Traian Abruda

Poate

mă privești cu dispreț
poate
îți și spui că nu trebuia să-mi sfâșii tricoul
în tufele bogate de zmeură (?!)
poate
nu sunt eu bărbatul rănit
pe care l-ai vrut la picioarele tale
sânge
rând acrișor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Traian Abruda

Ultima

poezie pe seara asta: treci la culcare
cu o femeie -
cine știe
poate nu e bărbatul pe care
nu l-ai visat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Micle

nu trebuia să îi scrii
nu trebuia să îi vii
nu trebuia să-i mai ucizi cu sânge
rece picioarele care nu încăpeau în șosetele
pantofilor dulci fără degete-n etajere -
cartofi-eunuci în umblarea ră
sunătoare după fustele ieșilor dumitale -
micle
trebuia să fii o femeie de
săvârșită din viața de-acum
când geniul piticului uluitor (?!) boem și poet
te-a cunoscut prin ale sale sfere
castrate la atingerea sorții
la destinderea
morții cu somnoroase prăsele -
micle
ce bună erai încă mai ești
de vorbit de tăiat de iubit...
grai și trist crai
uite: îți e
criminalul

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Mica moarte

știu ai rămas fără buze
poate ai vrut
să mai spui ceva... a căzut
pff internetul
așteaptă pe mâine pe la amiază

o echipă mobilă (?!) – s-au rupt

fibrele optice pff care trec
exaltate din craniu
în craniu și în
mănuncheate fac a
mor virtual uneori

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă privești cu dispreț, vei vedea numai dispreț în ceea ce privești. Privirea ta este oglindirea locului din care privești.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 11.99 lei.
Cornelia Georgescu

Diana: Traian, tu ești conștient de faptul că băiatul va pleca?
Traian: Normal, altfel cum?!
Diana: Și cum poți fi atât de insensibil?
Traian: Insensibil?
Diana: Da; e totuși fiul tău, iar tu pari atât de nepăsător...
Traian: Fiul meu...?! Mă mir că ți-ai amintit acum acest lucru! Par nepăsător, zici?! Sunt insensibil?! Poate că din cauza ta am devenit astfel, poate că tu m-ai transformat... Crezi că nu mai am sentimente? Scuze, greșești! Par nepăsător și insensibil; reține însă, aparențele înșeală...
Diana: Și atunci, în cazul tău...?!
Traian: Ce-ai vrea? Sunt totuși directorul... Nu-mi pot permite să mă exteriorizez, mai ales că nu se cunoaște adevărul; toți știu doar că-i preferatul meu... Chiar ar deveni suspect dacă m-aș manifesta altfel, adică așa cum mă simt... Insensibil, nepăsător... Să știi, nu mă așteptam să-mi spui așa ceva! Chiar nu mă așteptam la asemenea reproșuri din partea ta.
Diana: Vai... Repet, îmi pare rău.
Traian: Asta nu mă ajută cu nimic. Regretele tale nu-mi sunt de nici un folos, la fel ca mulțumirile sau recunoștința ta; n-am nevoie de ele! Repet: Dacă n-ai de gând să renunți la blondul tău, lasă-mă în pace, cu nepăsarea și insensibilitatea mea cu tot! Pricepi?
Diana: Bine, te las... Ah, iartă-mă, te rog, Traian... Iarăși am spus ce nu trebuia.
Traian: Să știi... Mai bine tăceai, dar... Off, chiar nu mai contează!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Negru acrișor

nu toți poeții au cap (au un dar)
și nu
toate poetele au picioare! -
altfel
acest cefalopod bricolat, legendar
ar
sta pe umerașele noastre
ca
o cârpă cu multe pretenții (?!)
ar
îmbrăca iluzoriu tot albul tot albul
în fu
muri de negru puțin acrișor
ar
bate poezie cu zahăr (are-acest dar)
în
tr-un castron secundar!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Dictatura

"dictaturii" am vrut să spun
dar nu mi-a ieșit
intrarea complicată în subiect - poate
femeile care nu mă iubesc vor
săvârși pruncuciderea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Luna deplină

până la urmă
ne vor strânge cu una
cu două setări
apele din comprese și pigmentul din sânge

ne vor salva
poate pauzele prelungi dintre spații (?!) mult afectate...
ne vor salva

poezia va sta
pe picioarele noastre, firave, până va exersa
forma de capră pansată. de ochii
lunii depline

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-mi spui

Să-mi spui de câte ori te pierzi
pe-alei de labirinturi verzi,
întunecate... să-ți descui
din ceață, frigul să-ți răpui.

Să-mi spui când nimeni nu te-aude
și-ai vrea să strigi și lumi sunt surde...
s-alerg, să mă anin de-un cui,
să-ți fiu icoană, rugi să pui.

Să-mi spui de nu mai poți să zbori
de prinsă-n mreje... să-ți tai sfori,
să-nnod în cozi de zmeu, să sui,
să te port fulg de vis oricui.

Să-mi spui când nu mai ai speranțe,
să-ți compun versuri la romanțe
să-ncânte timp plecat hai-hui
în urmă-ți... că-i al nimănui.

Să-mi spui de-mpreajmă iar să-ți fiu
cum voal de păr, miresmi să-ți țiu
să nu se-mprăștie nu știu cui,
ce nu păstrez, căci alta nu-i.

Să-mi spui în gând -că tot voi ști
de-mi cauți suflet, dorinți vii
ce le-am pe veci, dulci, amărui-
de cum ești tu, să-mi spui, să-mi spui.

Să-mi spui tot ce destin propui
cu dulce glas ce-l ai, să-mi spui,
să-mi spui tot ce nu poți să spui;
că înger eu îți sunt, de-mi spui...

Să-mi spui tot ce-ai fi vrut să spui,
să-mi spui ce n-ai spus nimănui,
să mă topești de glas ce spui...
Să nici nu fiu, de tu nu-mi spui!...

poezie de (15 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Traian Abruda

Din povești

o să mor, Miraflor, nu
am apucat să ne iubim
serialele
vor depune o mărturie încremenită
despre ce nu am fost
Miraflor
trebuia să gândești (?!) nu
să te repezi la mine cu brațele
armate în jurul gâtului meu
din povești
poate sadice poate
ai fi învățat mult
mai multe
clipiri
Miraflor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu vreau să mor sperând

Încă o toamnă a trecut
Și toate frunzele-au căzut,
Iar anii trec, se scurg mereu,
Cu ei odat㠄trec” și eu,
Îmbătrânesc și-mi pare rău
Că nu mai cunoscut.

De sărbători eu ași fi vrut
Să vii să-mi dărui un sărut,
Să vii, un: „La mulți ani” să-mi spui,
Că sunt „orfan” al nimănui,
Să nu mai rătăcești „haihui”,
Dar „Tu”, n-ai vrut.

Nu vrei în suflet să-mi revii,
Deși de zeci de ani o știi,
Că te-am iubit și te iubesc,
Să-mi fii aproape o doresc,
Speranțele mereu îmi cresc,
De ce nu vii, de ce nu vii ?

O…Vino iar iubirea mea,
Te-aștept și te voi aștepta,
Să mă privești și zâmbitor,
Să-mi spui cuvântul: - „Te ador”,
Nu pot scăpa de al tău dor
Și nu te pot uita „.

Dar în zadar aștept plângând
Și rugă-n „ceruri” adresând,
Destinul meu nu are „Zel”,
Nu are milă, e „mișel”,
Are în schimb un singur „Țel”,
El vrea să mor sperând.

poezie de
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Traian Abruda

O gheișă

cu picioarele micșorate
locuiește-ntr-o cană de ceai
cu zilele numărate -

nu se zbate (?!) - ea poate

s-arate că știe în mare să se
planteze pe verde în coate
să se prelingă în societate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

îmbrățișările

tu să nu
începi poate prima
femeie gătită ești tu
(?!) - să nu
îmi spui acum că nu vom ajunge la u
n același spectacol pe care-l
îmbrățișăm uneori

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Adio

vagaboando, ne-am cunoscut
într-o tufă de zmeură foarte
compactă sub o scară rit
mată, adio
vagboando, pe buze
ai încă roșul acela puțin torontal, poate
mult prea sprințar (?!) abia
mă abțin să nu te sărut, vagaboando
să nu
îți beau încheieturile brațelor
cum aș bea
oricare altă tărie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Nu mai țin

minte nu mai țin minte
dacă trebuia să ne întâlnim
sau trebuia
să ajung la dentist să îmi scoată
un dinte - prin tine -
sau trebuia
să mai țin de o ținere de o ră
dăcină răsucită de minte?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Calapodul

prea mult și de demult sunt
cu ochii numai pe picioarele tale
frumoase
ah, sunt zilele-n care
alergi după tramvaie prin ploaie
și nu te
împiedici în calapodul ce-ți pune
pielea în băț de umbrelă
chiar și atunci
când plouă cu soare! cel
puțin în ziare locale, de cartier

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

De ce nu

de ce nu
ai muri cu mine în brațe
la rațe la
doamnele rațe
verdeață pe baltă poate astăzi nu
sunt sfârcurile sânilor mei
aplaudați aplaudați a
poate da
poate nu
a, de ce nu
vrei să murim
uneori
de ce nu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Tricoul cu girafă

și-a tras girafa întreagă întreagă întreagă
peste cap dădea bine: în-tâmplător era vară
era
de un întuneric bumbacul ca albatrosul vopsit
negru intens din mările de nisip ale sudului
era
culcat băștinașul în umbrele baobabului în
sânge cu amatorii de safari iubindu-l (?!) o
dată
așa cu tricoul rulat peste cap – un turban
ce înăbușă gemete: ecoul întâmpinării cu plată
a unor
străini cu manșete puțin acrișoare și degete
umede la reverul din pergament permanent –
are
acum o întreagă girafă textilă de jucărie, o mas
cotă bine înfiptă-n rozeta dorsală, nesigilată:
era
absolut repetabil să nu
se în-tâmple așa...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bărbatul vieții tale...

.. m-ai întrebat aseară de ce mereu tânjesc
de ce nu sunt cu tine în pragul veșniciei
știindu-te departe mereu te necăjesc
cu întrebări de genul de ce n-a fost să fie..

m-ai întrebat aseară de ce nu ești cu mine
de ce pășim prin viața cu sensu-i răzlețit
de ce mereu în preajmă atîtea voci străine
împută că degeaba, degeaba ai trăit

ce pot să-ți spun, mă doare, a naibii mă mai doare
că sensul vieții tale l-a hăcuit securea
că tu, cândva copila arzandă că un soare
azi ești la discretia alesului aiurea...

te-am vrut mereu un injer cu har dumnezeesc
ai fost doar o femeie, femeie ca și toate
și ți-ai ales bărbatul dintr-un instinct firesc
mereu la datorie- mereu să-l știi că poate

te-am vrut o dulce floare și călăuza-n viață
o stea mereu arzandă pe fruntea mea senină
ai preferat bărbatul frumos- frumos la față
și de acord să fie întotdeauna vină...

te-am vrut inteligentă și suplă-n armonia
cu care să-nvelim relațiile noastre
tu ai ales bărbatul profund in meseria
instinctelor carnale, dorințelor sihastre...

și te-am mai vrut în fine ființa cea mai pură
din gama răsfirată în cartea vieții mele
tu ți-ai ales bărbatul cu exigență dură
și Făt Frumos din lacrimi și mândru-n toate cele

te știu azi fericită- din dura protogină
ai devenit o floare și văd cum îți iubești
bărbatul vieții tale și care din virgină
te-a transformat în templul plăcerilor firești...

bărbatul vieții tale ales cândva de tine
a devenit cu timpul o simplă portavoce
bărbatul vieții tale din depărtări senine
bărbatul vieții tale-tiranul tău feroce...

iar eu... ce mai importă la care răspântie
de drumuri mă mai aflu -oricum sunt resemnat
că ești acea femeie ce trebuia să fie
pedeapsă pentru viață -mi trăită în păcat...

dar m-a ferit destinul să fiu unealtă simplă
ce joacă rol de rege când cerci să-l tot îmbraci
deși mai simt prezența pistolului la tâmplă
și degetul tău moale pe palidu-i trăgaci...

... m-ai întrebat aseară de ce mereu tânjesc
de ce nu sunt cu tine în pragul veșniciei
știindu-te departe mereu te necăjesc
cu întrebări de genul de ce n-a fost să fie..

poezie de (8 februarie 2020)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Traian Abruda

Poate că scriu

frumos despre ele
pentru că-mi plac foarte mult! poate
că ele vor fi iubirile mele
dintr-un viitor improbabil -
poate că totul e o femeie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook