotul simţurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza Cotovanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E trist când ajungi să faci lucruri doar ca să vadă alţii ce viaţă frumoasă ai. Când îţi pozezi mâncarea, când nu intri în piscină fără o poză, când nu te faci mort în club fără sa faci un live în care crezi că eşti funny, când te duci la bibliotecă fără să pui un status despre ce carte citeşti. Oh, scuze de ultima parte, mă luase somnul scriind. Când o să-ţi dai seama că viaţa se poate opri oricând, o să întelegi şi că scopul ar trebui să fie unul personal: să te bucuri de fiecare clipă şi să te simţi bine. TU, pentru TINE. Amintirile şi trăirile cele mai frumoase nu sunt nici în poze, nici în hârtii, nici pe buzele altora. Sunt în capul tău. Sau în sufletul tău. Şi stii ce e tare?! Că de acolo poţi să le dai play şi să le accesezi oricând. Chiar dacă n-ai baterie la telefon sau chiar daca se închide facebookul. Cea mai bună zi din viaţa ta este aceea în care decizi că viaţa îţi aparţine!

citat din Florin Ristei
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vă puteţi imagina cât de amar şi cât de nefiresc, de insuportabil este jocul cu tine însuţi, jocul de a te preface că eşti altcineva decât eşti şi de a încerca să uiţi ceea ce nu poţi uita, ceea ce nu vrei să uiţi. Vrei să fii altfel decât eşti, dar nu poţi fi nici măcar ceea ce eşti cu adevărat. Eşti ca un fard prost care îţi demască adevărata identitate, căci lumina privirii îţi întunecă pleoapele şi când nu mai ştii cine eşti sau ce eşti, ajungi să fii uitat într-un colţ de suflet, ca o vechitură inutilă, roasă de carii.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi cine eşti

E mai uşor să minţi decât să spui adevărul
E mai uşor să omori o muscă decât să o eliberezi
E mai uşor să critici pe altcineva
Decât să vezi cine eşti tu
E mai uşor să oftezi şi să fii ca
ceilalţi
Care stau şi te pun la zid
când tu dai tot ce poţi mai bun
Este mai uşor să vezi cărţile
de pe raft
Decât să vezi cine eşti tu
Este mai uşor să răneşti pe cineva şi
să-i faci să plângă
Decât este să le ştergi lacrimile
M-am săturat să mă prostesc cu minciunile oamenilor
Prefer să găsesc pe cineva deschis
Este mai uşor să spui că nu vrei decât să simţi că poţi
Este mai uşor să-ţi târâi picioarele decât să fii bărbat
Este mai uşor să contempli averea altcuiva
Decât să vezi cine eşti tu

cântec interpretat de George Harrison
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un nimic pentru oricine...

E greu în lumea asta slută, să te strecori printre elite, când cei sus-puşi, infatuaţii nu fac decât să te evite...
Se cred superiori şi nasul îl poartă-n sus, că le miroase poemul tău cu rimă-a mus, iar ei au versul alb în oase...
Aruncă vorbe la-ntâmplare, fără majuscule şi punct... ce cratimă, ce întrebare? Ei au decorul lor disjunct,
În care nu au loc sărmanii şi fără pile eşti un prost, un nimeni printre toţi golanii, deşi ei mai golani au fost...
Când ai bun simţ şi n-ai tupeul de-a te-nfoia ca un păun, înjuri de mamă ADN-ul, că n-ai o genă de tăun...
Rastelul ţi-este fără arme şi nici să tragi nu ştii măcar, şi fără gloanţe şi port-arme şi fără bani în buzunar
Eşti un nimic pentru oricine, dar mai ales pentru juraţi... ei te condamnă la ruşine deşi sunt cei mai necuraţi...
E greu în lumea asta mare, să şerpuieşti printre-aroganţi, când ai ghiulele la picioare şi-n jurul tău, doar intriganţi...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu uiţi asta, le poţi da uitării pe toate celelalte, căci fără asta toate sunt deşertăciune. Draga mea, atât el cât şi tu poţi uita, ziua când v-aţi cunoscut, iubit, logodit, poţi uita ziua de naştere sau chiar numele copilului, poţi uita părinţii, poţi uita absolut orice gând, căci inevitabil timpul ţi le va lua şi le va vinde uitării... Un singur element esenţial nu uita, că tu eşti Dumnezeu şi nu nenorocitul de gând care te-a schilodit şi te-a făcut om. Dacă îl ţii minte pe Dumnezeu ca propria ta fiinţă poţi să uiţi totul, căci totul este doar deşertăciune. Dacă nu uiţi asta, le poţi da uitării pe toate celelalte, căci fără asta toate sunt deşertăciune. Nu-ţi uita inima dar uită-ţi mintea, nu aştepta bătrâneţea ca să vină Alzheimerul să ţi-o ia. Atât de multă deşertăciune pe care mintea o numeşte pompos şi fals "cunoaştere".

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate ai simţit şi tu, ca şi mine, de multe ori, că deşi depui eforturi mari pentru a progresa, pentru a obţine ceea ce îţi doreşti, progresul este greoi sau inexistent. Ba uneori poate chiar te simţi dat înapoi. Ei bine, asta se întâmplă pentru că toate traumele noastre, care au lăsat urme adânci în felul în care funcţionează creierul şi emoţiile noastre, sunt fiecare dintre ele ca o piatră de moară. Cum poţi să alergi când ai pietre de moară la gât? Cum poţi să urci munţi sau să zbori cu pietrele de moară după tine? Mai degrabă te îneci şi eşti doborât. De aceea spun că ce nu te omoară, rareori te face mai puternic. De multe ori te slăbeşte, te îmbolnăveşte şi te traumatizează într-un fel care te va afecta pentru tot restul vieţii. Asta dacă nu foloseşti singura cale posibilă de a lega ceea ce simţi, emoţiile tale, de puterea ta mentală, de a înţelege, de a vindeca aceste emoţii şi traume, iar astfel să devii, poate pentru prima oară după copilărie, cu adevărat liber.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plonjare în inconştient

Motto: Cea mai importantă în viaţă este Rătăcirea, dar ea este inutilă fără Regăsire...

Şi dacă tot ce-am vrea ar fi iubire,
Şi dacă ne-am fi mulţumit şi cu puţin...
Am face mari averi în fericire,
Dar fericirea... e un concept divin!

Nu toţi ne recunoşteam fericirea...
La fiecare ea se scrie în alt fel,
Ferice de cine-şi acceptă rătăcirea,
Căci fără ea, nu te cunoşti defel!

Nu poţi să te cunoşti mergând numai în lume,
Cutreirând şi socializând mereu!
Stai şi cu tine suflete şi te ia la palme,
Alegând ce-i place mult Lui Dumnezeu!

Stai mereu şi judeci tot ce vezi şi-auzi,
În loc să stai cu tine... s-nveţi să te-asculţi!
Stai printre orbi şi surzi şi simţi că eşti deasupra...
Dar eşti la fel ca ei, unul dintre sluţi!

Cât timp petreci cu tine, singur... şi să-ţi placă?
Ce mult fugi de tine, de nu poţi să-ţi rezişti,
Refugiindu-te în lumea ta săracă,
Unde doar acolo ştii ca să te mişti!...

Eşti limitat în sine, vezi lumea, dar nu vezi,
Ce este important: să te cunoşti pe tine!
Te dai judecător, dar de fapt visezi,
Doar conştiinţa vie te scapă de ruine!

Şi tot ce trebuie să faci: e să accepţi ce eşti!
Degeaba în oglindă te vezi cel mai frumos...
Degeaba crezi c-ai tot, când ai numai lumeşti,
Lucruri, scopuri, ţinte... ce n-au niciun folos!

Uiţi că trupul ţipă când sufletul ucizi...
Uiţi că spiritul îţi animă corpul!
Toate câte ai, totul ai să pierzi...
Şi numai sufletul îşi caută rostul!

Ah, aş vrea să mori!... Să vezi că-i altă lume,
Unde ştii ce-i clar şi ce e de prisos...
Oare de ce trăieşti doar îmbrăcat în spume,
Ale unui val având scopul pietros?...

A fi plăcut de lume, nu e scop divin!
Căci, lumea şi Lumina, nu au scopuri comune!
De ce nu-ncerci mai bine să faci ce e sublim,
Şi să suporţi povara, ca rodul să se-adune?!...

Dreptatea şi iubirea este ţinta noastră!
Şi de le-ndepărtezi... te pierzi odat' cu ele...
Vei trece doar prin starea cea neagră şi albastră,
Ce mult vor apăsa... consecinţei grele!

De nu ai fost să fii vreun aur scos din foc,
Poţi să-ţi doreşti să-ţi vezi numele înscris...
Să-ţi capeţi veşnicia ce încă nu-i faci loc,
În viaţa ta măruntă, a nu pieri-n abis...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Daniela S
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât poţi face ceva "tu" fără să oboseşti? Pentru că noi suntem Prezenţa, nu experimentăm prezenţa, iar prezenţa este fără formă, fără identitatea falsa separatistă a unui "eu" care face ceva, fără efort, înţelegi? CÂND RECUNOŞTI PREZENŢA ATÂT CORPUL CÂT ŞI "eu"-L FALS INTRĂ ÎN ABSENŢĂ, şi atunci ce poţi spune despre propria ta Absenţă? Dacă tu nu exişti, doar mintea ta a creat un "eu" fals desprins de existenţă, atunci ce condiţii vei pune pentru "A-Fi"? Pentru că toate condiţiile pe care le pui lui A-Fi te vor duce în "A-Face". ŞI ACEASTĂ ILUZIE/MAYA ŢINE ÎNTREAGA LUME ÎN SCLAVIE LA GÂND. ŞI FĂRĂ EXCEPŢIE TOT CEEA CE FACI TU VEI PIERDE odată ce corpul dispare. Cum vei mai sta tu în prezenţă sau cum n-o să-ţi mişti pupila, cum vei face dragoste cu continenţă ore în şir? Voi nu realizaţi că e vorba despre cel etern care nu cunoaşte chiar deloc perspectiva efemeră corp-minte. Iată de ce nu mă auziţi!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strictul necesar

Când eu te strig
Şi tu n-auzi...
Că fără glas,
Dar cu fiecare celulă
Toată fiinţa mea strigă numele tău...
Cum poţi să nu răspunzi?

Când eu te chem
Şi tu nu vii...
Când zeci de braţe-ntind spre tine
Diafane, nevăzute
Gata să-ţi cuprindă trup şi suflet deopotrivă
Cum poţi să nu ajungi?

Când te doresc
Şi tu nu ştii...
În nopţi târzii genele-mi se despart,
Un clopot am în piept;
Mi-e cald, mi-e frig şi iarăşi cald
Cum poţi să nu mă simţi?

Când ochii mei îţi jură
Te iubesc
Nu râde şi nu te feri
Tu îmi eşti strictul necesar
Să pot trăi lin şi frumos
Cum poţi să nu mă crezi?

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfatul înţeleptului

Când simţi că nu mai poţi
Sau nu mai poţi să simţi
Când îi urăşti pe toţi
Cei ce te scot din minţi
Când eşti puţin mai aspru, mai bizar
Sau nici tu nu mai ştii cum eşti măcar
De te pândeşte moartea sau vreo boală
De ţi s-a încurcat vreo socoteală
Dacă te simţi cum nu te-ai mai simţit
Sau dacă eşti puţin îndrăgostit
Şi nu mai ştii ce-nseamnă da sau nu
Tu ştii ce trebuie sa faci? Eu nu...

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (23 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!