Cerul meu
șterge-mi c-un surâs tristețea ce se-așterne peste față
curcubeu dă-mi după ploaie și în ochi pune speranță.
adu-mi ziua cea senină după noaptea neagră, rea,
fă-mi buchet dintr-o lumină, răsărită-n calea mea
.
și în zorii dimineții când luceferi pier pe cer
tu rămâi bolta albastră, cerul sufletului meu.
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.