Ninge

În această dimineaţă
în ograda mea
ninge cu stihuri albe
peste scoruşii
rămăşi cu niscaiva boabe roşii
nemâncate de mierle
iubitoare de versuri hibernale
punctate cu grăunţe roşii
vegetale.

poezie de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul muşcatelor

Albe şi roşii muşcate
Râd la ferestrele tale,
Clipesc suav din petale,
În tulpină seva se zbate.

La ferestre stau înşirate,
Cu drag te aşteaptă în cale.
Albe şi roşii muşcate,
Râd la ferestrele tale.

Când toamna vine agale,
Florile tale stau supărate.
Atât de frumos colorate,
Ele varsă lacrimi de jale...

Albe şi roşii muşcate.

rondel de Ioan Friciu (22 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

răsare luna –
mai cad câteva frunze
roşii de cireş

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ninsoare bruscă –
toţi trandafirii roşii
se înălbiră

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

roşii la soare
pe pervazul ferestrei –
bolta-i de azur

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

după furtună –
doar lalele roşii
au tulpina frânta

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele pitice roşii se transformă în pitice albe, stelele ca Soarele devin gigante roşii după care se transformă în pitice albe, iar cele mai mari devin gigante roşii după care implodează/explodează, devenind stele neutronice sau găuri negre.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi din mere roşii

Amorţiţi îmi sunt ochii de gheaţa tăioasă
care mă ninge cu fiecare
măr roşu
căzut.

Credeam că merele roşii sunt îngerii mei.
Le purtam la mine
şi muşcam cât-un măr
să-mi răsară flori de îngeri pe buze.

Le-ai gustat mai apoi tu
şi mi-au crescut aripi din mere roşii.

Amorţiţi îmi sunt ochii acum de gheaţa tăioasă
care mă ninge cu fiecare
măr roşu
ce cade.

poezie de Aniela Ungureanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpezile roşii

În parcul
unde mor castanii
florile nasc
petale negre

zăpezile roşii
nu pot naşte
flori albe...

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai ninge...

Mai ninge, iubite, pe mine,
mai ninge în sufletul meu,
omătul e pur ca lumina,
iar dorul de tine e greu!

Mai ninge, iubite, cu stele,
cu sănii, cu daruri, cu flori,
în pomul de iarnă, iubite,
mai ninge cu albe chemări!

Aud nesfărşitele-ţi şoapte
prin fulgii de nea colindând,
mai ninge, iubite, pe noi,
mai ninge pe gândul flămând!

Pe umerii iernii, cuvântul
mai ninge cu dragostea ta,
mai ninge, iubite: în versuri
te caut în inima mea!

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din În Albastru (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În măceşii roşii

În măceşii roşii, în mătasea porumbului,
În coaja mesteacănului, în măceşii roşii,
În toamna cu vulpi roşii văd părul iubitei,
Numai părul iubitei.

În despletirea pădurilor, în despletirea cocorilor,
În despletirea amurgului roşu, în nori,
Văd părul iubitei, numai părul iubitei
În vulpile roşii ale toamnei.

poezie celebră de Zaharia Stancu din din volumul: Pomul roşu (1940)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

teiul în floare –
luna plină-ntârzie
în ograda mea

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

singura veste –
frunza de fag căzută
în ograda mea

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

nu mai sunt singur –
iasomia în floare
umple ograda

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ceaun cu omăt
în ograda moşului –
singurul contrast

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

FLORI ROŞII, ALBE DE MUŞCATĂ DINTR-O STÂNCĂ APĂ AR SORBI
Flori roşii, albe de muşcată dintr-o stâncă apă ar sorbi.
Dacă-n lumea noastră bulversată. o floare am putea iubi
Şi-n izvorul milosteniei, de păcate traiul îl spălăm
Până când luxoasa viaţă şi-ngâmfare, n-ar putea a ne orbi.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

festin

între ele
dorurile –
vorbind cu gura plină –
albe, roşii, pestriţe… se sfădesc
care mai de care vor părţi mai bune
fruntea, grumazul, pieptul, căuşul palmelor, tălpile
le sunt delicatese…

astfel
canibalându-mă îmi rămâne sângele
îi picur destul amar să nu aibă căutare
obrazul transparent-oglindiu, sclipind
mă vinde la licitaţie
albe, roşii, pestriţe… dorurile
mestecă şi… mai vor
nu vă fie cu mirare când
mă veţi reîntâlni!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge peste ţara mea de vis

Ninge peste ţara mea de vis,
Ninge peste Moldova.
Cu fulgi mari ca floarea albă de cais,
Ninge peste Teleneşti, Chişinău, Leova.

Ninge peste păduri de brazi
Peste munţii Carpaţi.
Ninge cu fulgi jucăuşi
Peste Bucureşti, Iaşi, Cluj.

Ninge peste marea cea mare,
Peste vechile hotare
Unde Ştefan şi Mihai duşmanul l-au învins.
Ninge peste ţara mea de vis.

Ninge şi tot ninge Şi aşa de bine îmi pare,
Că visez cu ochii deschişi,
Din nou, la România mare.

poezie de Vladimir Potlog (23 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafea albastră

Bem dimineaţă o cafea albastră?
E-o cafenea la margine de-azur!
E singura din Univers, e-a noastră
şi cafegiu e-un înger trubadur.

Ibricul e făcut din Lună Nouă
şi fierbe pe nisipul Mării Roşii,
cu apă-curcubeu, din stropi de rouă,
pe care-au lăcrimat-o albatroşii.

Cafeaua e fierbinte, ne aşteaptă!
Nisipu-a fost încins c-un dor de fulger,
aroma ei ne mângâie în şoaptă
şi-i îndulcită cu priviri de înger.

Îmbracă-te cu aripile albe
şi ia-mă-n braţe, să zburăm spre nori!
Inime roşii ne vor fi podoabe.
Vino, şi-om deveni nemuritori!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

după era ta am rămas gol
sa pictez amintiri roşii
din cuvinte albe
cumva să încerc să mă umplu
de veşnicie şi de tine

uneori sculptez din tristeţe
numele tău în aortă
iar dumnezeu îmi bate toaca în piept

nu prea mai am cuvinte
nici somnamintiri roşii
dar am învăţat să urlu alfa
sângerând sub lună

dacă mă auzi reinventează-mă

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constelaţia noastră

Şi-a urcat pe cer statura mare
Steaua cu cinci roşii zimţi,
Îngrozind vrăjmaşa înstelare
Steaua cu cinci roşii zimţi.

Stele noi porniră să răsară
Împrejurul stelei roşii,
Fluxurile lumii se umflară
Sub lumina stelei roşii.

Cavaleri ai stelei roşii suntem,
Drum spinos lovim cu paşii;
Cavaleri ai stelei roşii suntem,
Visătorii şi făptaşii.

Câte douăzeci de ani pe frunte –
Armele metalic saltă –
Câte douăzeci de ani pe frunte –
Deci milenii laolaltă.

Cu entuziasmul vieţii noastre
Stăvili mucede vom rupe,
Din entuziasmul vieţii noastre
Comunismul să se-ntrupe.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!