
anume
uger frumos norul acesta, uite
îmi pare adus anume
cirezi albe mână vântul molcom
printre dealuri
mulg la înserare și beau
sunt ușor acum ca o șoaptă
în binecuvântare
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Ninge
Blânde și moi ca puful,
Flori albe de zăpadă
Coboară din văzduhul
Ce-amenință să cadă.
............................
Cu legănări ușoare-n vânt
În fugă calea-și împletesc;
Se lasă molcom pe pământ
Și în argint îl învelesc.
.............................
Păpuși cu păr bălai
De geruri nu se tem;
L-al vântului alai
Se fac cu toate ghem.
E liniște... pe dealuri
Pe văi și pe coline;
Se-așterne neaua-n valuri
Ca roiuri de albine.
Și într-o clipă, toată
Pădurea cea cernită,
Mireasă fu-mbrăcată,
Pare cu var stropită.
Ca ape se scurg norii
Și vin cu sânuri pline
De albe flori. Iar pomii
Se-mbracă-n flori-regine.
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur... (1929)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oa...
un glas de prunc
răsună printre blocuri
în liniștea vie a nopții
pare că
îmi vorbește
Dumnezeu
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

o șoaptă m-ajunge
Am mers
Am tot mers și
nicio urmă lăsată, parcă
tălpile ar fi plutit
nimic
să poată întâmpina vântul
doar umbra lor developată
pe un cristal azi cioburi iată
M-aș bănui că încă nu-s născut
sunt undeva un suflet în «stand by»
dacă n-ar fi amarul
și ciob în călcâi, deși
nu șchiopătez, am tot mai des iluzia
proiecții derulând
o șoaptă mă ajunge: schimbă pasul!
și-am început să merg în mâini apoi
înalt pe-o sârmă doar a mea un fel de fulger
lăsând urme pe norii vineții, vedeți?!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cade gheață peste flori
Ziua cerul se-norează
Într -o galaxie mare
Soarele doarme visează
Printre stele lucitoare
Pletele sunt așezate
Sub un nor pufos
A lăsat vântul să bată
Vântul aprig furios
Norii negrii se adună
Vântul suflă rece
În nori fulgeră și tună
Ziua fără soare trece
Pică lacrimi înghețate
Plânge norul cel rebel
Fie-i greșelile iertate
Se va-împrăștiea și el
Eu îl rog pe soare iară
Să se uite printre nori
Amintind că vine vara
Iarba-i verde în zăvoi
Timpul e să se trezească
Avem nevoie de ploi
Aerul să-l încălzească
Cade gheață peste flori
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am visat un vis frumos
Am visat un vis frumos
Despre a mea copilărie.
Se făcea că sunt micuț
Și mă jucam cu un fir de păpădie.
Am visat un vis frumos
Despre a mea copilărie.
Se făcea câ sunt iarăși un copil voios,
Și alergam după avioane de hârtie!
Am visat un vis frumos
Despre a mea copilărie.
Să făcea că sunt din nou copil
Și lumea îmi aparținea doar mie!
Dar acesta a fost doar un vis,
Visat într-un miez de noapte.
Și eu sunt de acum bătrân,
Un copil cu plete albe.
poezie de Vladimir Potlog (27 ianuarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Locuri natale...
Prin umbra răchiților vechi,
În farmecul acesta feeric,
Mă cheamă dorul hai-hui,
Să umblu bezmetic.
Dacă de pe deal privesc,
Câteva căsuțe răsfirate,
Se lasă-n amurg întuneric,
Și parcă fantome sunt toate.
Dar ce mă face a plânge?
Când amintirile se scurg,
Inima-n piept mi se frânge,
Și-mi apare al vieții tumult.
De ce? Mă întreb pe mine,
Oare nu știi că mă cheamă,
Aceste dealuri bătrâne,
Ce nimănui nu dau seamă.
Și Cioful, pârâu mocirlos,
Ce unduiește printre răchiți.
Ah! Peisajul acesta frumos,
Vă rog să nu mi-l răpiți!
Degeaba îl păstrez în amintire,
Acum privind bătrânul Arieș,
Din inima plină de iubire,
Copilărie nu dispari în veci.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!

moment de bine - 3
Convergențele luminilor
dincolo, în adâncul mătăsos, fierbinte, roșu
punctul primordial unde șapte suflete
își împlinesc rotundul doar cu-n ochi
am ajuns aici trecând răsuciri dureroase
țin ritmul cu șapte sfere, gravităm împreună
în colțul acesta de univers suntem o galaxie
soarelui nostru nu-i știm vârsta alb-sidef raza lui
nu avem încă un Pământ, dar la nevoie
îl vom zămisli din atingerea frunților
sunt șapte culori, șapte anotimpuri și tot atâția
arhangheli
.
m-am trezit, un arlechin în patul meu
o sârmă întinsă între lună și fereastra mică
întotdeauna mică
îmi spăl fața îndelung. oglinda ironic surâde
«vrei înapoi acolo, nu?!»
desculț încerc sârma
«nu te teme. vântul te va ține de mână, hai.
de vei cădea, vei atinge adâncimea ochiului, dacă nu,
vei rămâne al meu și să știi
nu-i luna ceea ce-ți pare
este genunchiul întâiului arhanghel
»
trezire în trezire, adormisem în oglindă și
acum mi-e mai bine
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger

Comentează! | Votează! | Copiază!

norului meu preferat
plouă
șireturi
sus, norul s-a descheiat la teniși
«umblă cu grijă, să nu te-mpiedici
mai încolo, vei da de un ghem auriu
și nu se știe
»
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger

Comentează! | Votează! | Copiază!
Uite, pe dealuri rosii
Uite, pe dealuri rosii, podgoriile ard.
Zorelele cu roua in pleoape rad pe gard.
Vazduhul dimineata e limpede si rece.
Nimic nu s-a schimbat si raul inca trece
Cu ape stravezii sa cante-n roata morii,
Dar, undeva, sub zare, in palcuri negre, norii
S-au adunat, - si cerul pe unde porumbei
Cu aripile albe aduna funigei
il vor surpa curand, intunecati si rai.
De-aceea-ngenuncheat, iti spun: in ochii tai
Culege, azi, lumina din mine si din soare.
Cad stelele in piept, se prabusesc frunzare.
Mi-e teama, vreau tristetea sa n-afle unde sant,
Ca pe-o samanta-n toamna ascunde-ma-n pamant.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

despre minuni (4)
foaia aceasta ați atins-o, ah
muchie tăioasă
un strop de sânge
nu-l speriați
lăsați-l, cel rămas în voi știe
traiectorii
albine roșii, albine albe, stup vremelnic
«ce el mână», prisăcarul
ține pe genunchii săi o hartă
despre o minune
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că a existat o zi anume când să spun: "Uite, acum sunt un actor recunoscut, o personalitate, un cineva!". Trebuie să mă credeți că și acum învăț și continui să mă mir de puținul științei mele despre om și sufletul său.
citat din Florin Piersic
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Introspecție
În noaptea asta cad
picături grele de jad,
ca bucăți de lemn tăiat
din abis fortificat,
pe o mână acum deschisă
dar de fel mereu închisă.
Strada-i pustie și universul e gol...
un dangăt de clopot se-aude ușor...
O strofă se exilează din mână,
bătaia de armă pare stăpână,
spre păsări golașe se-adună
și râuri formează-n cunună,
pe fruntea-mi se-așază nebună.
Dar cărui loc aparține exilul?
De ce trebuie să-nghit pelinul?
Unde locuiesc nelocuitorii Pământului
ce-au părăsit sălașul mormântului?
O formă de pahar are lumea
c-un văl susținut după gât...
Eu beau din iubirea eternă,
la soare și lună mă mut.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
O, vreun copil...
La urma oilor mai bate gândul
un lung periplu și melodios,
când prins în cer cu fluiere de os,
când destrămat molcom spre văi cu vântul.
Doinit e luminosul stelei rost,
din dealuri către deltă nopți de-a rândul
Lot pricopsindu-ne așezământul,
spre lanurile albe de rogoz.
O, vreun copil și-acum se-ntreabă poate,
prin cețurile împrimăvărate,
subt trestiile clătinând perdeaua:
Argintul ghioceilor nu-i neaua, nu-s norii
mamele adevărate acestor miei stropiți
pe bot cu lapte?
sonet de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu din ceas
părțile întregi
din care-i zidită eternitatea sunt
așteptările, să
se schimbe semaforul, să
vină tramvaiul, să
se nască fiii și fiicele, să
vină ziua de salariu și apoi negații... să nu
fie azi ziua fără mine, să nu
se dilueze iubirea și așa mai departe... acum
chiar acum aleg pe care să o probez... ehei
este una anume... intru lent ca în apă rece
ca în apă fierbinte
pe partea cealaltă-i împlinirea și începutul altor așteptări...
oscilând între aceste părți timpul nostru arde
și nu din ceas, nu...!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă tine
mi-e pace
ca în după-amiezele
de duminică
lângă tine am întregi
fericiri, fricile diluate cu o șoaptă
nu voi mai pleca niciodată
departe sau
măcar să știu că nu va trece
amurg
fără promisiunea întoarcerii
lângă tine
trag draperiile
vântului acesta ostil
dincolo de care mă așteaptă
întregiri, pacea
ca în după-amiezele de duminică
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou
o șoaptă amânată
urechii care așteaptă
produce anti-ecou
unii cred în blesteme
alții în tăinuire, eu
în rostire, da
te iubesc
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dansul ielelor
Frunzișu-n năluciri de argint,
Dansează-n nonculoare,
Fantasme-n foșnete de alint,
În noapte iau amploare!
În șoaptă, un fâlfâit ușor,
Amplificat în noapte,
În leagăn, pasărea în zbor,
Îți pare foarte aproape!
Un cânt angelic ca un gând,
Mă cheamă în rumoare,
Și foșnetul pădurii-n vânt,
Mă prinde în visare!
Atras de vrajă-n luminiș,
Poiana-i ca în basme,
Nimfe dansează-n Paradis,
O fascinație-n spasme!
Plutind în dans amețitor,
Seduse în magie,
Zâne-n lumina stelelor,
Dansează-n letargie!
O cracă ruptă sub picior,
Și se opresc din șoapte,
Plutesc ca vântul de ușor,
Cât sunt de minunate!
De mână, într-un râs nebun,
Năluci imateriale,
Iluzii, pe-un pământ străbun,
Sunt iele demențiale!
Subjugat în fascinație,
Într-un vis ispititor,
Dorm letargic în atracție,
În dezmățul ielelor!
În căntec de păsărele,
Dimineața mă trezesc,
Subjugat încă de iele,
Năucit nu mai gândesc!
Prins în irealitate,
Fascinat de nimfe-n gând,
Pe cărări întunecate,
Eu... sunt singur pe pământ!
poezie de Elena Moisei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se potolește
Bate vântul cu putere ca nebunul
Cade o scândură uscata de la gard
Frunze zboară pe tot drumul
Rupe creanga falniicului brad
Bate vântul aspru intr-o dungă
Fluieră usucă frunza nucului bătrân
Ma înclin si fac acum o rugă
Doamne vântu-i peste tot stăpân
Dar o rază a Luni albă se zărește
Printre norul tulburat de uragan
Ea îi face ochi dulci el se potoleste
Meteo anunță noul lor program
Vântul bate in retragere se opteste
Cerul tulburat norii grei ii alungă
Luna pe vânt îl atrage si-l iubește
Vântul se opreste cerului îi este slugă
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbești din nou
O mână simt pe fruntea-mi înghețată că trece ușor
Și tâmplele-mi zvâcnesc încălzite de dor.
Dincolo de abis mă prăbușesc în umbrele fericite,
Iar lumea-ntunecată, stă acum ascunsă-n iubire.
Stând pe o stâncă, undeva la capat de drum,
Mi se pare că totul în jurul meu e alb acum.
Atâtea lumini în seară inundă străzile pline
Ca să găsesc curajul să pot zbura către tine.
Și stelele se pare că-s scânteietoare tăceri
Iar lacrimile sunt reci și amare forme de dureri.
Îmi dai drumul să te văd și-mi zâmbești din nou
Și sufletul meu o să tresară ca-n tablou...
poezie de Eugenia Calancea (19 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldații nasc pe front
soții lor spală geamuri
leagănă păpuși barbie
mulg orologiilor laptele direct covăsit
mai dau cu aspiratorul uneori
prin aspirațiile globale
soțiile-soldat
antrenate în tabere speciale și înrolate
duc greul luptelor, apasă ctrl alt delete
pe știrea că sunt frumoase
ele rămân însărcinate prin ordin de la statul major
brusc apasă enter ținta atinsă inamicul răpus
oglinda
viitorul se-nspăimântă: unde naiba o să vin!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!