Maluri
Privesc neputincios
cum primăvara
trece-n vară...
După o scurtă ploaie,
ceața se risipește.
Peste merii în floare,
lumina se revarsă
triumfătoare
în puzderii de stropi de ploaie.
***
Sub gardul de nuiele,
tumultoasa apă a pârâului
desparte năvalnicul dor
de reîntâlnire
a celor două maluri.
În zare,
nori imenși coboară,
stâncile învăluindu-le,
spre a le răpi.
Dar neclintită-i stânca,
și mai strălucitoare-n soare,
după ce negurile trec.
Se-așterne noaptea...
Pe solul pădurii
stelele se lasă lin.
Să pășesc atent
pentru a nu le strivi!
poezie de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
după ploaie
pe gardul de nuiele
volbura la uscat
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel de sărbătoare
Văzduhu-i îmbrăcat de sărbătoare,
Așteaptă primăvara pețitori;
Dorinți fierbinți mustesc de după nori
În infinit de pace și candoare.
Timid se-mbie-o rază dinspre soare
Când fulgi de nea zurlii mai dau fiori;
Văzduhu-i îmbrăcat de sărbătoare,
Așteaptă primăvara pețitori.
Ici-colo stropi de verde, pui de floare,
Surâde cerul, adunând comori;
Lumină se revarsă peste zori
Și viață veșnică, triumfătoare.
Văzduhu-i îmbrăcat de sărbătoare.
rondel de Valeria Merca (12 aprilie 2015)
Adăugat de Valeria Merca

Comentează! | Votează! | Copiază!
după ploaie
pe frunza fragedă de fag
raza de soare
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim în ploaie
Să ne iubim, iubita mea, în ploaie
Stropi să-ți scalde chipul tău
Eu să fiu un zeu sub soare,
Tu un curcubeu.
Să ne iubim, iubito, în ploaie
Și stropi să cadă pe părul tău frumos,
Eu să fiu un înger care moare,
Tu să fii un Hristos.
Să ne iubim, iubita mea, în ploaie,
Și ploaia să fie un castel,
Eu să fiu un rege și tu regină
Și să trăim cu dragoste în el!
Să nu ne speriem de ploaie,
Căci ea este apa sfântă, care vine din cer,
Noi suntem două taine,
Și iubirea noastră - un mister.
poezie de Vladimir Potlog (29 iunie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigoiul
... cădea o ploaie dintr-un anotimp obscur
în altul mult mai fin și mai rapace
și stropii lini se transformau în ace
iar acele în sentiment de vină, dur
cădea o ploaie peste un deja-vu latent
cu stropi rostogolind în zare trepte
în scări cât lumea și cât pururea de drepte
să le cobor și să le urc concomitent
cădea o ploaie peste liniștea din noi
și peste clipa largă ca un soare
atâta doar - se mai zbăteau să zboare
aripile din tine. De strigoi...
poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2018)
Adăugat de Iurie Osoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Așa trece viața
După soare vine ploaie,
După ploaie vine vânt.
Dar de veacuri oamenii,
Beau, râd și plâng.
După lacrimi de iubire
Vin și lacrimi de durere.
După ce gustăm din fagure de miere,
Bem și puțină fiere.
După ce ne naștem în pace,
Facem un război răzbunător.
După ce vedem o rază de lumină
Ne adâncim într-un întuneric necruțător.
Și așa trece viața
Și cu bune și cu rele.
După ploaie vine soare
Și pe cer răsar mii de stele!
poezie de Vladimir Potlog (18 septembrie 2021)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora de ploaie
Mă mai încearcă, uneori, câte o ploaie
Și mi se risipesc picurii ei prin sentimente,
În torente,
Până când ridic ochii spre cer
Și nu văd acolo nici un nor și nicio stea
Sau altceva
Diferit de culorile ochilor ce mă privesc de prin amintiri
Cu gust de furtună
Sau cafea bună
Sorbită pe-ndelete dimineața
Sau tăinuită după cină,
La ora când nu știi dacă e prea târziu
Sau prea devreme
Pentru o ploaie care vine
Dacă vrea,
Când vrea
Și-mi udă ziua
Sau noaptea
Sau numai ora când mă încearcă și mă risipește
Printre torente
De sentimente.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai întrebat ce fac
Îmi curățeam simțirile de umbre.
Afară plouă și ploaia nu mă doare.
Mi-e ploaie toată ziua-n noapte.
Și eu doar frigul gheții...
Un gând înfrigurat în timp!
Doar picături de ploaie
Îmi pictează-n suflet un carnaval
Cu vânt, cu ploaie... soare...
Eu un miros amestecat
Într-o cascadă a trăirilor mele!
Și nici tăcerea ta nu mă surprinde
În care eu aud doar gândurile
Ce strigă după mine...
Trezindu-mi chiar și visele
Ce îmi deschid o ușă către vară.
Cu tine-n gând pășesc desculț
Chiar și pe cioburile colii de hârtie.
Tu ești o pasăre ce-alungă
Singurătatea copacului din mine.
Ești urma ce penelul meu o lasă
În deșertul sentimentelor mele.
O rochie albă de ploaie
Peste umerii zilei de jar.
Eu... lacrimă ce cade-n nisipul ce arde
Atunci când Soarele devine vulgar,
Doar când nisipul devine prea fierbinte!
Și eu... respir picuri de ploaie...
Acum te las...
Dormi... lacrima mea de ploaie!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceața
Ceața se lasă peste munți.
Peste pădurile cu brazi cărunți,
Peste florile de tei,
Se lasă și peste ochii mei, ai tăi.
Pământul pare mai rece, mai stingher
Soarele a dispărut de pe cer.
Luna s-a ascuns după nori
Și luceafărul nu mai luminează până în zori.
Dar să nu cădem, iubito, în disperare,
Căci iubirea care pe noi ne-a unit
Are o putere mare și va risipi
Ceața de pe pământ.
poezie de Vladimir Potlog (23 ianuarie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
ploaia a stat
în odaia moșului
mai cad stropi de ploaie
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
un singur tunet
pe frunzele de paltin
stropi grei de ploaie
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
el și ea-n pridvor
pe gardul de nuiele
floarea volburii
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
stropi mari de ploaie
aduși de vântul rece
se preling pe geam
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
după aversă
ascult liniștea dintre
stropii de ploaie
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
ploaie de vară
astăzi nu îmi mai stropesc
mușcatele
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Stropi de veșnicie
stropi de veșnicie
ploaie de luni și stele
în cerurile mele
eterne
ploaie de sori și comete
în universurile mele
concrete
ploaie de planete și culoare
în inima mea
iubitoare
ploaie de lumină divină
în ființa mea
deplină
ploaie de iubire infinită
în sufletul meu
care-ntruna palpită
poezie de Gabriela Marin
Adăugat de Gabriela Marin

Comentează! | Votează! | Copiază!
ploaie de vară
pe scândura gardului
stropii dispar rapid
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineață de primăvară
S-a trezit din noapte ziua luminând iarăși pădurea
Cerul, tot ca marea-albastră, vântuiește singur norii
Într-un colț de zare ștearsă se îngrămădesc cocorii
Se întinde peste zare vântul șuierând aiurea
Roua a căzut pe frunze și pe florile bălțate
Iarba udă se foiește dis de dis de dimineață
Câte-o gâză precupeață merge repede la piață
Să culeagă ce-și dorește, dulce suc din flori de toate
E lumină, este ziuă, e lumină cu mult soare
Nu e rost de nici o ploaie, totul e într-o mișcare
Într-un stufăriș o iadă rupe frunzele și-o floare
Se aude cum se curge un pârâu vuind la vale
Peste crâng e primăvara ce-a venit din depărtare
Are ploaie, are soare, are fluturi de oricare
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul meu
Șterge-mi c-un surâs tristețea
Ce se-așterne peste ochi
Curcubeu dă-mi după ploaie
Intr-o mie de culori
Adu-mi ziua cea senină
După noaptea neagră rea
Fă-mi buchet dintr-o lumină
Așternută-n calea mea
Si in zorii dimineții
Când luceferi pier pe cer
Tu rămâi bolta albastră
Cerul sufletului meu!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul meu
șterge-mi c-un surâs tristețea ce se-așterne peste față
curcubeu dă-mi după ploaie și în ochi pune speranță.
adu-mi ziua cea senină după noaptea neagră, rea,
fă-mi buchet dintr-o lumină, răsărită-n calea mea
.
și în zorii dimineții când luceferi pier pe cer
tu rămâi bolta albastră, cerul sufletului meu.
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!