Necunoscuta

necunoscuta din decor
de lebede si frunze moarte
apare ca un vis de dor
ce vine de departe....

in primul ceas de iarnă grea
necunoscuta a-mbrăcat
in fulgi strălucitori de nea
profilul ei de neuitat

necunoscuta semn imi face
să o urmez cu paşii mari
in arabescuri de zăpadă
noi doi să fim ca doi hoinari!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoscuta

Adulterinii

[necunoscuta]

am văzut-o pentru prima oară în seara aceia
era oacheşă şi plină de viaţă
pe podul Grant am văzut-o
îmbrăcată în rochie neagră
de sub care curgeau doua picioare albe
am dorit-o
pe lângă noi perechi îşi plimbau iluzii
eu doar ochii la sânii-i imenşi

în camera de hotel
goi
la primul orgasm scânci
la al doilea era pe cale să se înece
toate femeile dorite
se revărsară in ea prin ejaculare
mi-am luat hainele şi am ieşit
pe stradă
înspre casă unde soţia şi copii mă aşteptau cu masa pusă
mi-am dat seama că nu ştiu cum o cheamă
oricum nu are importanţă
niciodată nu o voi mai iubi

poezie de Cezar C. Viziniuck
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa tinereţii

Necunoscuta care se vindea
N-a vrut să-mi spună-n prima zi cine era,
Dar fiindcă ea aflase cine sunt -
Poetul poreclit "Fluieră-vânt" -
Şi fiindcă mă ruga stăruitor
Să-i fiu şi eu, din când în când, cumpărător,
Sinceritatea ei m-a-nduioşat
Şi-n cadrul preţului fixat -
Un preţ absurd,
Ridicul
Şi meschin,
Cu care-aş fi băut un kilogram de vin -
M-am îmbătat de gura ei
Şi-am adormit
Pe laurii idilelor lui Teocrit...

Dar vai!...
Necunoscuta se vindea
Nu numai mie, dar şi altora!...
Şi-azi un ciocoi,
Iar mâine un calic
O cumpărau la fel - mai pe nimic -
Căci ea - flămândă veşnic - se grăbea
Să-şi vândă gura dulce ca la tarapana!...

Eu singur doar nu m-am sfiit să-i spun
Că-s gata să-i ofer un preţ mai bun -
Dar cum îi luase mintea Dumnezeu,
Necunoscuta s-a spălat pe mâini cu preţul meu...
Şi-atunci -
De teamă să n-o bat,
Sau s-o ucid
Şi s-o ascund sub pat -
Deşi-o iubeam, am renunţat la ea
Şi n-am mai vrut să ştiu cine era!...

Dar într-o zi cu ploaie şi cu vânt,
Necunoscuta care se vindea,
S-a dat la fund
Şi-a dispărut...
Şi nimeni n-a mai întrebat de ea
De când intrase, parcă, în pământ,
Cu numele-i mereu necunoscut...

Şi totuşi, Eu
Am întâlnit-o iar,
Dar nu ca altădată, pe trotuar,
La cafenea,
Sau în tramvai...
Am regăsit-o-n ziua de-ntâi de mai,
Ascunsă de un sfert de veac într-un sertar,
În care sta de veghe cuminte,
Şi-aştepta
O zi să-mi mai aduc aminte şi de ea!...

Dar ce păcat
Că regăsirea ei m-a-ndurerat...
Şi-n loc s-o mai sărut -
Cum aş fi vrut -
Am început să plâng cu-adevărat!...

Necunoscuta care se vindea
De data asta, nu mai era Ea -
Era doar vechea ei forografie,
Pe care mi-o dăduse numai mie!...

Şi-acum,
Cred c-aţi ghicit cine era
Necunoscuta care se vindea...
Era chiar tinereţea mea!...

poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoscuta din noapte

Aş fi vrut să-ţi fiu un braţ pe care să poţi plânge...
Un ochii care să nu critice, ci să te admire
Aş fi vrut să fiu un alb nisip al mării tale
Dar totul părea atât de frumos...
Şi nu era decât un amalgam de suflete lăsate în linişte
Şi eu credeam că sunt iubită...
Iubită cu iubire egoistă, individualistă
A fiecăruia către sinele său
Eu, care credeam că mie mi se scrie lumina din poezie...
Dar roşul, întunericul i-a luat loc
Eu care credeam în vis... Dar timpul s-a scurs fără a ezita...
Eu am rămas doar femeia... necunoscuta din noapte.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: necunoscuta cea dintâi şi enigma cea mai de pe urmă.

aforism de David Boia (8 octombrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem o ţară de calici!

vine iarna şi cum văd
iar ne scoate din bârlog
- viaţă, viaţă: de la drog
cât mai e pân'la prăpăd?!

ne-am drogat cu dictatura
iarnă rea a vrajbei noastre
dar am cultivat dezastre
semănând între noi ura;

sus minerii, jos minerii
hai să demonstrăm în Piaţă:
"Fără libertate nu e viaţă!"
şi-apoi au venit hingherii

toţi suntem o masă de manevră
dar străin e interesul
celui care poartă fesul
ca necunoscuta din algebră

suntem buni de dus cu preşul
pentru-un tron sau pentru-un scaun
dictator sau poate claun
cum se joacă fedeleşul

am dus jugul pân-aici
ducă-l alţii mai departe
dincolo de noi e moarte
noi suntem o ţară de calici!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna visurilor mele

S-a întins o noapte pe lumea ostenită
Şi-n urma ei ascuns şi îndoit de şale
Somnul se târăşte pe calea-i încâlcită
Risipind puzderii de vise ireale

Dar desprins din ele un vis molâu urzeşte
Ascuns sub pleoapa mea, o veştedă petală
Imagini de poveste, iar una tot mai creşte
Ca albă arătare în rochie de gală

Cu trupul său mlădiu, o mare de mistere
Şi mersul senzual, mişcări înrobitoare
Stau îngerii în loc privind fără putere
Cum necunoscuta are tot raiul la picioare

Necunoscuta mea din vis pe ce drum călcând
Ai putea veni prin câmpuri cu zorele
Din lumea ta de vise în lumea mea trecând
Ca pe veci să-mi fii Doamna visurilor mele!?

Marin Voicu

poezie de Marin Voicu (octombrie 2019)
Adăugat de Marin Voicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umilinţa se poate consimţi doar teoretic; în ecuaţia cardiacă, necunoscuta provoacă infarctul.

aforism de George Geafir din Lux de jeratic (1998)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimb

I-a schimbat necunoscuta
Banii ca s-ajungă-n Alpi
Şi n-a văzut că valuta...
Era toată din bani calpi!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celei din urmă

Ochii negri,
Părul negru,
Şi-mbrăcată-n negru toată,
A trecut ca-nfiorarea unei umbre pe-nserate...
Cine-a fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropată?
Cine-a fost fantoma-n doliu la al cărei tragic piept
Palpitau trei asfodele ca trei guri însângerate?...
N-o fi fost necunoscuta ce m-aşteaptă
Şi-o aştept?...

A trecut...
Era-mbrăcată ca miresele lui Crist
Când coboară-ngândurată albul treptelor tocite.
Ochii ei sorbeau apusul cu nesaţul unui trist
Demon, smuls din întuneric
Şi-aruncat în plină ziuă -
Ochii ei, reflexul unor aiurări netălmăcite,
Se dublau ca-ntr-o supremă sărutare de adio.

A trecut...
Şi-n urma celei ce purta cu ea secretul
Frazelor turburătoare de seninuri fără pată,
Am rămas să-i sorb parfumul
Şi să descrifrez regretul
Asfodelelor fanate ce-i căzuseră din piept...
Cine-a fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropată?
N-o fi fost necunoscuta ce m-aşteaptă
Şi-o aştept?...

poezie celebră de Ion Minulescu din De vorbă cu mine însumi (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proverb

Eu ştiam: "E dus cu pluta",
Doar zicala nu e nouă,
Alta e necunoscuta:
Dacă plute sunt vreo două?

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (noiembrie 2010)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Eu nu urăsc viata, de moarte nu mi-e teamă,
Că ea este lumină puternică si caldă,
Chiar muribundul – care în pacea ei îl cheamă –
Sub pleoape obosite privelisti noi îsi scaldă.

Dar sufletul se-avântă-n necunoscuta lume
Si-n alte corpuri trece, când poate sti să ierte;
Asa din cupa sacră cu totii bem, anume,
Si niciodată, nimeni, nu poate s-o deşarte.

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Eu nu urăsc viaţa, de moarte nu mi-e teamă,
Că ea este lumină puternică şi caldă,
Chiar muribundul - care în pacea ei îl cheamă -
Sub pleoape obosite privelişti noi îşi scaldă.

Dar sufletul se-avântă-n necunoscuta lume
Şi-n alte corpuri trece, când poate şti să ierte;
Aşa din cupa sacră cu toţii bem, anume,
Şi niciodată, nimeni, nu poate s-o deşarte.

poezie celebră de Iulia Hasdeu din Poezii (martie 1888), traducere de Ciprian Doicescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optimistă azi in parc
Caut umbra ta pe lac
Dar nu vine, după-un nor
Semn imi face, îi e dor!

catren de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenul: Bine, măi, Petrică; şi în centrul oraşului faci algebră?
Profesorul: Nu înţeleg ce vrei să spui.
Prietenul: Vreau să spun că şi aici cauţi necunoscuta.
Profesorul: Da... La şcoală fac teorie, dar aici fac practică.

replici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăceri

nu mă-ntreba de ce în iarnă, copacii zac trântiţi de vânt
zăpada vine şi aşterne uitări de sine şi cuvânt

nu mă-ntreba... la fel ca tine aştept o nouă primăvară
zâmbind să imi apară chipul ce am iubit odinioară

dar nu apare şi in ceaţă plutesc fantome-nveşmântate
în giulgiu alb-gri de zăpadă şi amintirile-ngropate

târziu apoi la gura sobei încerc cu ultime puteri
s-alung ce-n inimă apasă in noaptea plină de tăceri

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus la munte

Broderie de zăpadă
Şi brânduşe violete
Sus în muntele Sureanu
Ffac decor cu bradul verde.

Şi privind în depărtare
Chipul tău vine spre mine
Nu e cerb, nu este floare
Este doar închipuire

Jos în vale tăietorul
Sparge lemne în mărgele
În cabană îmi sting dorul
Cu vin roşu în ulcele

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşii iernii

Cerul tot este albastru
Şi curat ca un sihastru
Noaptea curge linistită
De fotoliu stau lipită

Pe un geam privesc afară
Zâmbesc florile pe scară
Pe covorul de zăpadă
Paşii iernii trec pe stradă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anne Rutledge

Din mine, neînsemnata şi necunoscuta, se revarsă
Vibraţiile acestei muzici fără de moarte:
"Cu răutate către nimeni, cu compasiune pentru toţi."
Din mine, iertarea a milioane către alte milioane,
Justiţia şi adevărul strălucind
Pe faţa binefăcătoare a unei naţiuni.
Eu, cea care zace sub aceste buruieni, sunt Anne Rutledge
Iubită în viaţă de Abraham Lincoln,
Logodită cu el, nu prin căsătorie,
Ci prin despărţire.
Înfloreşte pururi, o, Republică,
Din pulberea inimii mele.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru oameni

Nu-mi risipiţi amintirile!
Se ascund sub tălpile voastre murdare,
Dar le limpezesc drumul
Plângând...
Nu-mi izgoniţi lumina iubirii
De prunci şi părinţi,
De îngeri şi sfinţi!
Lăsaţi loc în inima voastră
Pentru ultima călătorie
Spre necunoscuta lumea a nestematelor!
Numai acolo stă ascunsă fericirea adevărată...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privesc zorii

Şi ninge...
Printre gânduri şi rânduri,
Liniştit, tandru,
Ultimul sărut al iernii,
O iarnă blândă
Prinsă într-o maramă
Cu mărţişor.

În liniştea dimineţii
Amintirile curg în fulgi
Ce se topesc pe asfaltul rece...
Privesc zorii, printr-o prismă
A ireversibilităţii.
Merg mai departe
Şi ninge...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!