Campanie electorală
Un primar, odată,
In campanie fiind,
Se plimba pe stradă,
Alegători căutând.
Și cu zâmbetu-i fățarnic,
El pe toți îi saluta.
Mai oprea pe câte unul
De politică-i vorbea.
Timpul a trecut prea iute,
Iar primarul ce gândea?
"Înc-o zi fără de roade".
Terminat el se simțea.
Deodată, dădu Domnul
Și în față ce văzu?
O bătrână - ca tot omul
De pe trotuar căzu.
Se gândi el într-o clipă:
"Ăsta e al meu noroc".
Se repede, o ridică
Și pe bancă-i face loc.
Sună iute la salvare
Și la șefi - un lucru rar
Le explică cum că are
Șansa iar de-a fi primar.
Cu entuziasmu-i mare,
Ce-l cuprinse între timp,
Cu bătrâna în salvare
Doctorilor dă cuvânt:
- S-aveți grijă de bătrână,
S-o tratați și s-o-ngrijiți.
Dacă treaba iese bună
Fi-veți bine toți plătiți.
A doua zi, de dimineață,
Mergând vesel și grăbit,
C-un buchet de flori în brațe
La spital iar a venit.
Cum îl zări, bătrâna,
Bucuroasă-i iese-n cale.
S-aplecă să-i pupe mâna.
- Mulțumesc, te rog matale...
Doctorii... cum m-au tratat!
Grijă toți de mine-avură.
Pentru că le-ai cuvântat,
Datorii, peste măsură.
El gândea: acu-i momentul,
Dar un pic cam încurcat,
Să-i vorbească el bătrânei
Cum că șansă... Cel de Sus i-a dat.
- Apoi vezi, duminică-i votare.
Votul mie să mi-l dai,
Concurența-i tare mare.
Asta rugăminte-o ai!
Deodată, foc, bătrâna sare:
- "Alte vorbe nu încap -
Și te rog să știi matale
Că la gleznă m-am pălit
Și nu la cap...!"
poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre medicină
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre votare
- poezii despre timp
- poezii despre medici
- poezii despre șefi
- poezii despre vorbire
- poezii despre trecut
- poezii despre sfârșit
Citate similare
Reporterița: Am venit să-ți luăm un interviu, maică.
Bătrâna: Ce dracu să-mi mai luați?
Reporterița: Am venit să-ți luăm un...
Bătrâna: Păi mi l-ați mai luatără o dată, taică.
Reporterița: Când?
Bătrâna: Oho! Pă la anii '60, taică... '60...
Reporterița: Cum ți l-au luat, maică? Ți-au pus microfonul în față, sau cum?
Bătrâna: Da, da, taică... Mi-au pus pistolul! La ceafă, taică, la ceafă!
Reporterița: Gândește-te bine, maică! Ești la un interviu pentru televiziune... Pistolul sau microfonul?
Bătrâna: Aaaa, pistolul, sigur pistolul! Că microfonul iera sub masă...
Reporterița: Si ce-ai spus?
Bătrâna: Păi am zis, taică... am zis, oho... "Jos comunis..." Dar nu s-a auzit! Că pesemne de la pistol nu se aude ca de la microfon, taică...
Reporterița: A fost un moment însemnat din viața matale, maică, așa-i?...
Bătrâna: Am semnat, taică... am semnat. Cu toate că eu nici nu știam să scriu. Da' când am văzut pistolul, am învățat pă loc, știi cum? Academiciancă mă făcui...
replici din Unda veselă, sceneta "Interviu la țară" de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre draci, citate despre învățătură, citate despre viață, citate despre timp, citate despre televiziune sau citate despre bătrânețe
Pensionarul și fata
Un pensionar odată
Pe o stradă se plimba.
Era strada rău famată.
Asta însă căuta.
Deodată vede-o fată
Îmbrăcată subțirel.
Era fata de-altă dată
Pe la care trecea el.
În față i se arată
Cu zâmbetu-i cunoscut:
- Să o facem înc-o dată
Ca în timpul ce-a trecut.
El pe dată se opri.
Se roti să vadă tot.
Când în ochii ei privi
Oftând zise:
- Nu mai pot...
- Nu-i nimic, să n-ai teamă.
Noi știm să te ajutăm.
Să vezi cât de degrabă
Amândoi ne descurcăm.
..................................
- Așa sunt bărbații toți?
După cum te-ai descurcat,
De ce spui că nu mai poți,
Că nu este adevărat.
- Tu mi-ai zis că nu-i nimic.
Mai oprit ca să vorbesc,
Însă eu am vrut să zic,
Că nu pot... să mai plătesc.
poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre pensie, poezii despre plimbare, poezii despre plată, poezii despre ochi, poezii despre frică sau poezii despre bărbați
Trăia odată o bătrână care locuia singură, singurică, în partea de apus a țării. Și bătrâna avea o grădină în care creșteau nu numai trandafiri și garoafe, dar și salată și fel de fel de verdețuri de care avea trebuință la gătit. Însă fala grădinii ei era un strat cu lalele pe care bătrâna îl săpa și îl plivea cu cea mai mare grijă, căci era mândră de lalelele ei cum nu se mai poate. Și-ntr-adevăr, lalelele ofereau o priveliște încântătoare.
începutul de la Stratul de lalele
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lalele, citate despre țări, citate despre trandafiri, citate despre mândrie sau citate despre garoafe
Mocănească
Nea Alecu, "pui" de popă,
Cu o mamă interlopă,
Înfocat nevoie mare,
Se pregătea de votare...
Și fiind în tren spre casă,
Cu-a lui "traistă mocăneasă",
Se zbătea pentru-a-nțelege
Cum e cu-a votării lege...
Cu doi ani și nu-știu cât,
De amici a fost pârât
Că a votat, auzi "matale",
Pentru..."ălea unionale"...
Că văzuse cu stă treaba
Cu ăi care stau degeaba,
Aleși de partid pe liste...
Au sloganuri... populiste...
El, bine'nțeles, la stână
Face brânza cea mai bună,
Pe când ăștia hoți, o droaie,
Mereu o cam fac de oaie...
Se gândea pe cin-să "puie",
Poate-i bine... pe-o duduie,
Votul, că cunoaște una,
Care-i "bate" cu minciuna...
Sau pe unul mai "zevzec"
Și aprig ca un berbec,
Ce știe ce e cu "oaia",
De nu, îl mănâncă gaia...
Dacă nu, "vede" pe listă,
Cum stă treaba populistă...
Și oftă grav, nea Alecu...
Tunzând... oaia și berbecu'...
poezie de Constantin Enescu (6 aprilie 2012)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre oi
- poezii despre trenuri
- poezii despre prietenie
- poezii despre partide
- poezii despre minciună
- poezii despre mamă
- poezii despre legi
- poezii despre lactate
Grijă mare la votare!
În țara noastră, frățioare
Iată-i rostul de schimbare!
Poporul fiind batjocorit
Mulți în stradă au ieșit
Și-au strigat în gura mare
Asta nu e guvernare,
Vrem schimbare!
Tineri mulți și-au pierdut viața
Supărarea umplând piața
Că-i guvernul prea corupt
Și paharul s-a umplut.
Pe fond de haos evident,
Iar apare un accident
Jos guvernul incompetent!
Durerea fiind așa de mare
Schimbarea-i cu justificare
Dar să vezi de-acuma vere
Toți avem câte o părere.
Fiind lipsuri se tot cere
Câte-n lună și în stele
Opoziția se vrea... la putere!
Mulți doresc câte-un ciolan
Și de-ar fi cât mai băban
Pentru asta dau din coate
Lupta-i pe viață și moarte
Detractorii-s puși pe treabă
Să vezi cum se dau în stambă
Vrem puterea în mare grabă!
Ciolanul de-i greu de prins
Și-un oscior este de ajuns,
Funcționar pe nu știu unde
În sistem de va pătrunde.
Ăsta-i vis de parvenire
Demnitar în devenire
De asta vor mulți primenire!
Dacă mergi acum în piață
Poți să iei și-un pumn în față!
Să n-atragi o mare ură
Ai grijă ce spui din gură
Și pe cine vei susține
Sau mai bine te-ai abține
Dacă-l vor pe.... nu știu cine!
Lumea strigă acolo în stradă
Și pe net e mare sfadă
Nu mai e pic de răbdare
Și-i o mare încordare
Guvernu-i vinovat de toate
E prea multă nedreptate
Și așa nu se mai poate!
În stradă nevoile-s multe
N-are cine să le asculte
Când e criză și durere,
Se ascund cei de la putere
Însă apar de nu știu unde
Mulți cu interese oculte
Jos partidele corupte!
Unii îl vor pe nu știu cine
Dar la UE nu dă bine
Alții vor pe nu știu care
Însă e pătat cam tare
Toți am vrea prosperitate
Ni se dă... austeritate
Jos corupții, vrem dreptate!
Vreau să spun că nu e bine
Să mă cert eu și cu tine
De la puterea ce vine.
Cine vine-i pentru sine!
Dacă ar fi cinstiți măi frate
Și-ar avea și demnitate
N-ar dori imunitate!
Doamne, vezi de tineret
Că-s folosiți, nu-i un secret
Calea lor le luminează
Și să-i ai mereu în pază.
De-i nevoie de schimbare
S-avem bună guvernare
Dă-ne minte la votare!
poezie de Ionel Popa (12 noiembrie 2015)
Adăugat de Ionel Popa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre corupție, poezii despre viață, poezii despre gură, poezii despre durere, poezii despre dorințe, poezii despre imunitate parlamentară, poezii despre țări sau poezii despre încordare

Albina și porumbița
Albina căzu în apă,
Iar porumbița o scapă,
Cu o frunză oarecare,
Ca un colac de salvare.
Porumbița, vrea să spună
A făcut o faptă bună,
Folosindu-se de plisc,
Însă, fără nici un risc.
Netemându-se de om
Porumbița sta-ntr-un pom,
Dar omul, inimă rea,
Îndreptă pușca spre ea.
Albina zbură de zor
Și-nțepă pe vânător,
Care iute se feri
Și ținta nu nimeri.
Ceea ce dă de-nțeles,
Că de ai suflet ales,
Unui binefăcător,
Să-i faci bine ești dator.
Dar albina, vai de ea,
Aceeași soartă avea,
Fie că se îneca,
Sau vânătoru-nțepa.
Morala:
La bine răspunzi cu bine,
Dar fără să uiți de tine,
Că albina, de gândea,
Pe vânător... bâzâia.
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre suflet, poezii despre salvare, poezii despre porumbei, poezii despre inimă, poezii despre frunze, poezii despre colacul de salvare, poezii despre bunătate sau poezii despre apicultură
Focul nu s-a mai aprins
Trăiau odată într-un sat,
un om bătrân cu baba lui.
În bordeiul lor sărac,
trăiau la mila orișicui.
Deși rămas fără picior,
el zi de zi tăia otavă.
Bătrâna cocea în cuptor
pâine proaspătă în tavă.
Trăiau singuri, fără copii.
Doar o pisică și-un câine
le stăteau drept bucurii,
în viața de azi pe mâine.
Toamna se adunau în casă
și gândeau la iarnă grea.
Oare, vor avea pe masă
ce mânca și ce să bea?
Timpul repede se scurge.
iarna iute a venit.
Viața lor tot la fel curge
și-i îndreaptă spre sfârșit.
Din când în când îi vizitează
câte un tânăr din sat.
Atunci când vifornițează
îi ajută la iernat.
Când viscolește afară,
gânduri negre îi frământă.
Vor mai prinde o primăvară,
ori linia vieții-i ruptă?
Ei știu ca orice muritor,
că viața li se sfârșește.
Și mărturisind un dor,
bătrâna pe moș privește.
De-ar vrea bunul Dumnezeu
să-i primească împreună,
Că unul fără altul e greu
să se transforme în humă.
Și-într-o noapte-întunecoasă
viața repede s-a stins.
În casa lor friguroasă,
focul nu s-a mai aprins.
.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre viscol, poezii despre viitor, poezii despre toamnă, poezii despre tinerețe sau poezii despre sărăcie
Romanță (3)
Precum un prinț mergea pe alee,
Cu-un buchet de azalee.
Era prima întâlnire!
Ce mult credea el în iubire!...
Îl aștepta o domnișoară
Zâmbind, făcându-l să tresară.
Bucuros, buchetul i l-a dat.
Ea l-a sărutat și-mbrățișat.
El a roșit precum bujorul
Când l-a atins, simțind fiorul
Dragostei dintâi. Făr-un cuvânt
Gândi: Dragostea e lucru sfânt!...
Au stat în parc târziu în noapte:
Îmbrățișări și multe șoapte;
Într-un târziu, la despărțire,
Doreau o nouă întâlnire.
Se întâlneau seară de seară,
Timpul grăbit, ce iute zboară!...
Viața-i frumoasă-atunci, când
Iubirea-și face-un legământ.
Dar deodată ea n-a mai venit...
El, era nebun de-ndrăgostit,
O aștepta în seri la rând,
Cu multe vorbe spuse-n gând...
Pe când, în raza lunii a zărit
Pe ea la braț cu-n alt iubit...
De durere inima-i s-a frânt
Și-a zis: iubire e vorbă-n vânt!
Dar timp-i timp și repede-a trecut...
O altă fată-a apărut,
Zâmbindu-i binevoitoare,
Precum un ghiocel la soare.
S-a îndrăgostit subit de ea,
Uitând durerea ce o avea.
Și-a zis atunci o vorbă mare,
Că dragostea e trecătoare.
Multe și-au spus noapte de noapte,
Cu-mbrățișări și multe șoapte.
Cu timpul, zilele-au trecut,
Deodată nu s-au mai văzut...
Prin minte-acelaș gând fugar:
Iubirea-i vorbă în zadar!
Nu crede-al fetelor cuvânt:
Iubirea-i vorbă spusă în vânt!
poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei (2017)
Adăugat de Adrian Timofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre seară, poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre sărut, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Trei, Doamne, și toți clei ( După Trei, Doamne, și toți trei de George Coșbuc)
Avea primarul trei feciori
Și i-au plecat toți trei deodată,
La un liceu, și el, ca tată,
În urma lor cu "verzișori".
Știa el că e greu liceul
De nu ai protectori.
Din când în când, pentru-ai lui juni,
Dădea peșcheș și o găină,
Că doar avea poiata plină,
În timp ce ai lui fii nebuni,
Până să termine liceul,
Aveau în cap doar gărgăuni.
Scria-n ziar când s-a fixat
Examenul de Bac, în vară-
Și-au promovat cei ce-nvățară,
Trecând cu capul ridicat,
Având o mică șansă-n toamnă
Acei ce l-au picat.
Ai lui nu mai veneau... Sperând,
Cum n-a mai avut timp să-i vadă,
Îi aștepta-n mijloc de stradă,
Cu ochii mai mult pe ceas stând.
Nu mai veneau și dintr-odată
Îl fulgeră un gând.
Incertitudinea sporea
Și pace nu-i mai dădea gândul.
Sună la telefon de-a rândul,
Nimeni vreo veste nu-i spunea
Și plecă-n trombă cu Loganul,
Să afle ce-l rodea.
Directorul îi iese-n prag.
- Ce-mi face Doru?! El întreabă,
Că Doru e băiat de treabă
Și el îmi este cel mai drag.
- E mort de beat, căzut sub bancă
Și pus e pe arțag.
Prin sat e drept că se-auzea
"Lui Doru-i place să se-afume",
Dar el credea că-s proaste glume
Și-abia acum întelegea,
Că zace mort de beat... Rușinea,
Cu ochii lui vedea.
- O, Doamne, parcă mi-ești dușman!
Dar Gogu-al nostru... Ce mai face?!
- Adună de pe jos chiștoace;
E cartofor și n-are-un ban.
- Mezinul Nicu? - Nu-i prost Nicu,
Doar că e narcoman.
El n-a mai scos niciun cuvânt;
Se gândea doar la "verzișorii"
Ce-i prăpădise pe feciorii,
Ce parcă n-aveau nimic sfânt.
Părea că toți au pus la cale
Să-l bage în mormânt.
Pășind ca cel mai beat din beți,
El s-a târât încet pe scară,
Cu supărarea dând pe-afară:
- Ce le-am făcut eu la băieți,
De m-au lăsat visând ca prostul
La cai verzi pe pereți?!
Privind în gol cu ochi străini,
Nu mai putea să se urnească,
Făcând popas să se-odihnească,
Simțea în suflet mii de spini,
Gândind, cu tâmplele în palme,
La bietele găini...
Și așteptându-i pe feciori
Până târziu, în fapt de seară,
Știu că-i cea mai tristă vară,
Că nu-s de-ajuns doar verzișori;
De nu-ți sunt fiii puși pe treabă,
Degeaba protectori.
Treceau colegi pe lângă ei,
Veseli că școala a dat roade.
Vorbeau cu tâlc, sau în șarade,
Visând cândva s-ajungă zmei.
Doar biet primar, oftând, conchise:
Trei, Doamne, și toți clei
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre liceu, poezii despre găini, poezii despre gânduri, poezii despre dolari, poezii despre școală, poezii despre verde sau poezii despre umor
O bunică și-o copilă!
Într-un colț uitat de lume.. lângă podul dinspre moară
O bătrână și-o copila își duc viata-ntr-o căscioară.
Erau tare nevoiașe.. greu se descurca bunica
Își creștea cu multă trudă și iubire, nepoțica!
Dar necazul iute vine peste omul necăjit
Și fetița ei cuminte într-o zi s-a-mbolnăvit!
Tot a încercat bătrâna să găsească bolii leac
Dar degeaba... că nimic nu se leagă la sărac!
A pornit plângând bătrână la un doctor la oraș
N-avea bani ca să-l plătească, dar a luat un colt de caș!
Însă doctorul ii spune:,, - N-am cum să te-ajut bunica,
Până nu-ti aduci la mine, mai în grabă nepoțica!"
Lacrimi i-au brăzdat obrajii că n-avea cum să o poarte
Pe fetița ei bolnava la un vraci așa departe...
Dar mergând pe străzi buimacă a văzut în fața sa
O biserică frumoasa... pe o strada.,. undeva!
A intrat privind sfioasă către sfintii din icoane
Și a-ngenuncheat bătrâna lângă câteva cucoane
Ascultându-le bătrâna rugăciunea lor cea lungă
A-nceput cu voce tare să rostească a sa rugă:
,, - Dragă, Doamne, sunt Maria! Nepoțica mea-i bolnavă
Zace-n pat de multă vreme... e slăbită și firavă
Dacă poți Tu să o vindeci, mergi acuma... iute... iute
Casa noastră-i lângă moara ce se află lâng-o punte!
Ai să vezi căsuța noastră cu pereții care crapă
Are găuri în șindrilă... e micuță și săracă....
Caută sub preșul roșu și i-a cheia de la ușă
Mergi, Te rog, să-mi vindeci fata! Fata mea ca o păpușă!
Să nu uiți! Când ieși din casă să pui cheia tot la loc
Ca sa pot deschide ușa când o fi să mă întorc!
Gata, Ți-ai notat adresa?... iaca.. plec și eu la drum,
Mulțumesc, Mărite Doamne... mulțumesc încă de-acum!"
O priveau râzând mărețe,, cuvioasele" femei
Zice una mai țâfnoasă:,, - Vai și-amar de ruga ei!"
Dar bătrâna-si ia desaga și pornește către casă
Cu nădejde mare-n Domnul... nu le-aude sau nu-i pasă!
Și minune! Când ajunge si deschide grabnic ușa,
Nepoțica ei cea dragă cânta legănând păpusa
,, - Cum? Te-ai ridicat, micuțo? Vino iute la bunica! "
Și degrab' îi sare-n brațe ca zvârluga, nepoțica!
,, - A venit aici un doctor și m-a sărutat pe frunte
Avea haine de lumină și în plete stele multe,
Si sub pletele-nstelate... precum crinul fruntea Lui!
Dar pe mâini avea, bunico, două răni adânci de cui!
Și mi-a spus cu voce blândă, mângâindu-mi talpa goală
Să mă joc iar cu păpușa că nu mai sunt bolnăvioară!
M-a rugat să-ți spun și ție c-a găsit căsuța noastră
Si ai cheia așezată chiar sub preș, lângă fereastră "
poezie de Eliana Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre păpuși, poezii despre copilărie, poezii despre boală sau poezii despre voce
Badanta
-Vieni quando ti chiamo! striga bătrâna insistent
Folosind și clopoțelul s-arate că e urgent
Și badanta auzindu-l, sosi-ntr-o clipă de pe-afară
Speriată să nu cadă, bătrâna nonagenară
O îngrijea de câțiva ani, cu o foarte mare grijă
Chit că bătrâna-i bolnavă și nu merge nici în cârjă
De multe ori o necăjește, egoism de om senil
Să-i suporte orice toană, uneori e dificil
Părăsise România pe când criza-i dete brânci
Mai mulți bătrâni tot îngrijise, zece ani-îs de atunci,
Rând pe rând s-au dus la Domnul ei scăpând de suferință
Pentru ea un alt bătrân, a însemnat multă voință!
Dar programul cu bătrâna nu e chinul cel mai mare
Ușurel s-ar descurca, chiar de-i viață de-nchisoare
Cel mai greu de suportat, este dorul de familie
Să stea departe de copii, asta mult o chinuie
Tristețe mare o cuprinde, iarna pe la Sărbători
Când petrece cu bătrâna, nici vorbă de urători
Se uită jalnic pe la geam, gându-i zboară în depărtare
Purtând un dor imens de casă, un dor atât de mare!
Speră ca și-n România să-și poată găsi un rost
Să se-ntoarcă iar acasă și să fie cum a fost
Ea se simte ca într-o cursă, din care nu știe a scăpa
De țară s-a înstrăinat, în Italia n-ar mai vrea
Iată însă, Parkinson-ul, pe bătrână a-nțepenit
Fără multă suferință, și-a dat obștescul sfârșit
Iar badanta, om cu suflet, începe-n lacrimi s-o bocească
Rudele de la priveghi, nu știu cum s-o mai oprească
În plânsul ei e multă jale, tot nădufu-și descărca:
Viața ei de închisoare, efortul de a se descurca
Lacrimi sunt pentru copiii, rămași cu bunicii în țară
Și pentru aceștia fiind bătrâni, grija asta-i o povară
Badante-s multe în Italia, ca și în întregul Occident,
Femei ce îngrijesc bătrânii, responsabil, evident
Își sacrifică ani din viață, câștigând o pâine amară
Domnul să le ocrotească, să le-aducă iar în țară.
Notă:
Badante - așa numesc italienii femeile ce îngrijesc bătrâni la domiciliu
Vieni quando ti chiamo! - Vino când te chem! (traducere din lb. italiană)
poezie de Ionel Popa (29 decembrie 2014)
Adăugat de Ionel Popa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre Italia, poezii despre tristețe, poezii despre traducere sau poezii despre sărbători
Focul nu s-a mai aprins
Trăiau odată, într-un sat,
un om bătrân cu baba lui.
În bordeiul lor sărac,
trăiau la mila orișicui.
Deși rămas fără picior
bătrânul tăia la otavă.
Bătrâna cocea în cuptor
pâine proaspătă în tavă.
Trăiau singuri, fără copii.
Doar o pisică și un câine
le stăteau drept bucurii,
în viața de azi pe mâine.
Toamna se adunau în casă
și gândeau la iarna grea:
Oare, vor avea și ei pe masă
ce mânca și ce să bea?
Timpul repede se scurge,
greul iernii a venit.
Viața lor, tot la fel curge
și-i îndreaptă spre sfârșit.
Din când în când îi vizitează
câte un tânăr din sat.
Atunci când vifornițează
îi ajută la iernat.
Când viscolește afară
gânduri negre îi frământă:
Vor mai prinde o primăvară,
Ori linia vieții-i frântă?
Ei știu ca orice muritor
că viața li se sfârșește.
Pătrunsă fiind de-un dor,
bătrâna pe moș privește:
De-ar vrea bunul Dumnezeu
să-i primească împreună,
Că unul fără altul-i greu
să se transforme în humă.
Și, într-o noapte întunecoasă
viața repede s-a stins.
În casa lor friguroasă
focul nu s-a mai aprins.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric
Pruna bătrână face țuica tare
Sănătate și virtute,
Hai noroc și du-te iute
Să aduci una bătrână
Cu parfum discret... de prună.
epigramă de George Mahalu
Adăugat de George Mahalu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sănătate, epigrame despre noroc sau epigrame despre bătrânețe
Sclifoseli lirice XXII
Am trecut de anii-n care
Fiind plin de feromoni
Toate damele-ntâlnite
Mă "filau" la pantaloni
Încercând să își dea seama
Ce valori ascund acolo,
Dacă merită efortul
Să-l cășune pe gigolo...
Și plimbându-mă pe stradă
Cu consoarta mea de mână
Ce-mi putu' ochii să vadă:
Minunată de cadână!
Plină de nuri, chip de zână
Sâni bogați, pas săltăreț
Consoarta-mi văzu privirea
De mascul pur-hrăpăreț...
Mă provoacă-n stilul propriu:
"Ia să-i zici ceva la asta..."
N-am de lucru, intru-n jocul
Care mi-a adus năpasta.
Când ajunge-n fața noastră
O privesc seducător
Adresându-i "sărut mâna!"
C-un glas grav, ca de actor...
Ea se-oprește amuzată
Măsurându-mă atent:
"Sărut mâna și matale,
Ai față de... pacient! "
poezie de Petrică Conceatu (18 februarie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre sâni, poezii despre soție, poezii despre seducție, poezii despre pacienți sau poezii despre jocuri
Consultație
Vine Ițic la Avramy,
Medic bun, recunoscut,
Îi spune că în dragostea cu Samy
E ceva necunoscut.
Prima dată este bine
Și se simte minunat.
Dar a doua oară... în fine
Iese tare transpirat.
Medicul l-a consultat
Și pe față și pe dos,
Dar nimic n-a constatat
Ca să-i fie de folos.
Zise Avramy:
- Ițic dragă,
Îți spun eu că n-ai nimic.
Poate Samy ca să vină
S-o consult pe ea un pic?
Vine Samy, se dezbracă,
O consultă și pe față și pe dos.
Chiar și-n locul acela care
Crede Avram că-i de folos.
Stă Avram să se gândească,
Că n-a constatat nimic.
Cum lui Samy să-i vorbească.
Este încurcat un pic.
- Samy, când e-n dragoste cu tine,
Ițic mi s-a confesat
Prima dată-i foarte bine.
A doua iese tare transpirat.
Zise cu vorba-i ușoară
Și cu râs de domnișoară:
- Iarna, este prima oară.
Iar cealaltă-n plină vară!
poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție
Mâța bătrână și șoriceii jucăuși (poezie pentru copii)
Dragi copii, vă povestesc
Pisicile ce pățesc
Când devin neputincioase
Trândăvind zilnic prin case.
Povestea-i adevărată
Și copiilor arată
O pisică bătrânioară
Ce dormea zilnic afară.
Șoriceii, la-nceput
De pisică s-au temut:
Nu cumva... pe toți să-i prindă
Și o cursă să le-ntindă.
Și fricoși precum erau
Văzând că nu zice "miau"
Au tras-o întâi de coadă:
Dacă se mișcă, s-o vadă.
Și pisica a simțit
Și iarăși a adormit
Zicând că e mângâiată
Și de șoareci adorată.
Șoriceii, au văzut
Repede au priceput
Și-au chemat mai mulți să vină
Să se dea, pe trambulină.
Și așa au și făcut
Se jucau foarte plăcut:
Pe pisică se suiau
Și la vale se dădeau.
Greu este să fii bătrână
Să nu fii tare în vână
Să nu poți fugi deloc
Fiind, bătaie de joc.
Și pisica a răbdat
Nici măcar n-a mieunat
Dimpotrivă, îi lingea
Cu lăbuța,-i împingea.
Și ce mare veselie
Șoriceii toți să știe
Din tot satul să sosească
Aici să se veselească.
Unii, pe ea se suiau
De mustăți că o trăgeau
Așa mare veselie
Nu s-a existat să fie.
Și bătrâna pisicuță
A fost blândă și drăguță
Și fiind prea bolnăvioară
Ia venit ziua să moară.
Șoriceii, au simțit
Că pisica a murit
S-au dat jos de pe pisică
Neștiind ce să îi zică.
Și gândind ei ce să facă
Și nemaiavând o joacă
S-au gândit: groapă să-i sape
Și acolo să o-ngroape.
Și așa au și făcut
Au săpat și au tăcut
Pisica au sărutat.
Și adio, ei, și-au luat.
Cum să facă ei acum
Al pisicii ultim drum
Căci pisica: era grea
Și din loc nu se urnea?
Hai s-o tragem de codiță
De mustăți sau de guriță
S-o târâm până la groapă
Pe pământul ud de apă?
Și pisica decedată
A mai mieunat... odată
Șoarecii, s-au speriat
Și-au fugit imediat.
Și de-atunci, n-au mai venit
Și povestea, s-a sfârșit
Șoricei și voi să fiți
Și pisica s-o iubiți.
Pisicuța, e frumoasă
Tânără și drăgăstoasă
Toată ziua toarce lână
Și în casă îi stăpână.
Când vede un șoricel
Se repede după el:
Șoricel închipuit
De pisicuță gândit.
Dragi copii, să vă jucați
Pisicuțelor să dați
Plăcerea de a trăi
Se juca și a iubi.
Pisicuțele-s copii
Sunt micuțe jucării
Nu cumva să le loviți
Răi la inimă să fiți.
Și eu am o pisicuță
Este mare și drăguță
Îi vorbesc și îmi vorbește
Și din ochișori clipește.
Este-atât de drăgăstoasă
Când face tumbe prin casă
Că-ți vine să te prefaci
Soricel, mic, să te faci.
Să iubim animăluțe
Căței, șoricei și mâțe
Viața să nu le-o-ntristăm
Dragoste, să le-arătăm.
Mulțumesc.
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache (18 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre văi sau poezii despre tăcere

Cum a ars vestitul castel Nevermore
(lui Edgar Allan Poe)
Când s-au aprins luminile, nimeni n-a observat.
«E-ngrozitor cât de bine văd», grăi bătrâna mătușă.
Printre tacâmuri și strămoși, singur necontaminat
Valetul orb paralizase lângă ușă.
În becuri se mistuia o gală amenințătoare
Oaspeții au invocat iute un pretext și-au fugit.
Au rămas în cuier patru bastoane, o pălărie tare
Și un câine cenușiu care nu se știe de unde a venit.
Revelația se picta pe pereți și lucea ca mercurul
O inimă electrică duduia sub pardosea
Bătrâna mătușă sfâșiase-n cădere velurul.
poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (Editura Forum, 1947
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură, poezii despre lumină, poezii despre electricitate, poezii despre câini, poezii despre castele, poezii despre becuri sau poezii despre arte plastice
Bătrâna
O primesc la mine-n casă;
Cred că fac o faptă bună
Dacă o așez la masă;
E bătrână... și-i de prună!
epigramă de Viorel Martin din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre bunătate

Da
Era doar una la părinți,
Iar el - un terchea-berchea
Ce-ntruna se ruga la sfinți
Să-i fie ea perechea,
Căci tatăl ei era primar
În satul de sub coastă;
În rest, nu prea avea habar
De ce-o vrea de nevastă.
Se pare că s-a-nduioșat
De ruga lui prea-sfântul,
Iar fata s-a amorezat
Și... gata legământul!
Primarul n-a avut de-ales,
Le-a dat chiar și bolidul,
Dar a lăsat de înțeles
Că n-ar prea vrea partidul,
Că este cam recalcitrant
Și-i ține în blesteme,
Ba chiar că e intolerant,
i-njură pe-orice vreme,
Dar dacă membru s-ar făcea,
Ar fi un om de bază
Și-orice partid pe loc l-ar vrea,
Căci pe-alții-anihilează.
Și ar mai fi cum ar mai fi,
Ar trece ei și de-asta,
Dar trebuie ca peste-o zi
Să zică "Da" nevasta.
Păi vezi că eu uitai să spui
Că fata cea curtată
Avea o mamă ce, hai-hui,
Era mai mult plecată.
Așa că el, a doua zi,
S-a dus c-o mutră acră
La tren că dacă o veni
Să-i spună: - Mamă... soacră,
Să vezi ce plan făcut-am eu
Cu fata lu' matale,
Că și ea mă iubește, zău,
Vreau "Da"-ul dumitale!
Spuneam de acră pe mai sus,
Dar stai să vezi trăsnaie
Că nicio vorbă n-a mai spus
Socriței cea bălaie,
Cu formele de top-model,
Cu buze senzuale,
Că a uitat de tot de el,
Și nu i-a zis "matale";
De-atunci a mai trecut un an,
De nuntă nu-i mai pasă
Și-o caută ca un Don Juan,
Când nu-i primaru'-acasă.
Acum, eu nu știu câți de "Da"
A vrut ca să obțină,
Dar ăla care trebuia,
Nu cred c-o să mai vină.
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre căsătorie sau poezii despre soacre

Lucian se gândea des la "bătrânul" său prieten și-și dădea seama că exagerase, ignorându-l; se simțea prost din acest motiv. Și nu știa cum să rezolve această problemă, pentru că încă nu uitase faptul că geneticianul îi refuzase cerința de a-l ajuta, sau măcar de a încerca acest lucru. Pentru a se revanșa față de bătrânul său prieten, se ocupă de unul singur de tortul pregătit pentru onomastica acestuia, cu mâna stângă, fără ajutorul roboților șefi. Petrecu destul de mult timp în bucătăria navei, neglijând alte aspecte, dar colegii nu-l solicitară deloc.
citat din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre ajutor, citate despre șefi, citate despre roboți, citate despre prostie, citate despre prietenie, citate despre mâini sau citate despre dulciuri