Toamna rece
Fiorii reci mă-nvăluie tacit,
Rămâne-n urmă calda vară,
Urgii de toamnă-ncep s-apară,
Nori cenușii pe cer s-au bulucit;
Zăpada primă va să cadă,
E timpul iernii să se vadă.
Vor fi și vânturi aspre-n cale,
Elice-n vârf de par s-or învârti
Și frunze veștede se vor roti
Trecând în trombe verticale;
Elegiace ciripiri în crâng
Duios în inimi păsărești se frâng,
Ecouri triste vin din vale...
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
FRUNZE MOARTE-NCEP SĂ CADĂ, GALBENE ȘI FĂRĂ VLAGĂ-Rubaiat
Frunze moarte-ncep să cadă, galbene și fără vlagă,
Ploi mocnite-ncep să curgă, vânturi reci încep să tragă
Peste piscuri, pete șesuri, peste case și-n ogradă.
Ce urmează-apoi să vină, Omul poate să-nțeleagă.
rubaiat de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
AUNCI CÂND VÂNTURI RECI ÎȚÎ SUFLĂ-N CALE, ÎMPOTRIVĂ
Când vânturi reci îți suflă-n cale, împotrivă,
Proptește-te în rădăcini să nu cazi în derivă,
C-acesta-i modul de-a răzbi prin jungla pământeană
Și să te lupți cu soarta cea vicleană și furtivă.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânturi
Vălătuci de nori plutesc
Alungați de vânturi reci,
Nordice furtuni pornesc
Turbion cu cu frunze seci;
Urcă-n valuri în văzduh
Rugile la Sfântul Duh
Iarna aspră o-mblânzesc,
Luminează și-ncălzesc;
Este tot ce îmi doresc!
Iarba moare sub zăpadă,
E-nghețată de urgie,
Retezată-i ca de spadă;
Naște-un vifor în câmpie,
Iară-i ziua-ntunecată,
Iarăși vine noaptea-ndată...
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
VĂD NORI LA ORIZONT ASEMUIȚI C-O NICOVALĂ
Văd nori la orizont asemuiți c-o nicovală
Și însoțiți de vânturi verticale în rafală,
Ce-mi duce gândul iarăși la istorice diluvii,
Speranța e să fie doar o simplă răpăială.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea
mă-nvăluie toamna
cu umbre cărămizii
și frunze veștede
mi se zbat lângă tâmplă
lasă-mi timp
doamna mea
între noapte și zi
o răsuflare și alta
curând
voi îmbrăca
rochia neagră a iernii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâng ochii cerului
Plâng ochii cerului sub nori,
Lăsând pe gene-o-nnegurare
Ori semne triste de-nserare;
Ieșind miresmele din flori
La-ntunecata-nvolburare,
Efluvii pleacă, de culori.
Trăiesc mereu cu o speranță
Oricât mi s-ar părea de greu,
Atunci când cred că Dumnezeu
Mai e cu mine-n rezonanță;
Nori grei și cenușii de toamnă
Efervescent se zvârcolesc,
Istov de ploaie rece toarnă.
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul căutătorului de Dumnezeu
Îl caută pe Dumnezeu
Și încă n-a putut să-l vadă,
Acolo sus, în apogeu
Rămâne-n spațiu prins în nadă.
A scotocit și-n Empireu,
De pază a-nceput să șadă,
Să-l caute pe Dumnezeu,
Dar încă n-a putut să-l vadă.
Pe gânduri a-nclinat să cadă,
Că de găsit e tare greu
Și să-ntâlnești un antic zeu
Pe o celestă esplanadă.
Îl caută pe Dumnezeu!
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar întârziind-
zăpada e ascunsă
undeva în nori.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
ÎN A NOPȚILOR DE VARĂ RĂCOROASĂ RĂSUFLARE
În a nopților de vară răcoroasă răsuflare,
Trec cohorte alburii de nori pe fața lunii clare
Și se spală cerul după ce-au lăsat în urmă ploaie,
Adăpând pământul pârjolit de uscăciunea mare.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De-a moartea-n crâng
Sărmanule lup,
Cu viforul frate,
În crâng ți se frâng -
Azi, visele... toate...
În crâng, unde-și cerne
Ziua icoana,
În crâng, unde luna
Țese mahrama,
În crâng, unde arma
Țintește bine,
Despletindu-ți soarta-n
raze destine,
În crâng, Iată, curge
Roșu-ți din rană...
Când soarele -l plânge,
Luna-l destramă!
poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul pădurii desfrunzite
Prin pădurea desfrunzită
De-ale toamnei vânturi reci,
Frunza zace- ngălbenită
Pe neumblatele poteci.
E multă frunză răvășită,
I-auzi foșnetul când treci
Prin pădurea desfrunzită
De- ale toamnei vânturi reci.
Noaptea de va fi să pleci
Că te poartă vreo ispită,
Lasă calea ocolită,
Fă-ți curaj și ai să treci
Prin pădurea desfrunzită.
rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă
O ploaie deasă cade din văzduh
Din norii cenușii și reci,
Stau și privesc la sălcile ce plâng
Cum le apleacă ploaia pe poteci.
Văd doar alei triste și goale
Din parcul plin de frunze
De cânt și glasuri autumnale,
De iele, zmei și muze.
Ridică vântul frunze șuierând
Din parcul trist în ochi și cugetări
Și-același antic, umed anotimp
În ale nopții dese evadări.
Privește toamna-n casă mohorâtă
La joc de umbre reci și selenare,
Sufletu'-i singur iar odaia mută
Și ochii prizonieri in lumi bizare.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul veștedelor roze
Când rozele veștede pier,
Iar toamna își sapă făgaș,
Mă plimb abătut și stingher,
Pe străzi, în pustiul oraș.
Să-ntorc timpul ce ni-i vrăjmaș,
Eu încă, din suflet, mai sper,
Când rozele veștede pier,
Iar toamna își sapă făgaș.
Nici frunzele n-au un reper,
Iar vântul, vremelnic ostaș,
Și timpul, perfid temnicer,
Le-alungă-n al iernii sălaș,
Când rozele veștede pier.
rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploi
Ploi de toamnă lungi și grele,
Ploi de toamnă, plâns de stele,
Ploi de frunze pe cărare...
Ploi în inimi și pe vale...
Vânturi reci, pustie toamnă!
Ne-aduci ploaie de aramă
Și gutui împarfumate...
Ne aduci tăcere, noapte...
Foc în sobă, plâns pe drumuri,
Aripi de vrăjite fumuri,
Umbre de dureri și șoapte,
Noapte, noapte, noapte, noapte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vestirea toamnei-
frunze galbene de nuc
luate de vânt.
*
Intrând sub aripi-
încolonați bobocii
lebedei albe.
*
La defilare-
trecând fanfara cântând
o partitură.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul veștedelor frunze
Când frunzele veștede cad,
Oftând, pe umblate poteci,
Ți-aud trena rochiei când treci
Și pașii-ți ce lasă nou vad.
În zile senine și reci,
Mă simt un bătrân retrograd,
Când frunzele veștede cad,
Oftând, pe umblate poteci.
Și-mi pare c-ating fund de iad,
Dar nopțile-mi sumbre și seci.
Vor face din mine nomad,
Iubito, de tu vrei să pleci,
Când frunzele veștede cad.
rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Munții
Munți cu frunțile-n azur,
Om în vârf privește-n jur
Natura cea divin creeată,
Tainică și-ndepărtată.
Bântuie vânturi pe drumuri
La popas se-nalță fumuri.
Alb pe piscuri din troiene
Neaua cade pe sprâncene,
Cer senin mijești prin gene,
acrostih de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Înghit lumina
umbrele înserării-
soare în apus.
*
Sus luceafărul-
freamăt de frunze în vânt
noaptea-n pădure.
*
În vârf de stejar
croncănind cârdul de ciori-
luna alături.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu ceva în plisc
în zbor peste pădure-
trecând o cioară.
*
Alunecă lin-
pe oglinda lacului
cârdul de rațe.
*
Miros de iarnă-
primii fulgi de nea
topindu-se pe cale..
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
MAI E PUȚIN ȘI FRUNZA-N CODRU SE VA RUGINI
Mai e puțin și frunza-n codru se va rugini,
Din recile cotloane vânturi aspre s-or porni
Ca peste noi s-aducă valuri albe de ninsori
Și cer-cobalt sticlos ce-n case ne va pironi.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!