Carpe diem

Înghit bucăţi mari de viaţă,
Fară să mestec, fără a digera,
Fericirea vine mâncând.

Lacrimi amestecate cu tăcere, singurătate
Şi bucăţi mici de iubire prin aluatul compact
Se strecoară cu gust însorit de limonadă
Muzica şi efectele sale.

Printre dureri cotidiene.

Îmi amintesc în fiecare zi să număr petele de lumină
şi diferitele mirosuri ale albastrului de Voroneţ.
Îmi amintesc că lumea e făcută din protoni şi neutroni
Lucruri insignifiante ne ţin cu suflare.

Fericire are gust amărui şi printre lucrurile mici
fel ca pe Calea infinită, lactee

Înfulec viaţa fără zahăr şi aditivi.
Fără să presar deasupra cuvinte frumoase sau busuioc

Sărbătorile nu sunt pentru post ci pentru
oferte de iubit neîntemeiate.
Sărbătoresc cu exces de libertate
Sărbătoresc în culori
zilele sunt un dar dureros

poezie de Codruţa Corbei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comoara aceasta în vase de lut

milioane de flori
se duc în fiecare an
pe lumea cealaltă a florilor
şi nimeni nu-şi face timp
să le plângă
poate nici măcar gândul
nu le încolţeşte în adâncul-înalt
timpul a fost arvunit
pentru dureri şi plăceri
pentru mici nefericiri de fel şi chip
celelalte sunt ale lumii, ale altora
iar "alţii-altele" sunt doar cuvinte
fără căldură fără durere
fără miros fără frică şi moarte –
simplu.

poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de anul nou...

Mii de stele căzătoare
Văd pe cer, se văd în zare,
Pentru inimi noi vrăjite
Cu case împodobite
Ca lumea să le privească
Şi apoi să ne zâmbească,
Noaptea-n negură se pierd,
Pentru anul nou ce vine, eu cred.
Atunci milioane de cuvinte
Se vor rătăci în minte,
Cu urări dulci de iubire
Că mergem spre fericire.
Printre lacrimi se aşterne,
Sper, iubiri din nou eterne,
Un an nou fară despărţiri,
Spre bune gânduri fără rătăciri.
Mii de vise nesfârşite,
Calde, frumoase sau triste.
Şi aş vrea anul să fie
Dulce ca o poezie.

poezie de Eugenia Calancea (28 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

îmi tai

o bucată serioasă de feri
cire şi mestec încet cu gândul dus
la tine eu ştiu că este iubirea
bucuria de a trăi sătul că mâine
nu mai există carnea vieţii
tai încet cu mâna tremurând
de fericire tai fericirea atent
să decupez bucăţi de suferinţă grea
mestec cu atenţie să nu muşc aiu
rea bucata tăiată e viaţa trăită
fără noroc luminează ochii mei
anost mai trece timpul când nu eşti aproape
înghit încet şi totul trece

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am uitat...

ritualul dimineţii e neschimbat de zeci de ani
deşteptarea, eclozarea, pastila de fericire, duşul şi îmbrăcatul
când iei pastila de fericire, un filtru ţi se aşează peste ochi
şi tot gunoiul rămâne afară, nu te maculează
dar pentru că ţeava de fericire s-a înfundat azi am rămas fără pastile
şi trebuie să suport o zi infectă până vine cineva s-o repare
aerul are gust rău, apa are gust şi culoare
şi hainele sunt de-a dreptul oribile
zeghe cu jeg întărit şi pete slinoase
iar strada e cu adevărat...
Doamne, unde trăiesc eu?
şi am văzut oameni cu ochii goi
strada era plină de suflete chircite şi chipuri cenuşii
trec râuri, râuri, oameni cu chipul cioplit
pe care sclipeşte fericirea
pe jos, pe trotuare, oamenii fără pastile de fericire
au lacrimi adevărate
şi ştiu cum e să plângi de foame şi de frig
eu am o casă ei nu, eu am o masă ei nu, eu am un pat ei nu
eu iau în fiecare dimineaţă pastila de fericire
şi trec nepăsător prin viaţă
zi după zi
ei nu

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele este alcătuit din mici bucăţi de pământ şi piatră. Oceanul este compus din picături de apă. La fel, viaţa constă dintr-o nesfârşită serie de mici detalii, acţiuni, cuvinte şi gânduri. Iar consecinţele, bune sau rele, ale acestor mici amănunte sunt cât se poate de mari.

citat din Swami Sivananda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puzzle

Eu sunt un puzzle imperfect,
Bucăţi din mine, colorate,
Compun întregul meu afect
De piese mici, neregulate,

De poezii cu rimă suflet,
De poezii cu ritm trăire,
Trapeze ascuţite-n urlet,
Fără triunghiuri de iubire,

Sunt poezii cu ritm surdină,
Prin piesele-mi se scurge sânge,
Se-ncuie bezna în lumină,
Se luminează ce îmi plânge,

Ce să nu scriu, ce să ascund,
Bucata inimă stelată,
Piesa privire, gândul gând,
Speranţă mea necenzurată?

Odată mi-am pierdut trăirea
Rotundă ca un răsărit,
Şi aşteptând reîntregirea,
Străini m-au asamblat greşit,

Bucăţi din mine să le pier
Şi pentru ce şi pentru unde?
Astăzi sunt puzzle-ul de fier,
Sudat să nu mă poţi pătrunde.

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru Eros

fără iubire viaţa nu ar avea rost
fără iubire florile nu ar avea parfum
minune trăită şi-n petreceri şi-n post
printre slendori şi-a croit sublim drum

fără iubire timpul ar fi rai pustiit
ca un deşert vast cu dune de nisip
pe continentul dragostei am poposit
mii de amintiri am strâns în fel şi chip

fără iubire lumea ar fi mai odioasă
ca un lac nămolos cu greţos miros
poeţi cinstesc iubirea cu slovă valoroasă
e semeaţă ca un munte sub cer glorios

fără iubire lumea n-ar fi armonioasă
ea este miracolul mândrului zeu Eros

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vârsta e doar un număr

Vârsta e doar un număr.
Tinereţea e un vis sublim,
Dar bătrâneţea e ca vinul
Aromat cu gust divin.

Omul se naşte din iubire
Luptă toată viaţa să fie fericit..
Bătrâneţea tot e o fericire,
Dacă în viaţă iubeşte şi este iubit!

Omul munceşte zi şi noapte
Pentru bucata lui de pâine.
Creşte un băiat, o fată,
Pentru viitorul său în ziua de mâine!

Şi când vine iarna veţii
E cu sufletul liniştit!
Se bucură de roadele tinereţii
Şi e cel mai fericit.

poezie de Vladimir Potlog (18 august 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există sclavi mari şi mici. Cei mici sunt cei care devin sclavi pentru lucruri mărunte, pentru mese, pentru o locuinţă, pentru mici servicii. Cei mari sunt cei care devin sclavi pentru un consulat, pentru guvernarea unei provincii. Îi vezi pe cei care poartă securea şi biciul – aceştia sunt mai sclavi decât ceilalţi.

Epictet în Manualul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru om a fi mare înseamnă, uneori, să ştii să vezi lucrurile mici, lucruri pe care oamenii mici le ignoră, crezându-le fără valoare.

citat clasic din Giovanni Papini
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi port toţi anii mei cu greu

Îmi port toţi anii mei cu greu,
Cei mai multi stau ingrămădiţi in supa burţii, bolborosind
Cei mai noi ani mă inghiontesc în spate
Să-şi facă loc în trupul meu....
Vor să urce la tămplă,
Unde sunt anii copilăriei, naivi şi prostuţi
Dar fericiţi, peste măsură de fericiţi.

Zilnic stau în maşina mea ca intr-o placentă
Acolo e cald, e plăcut.
Tolănit la volan ca un foetus,
Nu-mi mai pasă de nimic....
Uneori am impresia că sunt intr-un cărucior cu volan
Împins de un înger cu zâmbet diafan şi bun
Şi atunci îmi face plăcere să claxonez.
Lumea intoarce nervoasă capul,
Iar eu le zâmbesc ca un spiriduş pus pe şotii.

La locul de muncă e liniştit şi curat,
Am în sertar mici zâmbete pe care le împart cu colegii.
Aici nu ne mai jucăm ca cei mici, ne jucăm ca cei mari:
Mi se deşartă bucăţi de iluzii mai mari sau mai mici,
Iar eu le ajustez, le netezesc şi le indosariez
După anii in care le-am trăit.

Seara, mă întind pe orizontul din dormitor
Şi îmi aştern peste trupul obosit un somn liniştit
Visând crâmpeie din viaţa de dincolo de timp
Din care mă trezesc buimac în fiecare dimineaţă
În viaţa cu timp, cu mirosuri, cu dureri şi cu ceaţă.

poezie de David Daniel Adam (24 septembrie 2019)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lume incomodă

o lume nebună care nu se dezminte
nu poţi s-o laşi să aştepte la barieră
când prin staţie nu trece niciun tren
o rupi în bucăţi pentru fiecare oraş sau sat
şi o laşi să se descurce singură
să-şi croiască drumul
cel fără de moarte
şi prin pustiu

nici într-un gest de supremă graţie
tu nu crezi un pacient vindecat de iubire
ci mai mult îi persiflez sentimentele
mă adaug la fiecare clipă pentru tine
ca vinul într-un pahar

mă simt ameţit de atâtea orgolii
îmi caut ca un orb oglinda în perete
de azi am o libertate ascunsă
ce-mi scapă printre degete.

caut ce nu găsesc
poate, poate mă voi dezlipi
ca nişte cuvinte de memoria în care-s păstrate
şi mă voi refugia în sufletu tău

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta vieţii

Adevarata fericire se afla in lucrurile marunte si simple din viata noastra. Nu trece-ti pe langa ele fara sa le observati. Fericirea se afla in noi si langa noi. Pentru mulţi dintre noi fericirea este o chestiune de atitudine. Iar atitudinea pe care o alegem faţă de viaţă influentează în mod direct efectul pe care îl au lucrurile asupra noastră. Credem că nu putem schimba această stare care ne cuprinde fără voia noastră, însă adesea acest lucru se întamplă numai pentru că nu am încercat nicioadata să o schimbam. De ce? Pentru că uitam ce ne face cu adevaraţi fericiţi. Timpuri noi, oameni noi. În aceste timpuri pe care le trăim am impresia că toate principiile şi valorile după care ne ghidăm s-au schimbat complet. Mândria, orgoliul, invidia şi banii sunt primordiale. Puţini sunt cei care caută să întindă o mână de ajutor, să trăiască în armonie, iubire şi fericire. Nu ştiu dacă pot vorbi despre fericire, pentru că este un termen al cărui sens nu cred că îl voi înţelege, pe deplin, niciodată. De ce afirm acest lucru? Poate pentru simplul fapt că în viaţa mea, de câte ori am avut impresia că "am prins fericirea ", aceasta mi-a scăpat printre degete. Şi... totuşi... sunt convins că în orice fiinţă, există, acolo undeva, în cel mai ascuns colţişor al minţii şi inimii sale, dorinţa, necesitatea de a fi fericită. Sunt conştient că fericirea deplină este foarte greu de obţinut. Dar dacă vrei cu adevărat ceva în viaţă, atunci cu siguranţă vei reuşi. Fericirea este legată incontestabil de iubire.

Adăugat de Marius Călin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păşeşti şi astăzi lângă mine

(În amintirea primului meu soţ iubit şi iubitor, Nicolae Constantin)

Printre mărgelele de ploaie
păşeşţi şi astăzi lângă mine
în timp amar fără iertare
şi-un spaţiu ce nu-mi aparţine.

Inert în mâinile-ţi de soare
zace flautul de chihlimbar,
silenţios, fără suflare,
cu cântul presat într-un ierbar.

Păşeşti şi azi cu mine-alături
cu moartea cuibărită-n priviri
în jur sunt aşchii de minuturi
lumânări de vii mărturisiri.

Te treci printre lacrimi de rouă
ce alungă furtuna din rău,
cel rău împărţit pe din două,
devenit pentru noi fierăstrău.

Iubirea ta trăieşte-n mine,
face parte din iubirea mea,
tăcerea ta-i un rest de pâine,
rochia serii de catifea.

În cer s-a dizolvat iubirea,
fragmente de atomi veghează
ce-a mai rămas di mănăstirea
ce-adăpostea cândva o rază.

Frânturi de clipe, bucăţi din noi,
bezmetice, fără de matcă,
merg înainte şi înapoi
sperând să mai găsească-o lotcă.

Nu mai există universul,
totu-i nimic, nimic e totul,
se scurge-n lacrimi chihlimbarul
şi flautul cade-n crepuscul.

Împodobit eşti de durere,
cu pas grăbit te îndepărtezi,
te muţi pe drumuri de mistere,
necunoscute, fără amiezi.

Asculţi în noaptea fără stele
ce deodată cad în ropot,
înşelătorul cant de iele,
pamantu-i doar suspin de clopot.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai muzica

Numai muzica e perfectă, îmi spunea
un prieten, şi moartea aş adăuga eu,
numai muzica şi moartea sunt perfecte.
sunt două femei fără cusururi
au părul buclat şi talia fină, au
gleznele subţiri şi mâinile mici, ştiu
să facă conversaţie şi să cânte la
clavecin, avere n-au, asta e adevărat.

Numai muzica e perfectă, îmi dpunea
un prieten, eu am adăugat şi moartea
în această paradigmă, uitaţi-vă la ea,
seara în special, când tocurile înalte
i se aud bătând în adâncul sufletului,
acest gang fărp sfârşit, fără lumină,
fără răspunsuri, fără iertare...

Numai muzica şi moartea.

poezie de Mihai Duţescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mrejele propriului sine

Ai gust de uitare şi de zadar,
Timpul, Octombrie, pictat fără har,
Pe pânza în care un trup învelesc,
Stoluri aşterne, pasari păşesc...

Umilele ceruri le sunt interzise,
Iubite Octombrie, acestea fiind zise,
Îmbracă-ţi tunica de palidă ceară,
E frigul prea mare, în sine şi-afară

Şi degeaba reproşul aceluiaşi timp
Aşez în lumile ce nu pot să schimb,
Ai gust de deja iar ceea ce vine,
Pierit cade-n mrejele propriului sine.

Octombrie cu trepte de miere-n culoare,
Sunt zilele tale profund trecătoare,
Ai gust de uitare, vei trece iar;
Octombrie iubire, ai gust de zadar.

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire pentru voi

Printre stele eu eram
O lumină lucie celestă
După Lună eu stam
Să văd ziua terestră

Am venit pe pământ
Ceru se deschide râzând
O adiere pură de vânt
A intrat într -un gând

Sunt purtată de lumină
Săgeta razei de soare
Coborâre putere divină
Eu sunt calda primăvară

Cu lacrimi clare de ploi
Pe covorul verde-nflorit
Presar iubire penru voi
Iubire si tot ce v-aţi

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea noastră

Aş vrea să fii mereu aici cu mine,
Nu trece zi să nu mă gândesc la tine.
Vreau să mă topesc în braţele tale,
Să fim doar noi doi printre petale,
Eu să fiu ploaie, tu să fii vânt,
Să-mi alungi picăturile de pe pământ.
Să fiu o floare uitată de lume,
Într-o pustietate bizară, fără nume,
Idealuri, vise, ţeluri devenite realitate,
Să fim doar noi doi în singurătate.
Amintirile nu-şi găsesc locul aici,
Zilele se scurg, secunde mici, mici,
Lumea noastră-i de invidiat,
Închizi ochii şi ajungi imediat.
Ne iubim de cum ne întâlnim,
Doar ştim mereu ce ne dorim...
Dar stai, unde fugi aşa grăbit?
Ai deschis ochii, de ce m-ai rănit?
Am rămas din nou o floare fără viaţă,
Tu crezi că eu am inima de gheaţă?
Vântule... ridică-mi petalele la cer!
Nu vezi că sufăr, plâng, zbier...

poezie de Larisa Oancea
Adăugat de Larisa Oancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şterge-ţi în fiecare zi oglinda, pentru a permite evenimentelor din viaţa ta să se reflecte fără filtre. Ridică-te deasupra minţii, pentru a lăsa libertate tuturor lucrurilor din viaţa ta. Nu îţi mai face griji în privinţa timpului. Timpul există doar pentru că mintea caută lucruri fixe. Cu cât vrei ca lucrurile să se întâmple mai repede, pe atât le îndepărtezi. Modul în care trăieşti nu necesită timp!

Paul Avram în Detox sufletesc
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire pentru voi

Printre stele eu eram
O lumină lucie celestă
După Lună eu stam
Să văd ziua terestră

Am venit pe pămînt
Ceru se deschide râzând
O adiere pură de vânt
A intrat într -un gând

Sunt purtată de lumină
Săgeta razei de soare
Coborâre putere divină
Eu sunt calda primăvară

Cu lacrimi clare de ploi
Pe covorul verde-nflorit
Presar iubire penru voi
Iubire si tot ce v-aţi dorit

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!