Primăvara

Să ne bucurăm acum,
Primăvara e pe drum,
Și renaștere aduce,
Ghiocei cresc la răscruce.

Reînvierea în natură,
O înviere în făptură,
Să aprindem la altare,
Dragostea ca sărbătoare,

Iar în nopțile de primăvară
Că viața nu-i ușoară
De bucurie și de dor
Se aude un cântec de amor.

poezie de (2 martie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ghiocei de primăvară

Vise vechi, cu fin parfum,
Peste gânduri îmi coboară,
Într-un început de drum-
Ghiocei de primăvară!

Peste câmpuri cu zăpezi
Un parfum mă înfioară,
Ca și muzici de aezi-
Ghiocei de primăvară!

Urcă gândul înapoi
Pe a vieții mele scară
Și mă văd copil vioi –
Ghiocel de primăvară!

Îi culegeam de pe deal
Și-aveam inima ușoară,
Viața fără nici un val-
Ghiocel de primăvară!

Chiar de anii au trecut
Și s-au dus pe-a vieții scară,
Încă mai culeg în gând-
Ghiocei de primăvară!

Ieri, plimbându-mă-n grădină,
Am zărit doi ghiocei,
Două raze de lumină-
Parcă sunt copiii mei!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie

Viața noastră e un mit

Mă uit în depărtare
Și văd lumea e mare,
Dar nu mai am răbdare
Că peste tot e durere.

Încerc să fac un pas în față
Dar ceva mă trage-n spate,
De toate mi se face greață,
Dar n-am frică de moarte.

Merg acasă și zic "lasă",
Mâine poate e mai bine,
Dar totuși e speranță falsă,
De ce mă mint eu pe mine?

Tineretul iese-n drum
Vor lupta și vor învinge,
Dar văd acum un om nebun,
Ce altă cale-nvinige.

De ce să crezi iar în povești,
Să crezi că-i ușoară viața,
Acum te naști și sigur ești
Un om făr' de speranță.

Acum viața noastră e un mit,
Ce pătrunde cu durere,
Pe pământul cel scârbit,
Plin de mizerii și rele.

poezie de (4 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mirosul ghioceilor

Aș vrea să mă hrănesc
cu mirosul de ghiocei
căci așa mirosea părul tău în iarnă
când mi-era atât de dor
de primăverile noastre.
Aș vrea sa m-ascund
într-un buchet de ghiocei
și să nu mă vadă
tristețea și neliniștea niciodată.
Fii tu în primăvara mea
și îmbracă-te cu straie
împletite în alb și roșu
țesute din matase
într-un zgomot liniștitor
ce ne anunță fericirea.
Alege apoi cel mai frumos ghiocel
din acel buchet și presează-l
între paginile unei cărți
ca să-ți amintească de mine
și de primăvara noastră
chiar și în cele mai grele vremuri.

poezie de (2 martie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un cântec pentru noi

Copii am fost cândva,
Acum suntem părinți,
Ne cresc copiii mari,
Iar noi – din ce în ce mai mici.

Hai, să ne bucurăm,
De tot ceea ce avem
Și să ne onorăm
Toți, ce suntem aici!

Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru tine,
Hai să cântăm un cântec pentru toți,
Hai să cântăm, să ne-auzim de bine!

Nu! Nu privi la ceas,
Că timpul e hain,
Iar clipei ce-a rămas,
Noroc să-i dăruim!

Căci nu se știe dar,
Pân' mâine e târziu...
Hai, să ne bucurăm
De clipa ce-o trăim!

Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru mine,
Hai să cântăm un cântec pentru toți,
Hai să cântăm, să ne-auzim de bine!

Copii am fost cândva,
Suntem de-acum bunici,
Ne cresc nepoții mari,
Copiii sunt voinici.

Hai să ne bucurăm,
De tot ceea ce-avem
Și să ne onorăm
Toți, ce suntem aici!..

Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru mine,
Hai să șoptim un dor ce mai avem,
Hai să ne vedem, să ne-auzim de bine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ghiocelul

Eu mă deschid ca un boboc
În primăvara care vine.
Că îmi soptești cu dulce amor
Cuvinte pline de iubire.
Și în mireasma mea de floare
Desculț prin iarbă, voi apare.

poezie de (16 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vei lăsa în urma ta

Dimineață am văzut surâsul tău,
Uitându-te la paharul de vin
Și-n sufletul meu tu ai să fii mereu,
Ca o floare ce se deschide ca un crin.

Murmurul de iubire e ca un cântec,
Ce merge cu tine mereu la drum
Și ochii tăi ard ca un jăratec,
Trecutul dureros să-l transforme scrum.

Simt acum cum marea cântă,
Dar acum e singură și goală
Și știu că toate mă încântă,
Pierdută-n visul meu de seară.

Uneori iubirea poate fi de aur,
Dar lumina zilei te pune pe gânduri
Și dragostea noastră urcă ca un laur,
Nu vreau să piară printre rânduri.

poezie de (22 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântec de zână

În timp ce oamenii dorm,
fii cu ochii pe ei.
Stele fără număr
soarele din cer strălucește,
cum ar fi un rege.
Primăvara s-a terminat:
Și în pădurile sălbatice,
nenumărate viețuitoare
urează bun venit verii.
E o bucurie să vezi
atât de multe ramuri,
verde în vânt
și o mulțime de flori,
unde lumina lor se extinde
într-o armonie albă.
Lumea este în mâinile
celor care au curajul
de a visa și nu se tem de nimic.

poezie de (31 mai 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O rază de lumină

Ce bine e aici la tine,
Când zorii aduc lumină,
Tu ești mereu lângă mine
Și ai un lan de fericire.

Trec nopțile și zilele se scurg,
Lângă tine renasc și mă topesc,
Vreau să plec, dar tot lângă tine ajung
Și viața mea cu tine o trăiesc.

Aroma ta e un plăcut parfum,
Vreau să-l simt la infinit,
Este acum un singur drum,
Acel a visului împlinit.

poezie de (23 iulie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Emil Cioran

Cum viața nu-i respirabilă la rece, găsi-vom focurile să aprindem mințile? Nădejdile cresc din incendiul lucidității.

în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -99.00- 74.99 lei.

Când eram duminica la bunica...

Dimineața aburindă
cu liniște în oglindă
cu vise-n zi de sărbătoare
și clipe răcoritoare.

Fericita zi e duminica
cum era altădată la bunica
plimbare în natură
dacă e vreme bună.

Pe cărările-n pădure
unde culegeam mure,
ciuperci și pânișoare
și era liniște mare.

Aș vrea și-acum liniște-aceia
când gândurile nu erau,
când viața era frumoasă
și ziua luminoasă.

poezie de (22 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Între flori...

Ce frumos e când natura îmi dă viață
și mă aduce într-o mare de visare,
cu flori multicolore apoi mă răsfață,
ca să-mi lumineze ziua un nou răsărit de soare.

În fiecare zi viața frumos mi-aduce,
natura aproape ce o prețuiește
și florile înclinându-se la răscruce,
unde copacul din umbră mă privește.

Nu întotdeauna am această șansă,
să am florile cu culorile în palma mea,
dar înțeleg și scurtez să nu fie distanță,
prin grădina deasă cu flori mă plimb așa.

poezie de (2 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Of primăvară, primăvară

Of primăvară!
pe unde umbli
s-a întors bătrâna iarnă
și frigul iar a venit.
Pământul a albit
și florile n-au înflorit.
Pe unde călătorești
căci parfumul tău
nu-l mai găsești.
Te rog întoarce-te
din nou la noi
cu soare și cu veselie,
te rog, natura reînvie.

poezie de (22 martie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lumina soarelui

M-am lovit de lumina soarelui,
uitând de viața mea și-a aproapelui.
A căzut roua rece pe fața ta,
luând cu ea și răutatea.
Ai văzut cum răsare soarele vreodată?
așa să fie mintea ta limpede și curată.
Ai simțit iarba moale sub călcâie?
așa să fie calea ta, plină de bucurie.
Se aude un cantec de păsărele,
ce-ți alină sufletul plin de durere,
adie ușor vântul printre plete
ca să-ți aducă energie-n cugete
și zi de zi viața noastră trece
uneori e cald, uneori e rece.

poezie de (5 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Anotimpul renașterii

Anotimpul renașterii

Iarna rece dar frumoasă
Cam cu greu se dă plecată
Vine greu și-i răcoroasă
Primăvara fermecată.

Cel mai plăcut anotimp
Dar și cel mai așteptat
Mieii zburdă peste câmp
Viața renaște treptat.

Primăvara încet sosește
Se mai văd curgând șiroaie
Zăpada se cam topește
Pe alocuri sunt noroaie.

Printre ramuri se strecoară
Raze aurii de soare
Păsărele în triluri zboară
Ghioceii sunt în floare.

Mugurii dau să plesnească
La copacii îmbobociți
Unii stau să înflorească
Alții se fac înfruziți.

De pe tot, din ascunzișuri
Tot ce-i viu iese afară
Că să-și facă noi culcușuri
Pentru când se lasă seară.

Peste văi și pe coline
E covor imens de flori
Roiesc fluturi și albine
Prin miros îmbietor.

E miros de iarbă verde
Vâlvataie pe ogoare
Primăvara așa începe
Se aud zgomot de tractoare.

Vremea caldă de afară
Mângâie privirile
Face viața mai ușoară
Și ne cresc puterile.

Păsările migratoare
Pe la cuiburi se adună
Zboară și fac rotocoale
Pan'ce rămân împreună.

Anotimpul învierii
Ne aduce bucurie
Face inimii placere
Primăvară-i poezie.

Primăvară ești faimoasă
Reînvii natura toată
Tu ești cea mai arătoasă
Și cea mai frumoasă fată.

01.03.2021
Angelin Leru

poezie de din compoziție proprie
Adăugat de Angelin LeruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gând luminos..

După zile lungi cu multă jale,
După-o vară cu mult amor
Aș vrea să te-ntâlnesc în cale
Cu zâmbet și același dor.
Să fie totul ca mai-nainte
Să îmi poți da o sărutare,
Ș-un gând îmi luminează-n minte
Ca un dor cuprins de nerăbdare.
Aș vrea ca totul să-nflorească,
Să-mi fie bine-n viitor,
Iar în vale un cântec să doinească
Ca într-o noapte cu mult amor.
Cu-a-noastră inimă măiastră
E ca un neam întreg ce vine
Și fericirea e numai a noastră
Să-mi fie cel mai mare bine.

poezie de (19 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ușoară, cât de ușoară...

Atunci când ridici cerul cu mâinile,
că te-ai blocat și vrei o gură de aer.
Ca atunci când erai copil
și visele aveau panglici de argint.
Ca atunci când tragi hârtia portocalie
și care zboară ca un zmeu,
sau ca o rachetă fără greutate
și apoi cade ca cenușa albă.
Cum ar fi și cântecul unei fete
care s-a născut să ne încânte
și tu ești acolo fermecat,
uitându-te la ochii ei.
Ca iarba de sub picioarele tale,
care e udă de la roua,
dintr-o noapte de vară târzie.
Ușoară, cât de ușor
e un dans sub apă.
Ușoară, cât de ușoară
este o pânză de lenjerie.
Ca în ziua în care ți-a zâmbit
prima dată și ai sperat
că ai fost primul dintr-un milion.
Ca atunci când fiul tău adoarme
și tu îl vezi ca pe cel mai scump din lume.
Oare cât de ușoară e viața!

poezie de (7 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copacul- Inima
Sunt copacul inimă
Ce-și trage seva din adâncuri.
Primăvara,
Culori de catifea
Îmi înfloresc pe ramuri.
În adâncul ființei mele,
Cântec de iubire răsună.
Un cântec ce viețuiește
În sămânța roadelor mele.
Dragostea lor, mătase diafană,
Îmi învăluie tulpina
Și zboară odată cu fluturii
Și cu petalele florilor,
Amestecându-se
Cu albastrul Curcubeului.
Din inima sacră a trunchiului meu,
Cresc frunze și flori
Cu fața către Dumnezeu.
O privire arunc în adâncuri,
În templul sufletului meu,
Unde un cântec de harpă s-aude,
Cântat de mâini nevăzute,
Un cântec închinat lui Dumnezeu.
Parfum amărui și verde
Urcă pe Coloana Infinitului
Până sus, spre Albastru.
Mi se înfig rădăcinile în Ceruri,
Prelungindu-se până la stele.
Din ele cresc ramuri
Înmugurind spre soare.
Sunt acum,
Copacul - inimă
Cu rădăcinile în Cer
Și ramurile în Pământ,
Cuprins de vârtejul amețitor
Al vieții…
Sunt un arc între Cer și Pământ,
Precum Curcubeul este
Un arc prin care curge neîntrerupt
Viața, Iubirea, Speranța...

citat din
Adăugat de Adina M. NeghirlaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Zvon de primăvară

Zvon de primăvară

Zvon de primăvară,
Simțim pe afară,
Acum neaua se topește,
Că soarele o-ncălzește.

Covor de brândușe,
Mândre, jucăușe,
Și albi ghiocei
Răsar pe alei.

Frumoși toporași,
Mici și drăgălași,
Tremură-n grădină
Mângâiați de albină.

Roșii, galbene lalele
Ȋnfloresc și ele
Ȋn adierea vântului
Duc mireasma dorului.

Gingașe zambile
Ca niște copile
Cu parfumul lor
Cel îmbătător
Zâmbesc la soare
Parcă-i sărbătoare!

Pomii înfloriți
Mai împodobiți
Cu miresme alese
Așteaptă mirese.

Harnice albine
Duc, iar, în stupine
Dulcele nectar
Din al lor hotar.

Totu-i veselie!
Pe deal și câmpie,
Drăguți mielușei
Zburdă acum și ei.

Păsările toate
Ciripesc în cor.
Că e primăvară
Feeric decor!

poezie de (24 februarie 2022)
Adăugat de Jumolea AlinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi e dragă viața

Fă Doamne ce vrei tu
numai nu mă lua acu,
că drag îmi e să trăiesc
și frumosul să-l iubesc.
Îmi e dragă astă viață
chiar de-i cusută cu ață,
lasă-mi firul cât mai lung
la capăt de drum s-ajung.
Frunză verde lemn domnesc
mai dă-mi Doamne să trăiesc
să ajung în primăvară
s-ascult cucul cântând iară,
să văd mieii pe câmpie,
s-ascult glas de ciocârlie,
să văd codrul înfrunzind
și să văd omul iar iubind..

poezie de (19 mai 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fericirea mea are chipul tău

zâmbetul acela sincer și curat care vindecă totul...
asta vreau de la tine...
nu mă întreb, dar fericirea mea are chipul tău...
trebuie să ne bucurăm de lucrurile mărunte din viața noastră...
stau și mă gândesc ce frumos poate fi totul...
am nevoie de-o îmbrățișare și-o mângâiere caldă.

poezie de (23 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook