Gioconda fără sur râs

numai în ziua aceea cu pânze de nori
numai spre orele prânzului
u n e o r i
numai în secunda lipită ca un
plasture de călcâi în jurul gurii de căpătâi (?!)
gioconda nu
a surâs şi a câştigat spectatorii în carne
şi oase n-a surâs deseori
nu s-a râs
în spatele ei sur-prinzător de bărbat o
primat între doamne misterioase

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gioconda pe scaun

gândul mereu la capilarele sale rarefiate
scrutează o hartă de mâine pe care-o-nrămez
în s(p)aţiul
de lucru de-acum gioconda pare a fi
o regiune-autonomă (?!) materială şi mată
în s(p)aţiul
de după-amiază femeia alcătuită - a mea sau a lor -
din râuri sub scaun puţin urinează
în s(p)aţiul
privirilor publice n-am de-ales şi cedez
o parte din drepturile de coafor - peisagist
în... siajul
celebrului surâs tras pe scut cum ai t
rage un tricou cu repere logistice peste cap

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă

frumoasă şi albă
(numai albele sunt foarte frumoase)
treci peste mine
fluturând
câteva degete fărâmicioase
(numai albele se frâng şi se plâng)
iar până la oase la
oase eu sincer voi mângâia la
crimi cu spaimă deosebită
orgasmele tale, ah, prea
puţin sexuale, puţin
prea lichide

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul

Peste iarbă şi prin oase
Trec numai lumini de coase
Şi prin gene de izvor
Trec numai bărbaţi de zbor...
Peste fum şi nopţi de scrum
Trec numai lumini de fum,
Peste trecere de sapă
Trec numai lumini de apă,
Tremurânde, tremurând
Ca lumina de pa gând,
Tremurânde, tremurat
Ca lumina de bărbat...
Şi la moară şi la plug
Trec numai bărbaţi de rug...
Şi pe zări şi pe sub zări
Trec numai bărbaţi călări,
Şi pe mări şi pe sub mări
Trec bărbsaţi de luminări...
Când se crapă noaptea-n două,
Trec numai bărbaţi de rouă...
Bărbătosul vin e vin
Când bărbatul brea senin
Şi la toamnă de bărbat
Cad femei de sărutat
Peste iarbă şi prin oase
Trec numai bărbaţi de coase
Şi pe Dunăre de fum,
Trec numai bărbaţi de drum...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munte, frunză şi mare

scriu o poezie din vârful
omul
copacului notează şi el
numai
ce vede de acolo de sus de o mie
de ani
marea e la picioarele lui
numai
dacă acestea atârnă
destul
pe ziua preafericită de azi
clorofila
urcă în sângele dilua(n)t

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai gol, numai plin, numai tu...

între soare şi mine -doar tu
între lună şi tine- doar eu
între da şi desigur că nu
numai gol, când uşor, când mai greu

suflă vânturi din arid pustiu
pe furtuni de nisip treerat
între mort şi desigur că viu
numai plin, când mai lung, când mai lat

şi pe spuma din coame de val
care apele în cuie-şi bătu
eu plutesc înspre tine şi mal
numai tu când spre mine, când nu...

poezie de Iurie Osoianu (19 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gioconda în piele de tigru

în ziua în care surâsul ei a ajuns
pe apă şi pe aer
pe pământ în bengal
a fot chemat un tigru să
verifice încă o dată cine se-ascunde
în spatele pânzei...
împărăteasa - o
femeie din acele desişuri -
s-a dat sfâşiată de îndoielile facerii

unui bine-atât de natural (?!) poporului său

în care bărbaţii ocupă de-o vreme
locuri la business
class în drumul pe aer
cu destinaţia louvre pe sena
şi a de
căzut în braţele ani
malului stâng al inimii sale
roasă de îndoieli
ca o jucărie pentru feline din cauciuc
per
forată în adâncuri de
colţul rotativ al gurii -
pic
tată dungă cu
dungă cutată
a
cum

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îi scriam zilele

trecute unei femei foarte carne
şi oase şi nu
ştiam că ea e bărbatul... şi da
păru îl poartă mai lung decât calea
martirilor spre giroc

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măcinarea

între două plecări
m-am aplecat o singură dată
nu
nu m-am cules de pe jos ca pe o
piatră (?!) am observat
numai o mulţime de viermişori
foarte palizi
făcând umbră plămânului pe
care l-am găsit numai bun
de cusut pe un steag
foarte palid
în bătăile vântului pictate cu ocru
cum bărbaţii în frescele măcinate
din knossos
cu falusul în direcţia spulberată
din vârful penelului

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un surâs uscat în piept

Sfântului Ardealului
Îi curg lacrimi în icoane
Într-un sat de din Moldova
Unde mor copii de foame.

Un ochi încă mai priveşte
Către Domnul cu-ndurare,
Poporul îngenunchează,
Lacrimile sunt amare.

El e sfânt în vatra sfântă,
Numai cei ce ne înşeală
N-au nici lacrimi, nici credinţă,
Inima le este goală.

Dar se cred buricul lumii
Între sufletele stoarse
Unde sfinţi adevăraţi
Aduc soarele în case.

La icoană-ntindem mâna,
Cerem îndurări în sat,
Aprinzând câte-o făclie
C-un surâs în piept uscat!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miracol

Nu pot descrie în cuvinte,
Cum un crâmpei din tine,
Ia viaţă şi-ţi aduce,
O lume nouă plină de temei.

O lume-n care universul este un nimic,
Pe lângă ce trăieşti, împreună cu acea fiinţă,
Ce te înalţă ca un fum,
La numai un surâs ca rupt din soare.

Să o priveşti cum creşte,
Şi griji, cum tu îţi faci,
Sunt oare pregătită să îi ofer un sprijin?
Un drum spre viitor?

Ea-ţi schimbă viziunea,
Unei vieţi mizere,
Şi soarele-ţi răsare-n suflet,
La simpla-i mângâiere.

La primul gângurit,
La primul ei surâs,
Te lasă fără vlagă,
Când tu te simţi stăpân.

poezie de Mihaela Dolores Balaj din Lăcrămi din suflet (martie 2019)
Adăugat de Mihaela Dolores Balaj
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lume, lume

De la mine pân' la tine
Numai fluturi şi albine,
De la tine pân' la mine,
Numai rău şi nici un bine.

De la mine pân' la ea,
Numai lanţ şi numai za,
Unde-i ea şi unde-s eu,
Numai piese de muzeu.

De la noi până la lume,
Numai fiare fără nume,
De la lume pân' acasă,
Numai vreme friguroasă.

De la mine pân' la ei,
Numai lupte şi scântei,
Ei acolo, eu aici,
Şi-ntre noi e-un fel de bici.

De la voi la oarecine,
Numai guşteri şi ruine,
Din neanţ la dumneavoastră,
Numai gratii la fereastră.

De la noi până la noi,
Numai ei, din doi în doi,
Invers, de la noi la noi,
Numai stare de război.

De la toate pân' la toate,
Numai tu, singurătate,
Numai tu şi eu şi plânsu-mi,
De la eu până la însumi.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai dragostea este aceea care ne poate face plăcuţi în faţa lui Dumnezeu, şi de aceea, numai un singur lucru caut, numai o singură strădanie am - ca din toată puterea sufletului meu, cu fiecare bătaie a inimii mele, pe El să-l iubesc.

citat clasic din Sfânta Tereza de Lisieux
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Nu e loc de-un surâs, de-o rază,
Sufletul prea tare-mi lacrimează
De când e aşa, tot trist,
Nu mai ştiu ce-nseamnă paradis..

Numai luna îmi cunoaştea suferinţa
Numai luna îmi ştie dorinţa,
Ea a fost şi este...
Martor la a mea poveste.

Ea îmi e asemeni mie,
Singură de o vecie
Într-o lume aşa de mare,
Sunt doar o stea căzătoare.

poezie de Dana Alina Ofiterescu (8 ianuarie 2013)
Adăugat de Dana Alina Ofiterescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai noi

Noi numai noi
Numim nostalgii
Năluciri nostime
Noi numai noi
Numărăm nedumeriri
Născocind nelinişti
Noi numai noi
Nuanţăm năbădăi
Navigând naivi
Noi numai noi
Netezim nuanţe
Năruind nemărginiri
Noi numai noi
Nutrim nădejdi
Nimicind năpăstuiri.

poezie de David Boia (8 mai 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Doamne, vreau o femeie inteligentă, iubitoare, frumoasă, harnică şi numai pentru mine.
Dumnezeu: Bine, te costă un ochi, o mână, un rinichi, splina şi un călcâi.
Adam: Doamne, şi de o coastă ce îmi dai?

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine îşi putea închipui că fata aceea, subţire ca o trestie, numai surâs şi farmec, care părea ameţită ca un fluture ce dă de lumină, poartă, ca un melc în spinare, toate casele prin care trăise şi care nu erau mai luminoase decât sala paşilor pierduţi?!

Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Numai cât te gândesc,
si sângele danseaza în jurul inimii,
numai cât te aud,
si sângele se resfira ca o harfa.
Poate nu stii, poate n-ai sa stii,
dar mersul tau e-un alfabet copilaresc,
si numai cu el îmi scriu poemele,
sub recele pojar al stelelor.
Numai cât surâzi,
si dezleg alchimiile,
numai cât te gândesc,
si-aud în lacul nelinistit al inimii
un fosnet: se desprimavareaza

poezie clasică de Mihu Dragomir
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi acea

stă zi de duminică
se excită
mai mult cu gura (?!) - între
deschisă
spre ziua de luni

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mare, negru ca întunericul; numai vârful labelor sunt albe, ca şi când lumina zilei i le-ar fi pătat într-adins. Din capul cu fruntea puternică, mare, ochii verzi înfloresc noaptea ca două scântei. E cel mai frumos motan al târgului. Dar de frumuseţea lui nu-şi dă seama, – de bărbăţia lui, însă, da; pentru aceea, în ceasuri de veghere, când i se pare că-şi zăreşte chipul în talerul lunii, şi-şi vede înfăţişarea bărbătească, simte un fior ce-i străbate prin spate şi-l ondulează, de mândrie, pâna-n vârful cozii. Trăieste singur. Ziua stă ascuns cum poate şi unde poate. Ziua doarme; numai când soseşte ceasul prânzului, care îi vine singur în labă, se trezeşte morocănos.

Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Filosoful
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se apropie ora prânzului; să luăm micul dejun.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!