Micle

nu trebuia să îi scrii
nu trebuia să îi vii
nu trebuia să-i mai ucizi cu sânge
rece picioarele care nu încăpeau în şosetele
pantofilor dulci fără degete-n etajere -
cartofi-eunuci în umblarea ră
sunătoare după fustele ieşilor dumitale -
micle
trebuia să fii o femeie de
săvârşită din viaţa de-acum
când geniul piticului uluitor (?!) boem şi poet
te-a cunoscut prin ale sale sfere
castrate la atingerea sorţii
la destinderea
morţii cu somnoroase prăsele -
micle
ce bună erai încă mai eşti
de vorbit de tăiat de iubit...
grai şi trist crai
uite: îţi e
criminalul

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai ţin

minte nu mai ţin minte
dacă trebuia să ne întâlnim
sau trebuia
să ajung la dentist să îmi scoată
un dinte - prin tine -
sau trebuia
să mai ţin de o ţinere de o ră
dăcină răsucită de minte?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşurinţa

uite cum se joacă fetiţele prost născute
cu numele tău! nu
au putut fi îngerese şi acum se răzbună (?!) tu
înţelege că trebuia să ucizi
din faşă orice femeie! uşoară, cu pene

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuia să plec, nu trebuia să plec, trebuia să cobor la lume, trebuia să cobor la oameni, trebuia să cobor în mulţime.

Nicolae Ceauşescu în 22 decembrie 1989:discuţie cu Elena Ceauşescu în misterioasa Dacie roşie, aprox. ora 13, 20
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greşelile importante sunt de două feluri, ai vorbit când trebuia să taci şi ai tăcut când trebuia să fi vorbit. Între aceste două nedumeriri viaţa ta a avut de suferit.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

1989

trebuia să faci şi tu ceva în 1989
chiar dacă aveai doar trei anişori
trebuia să te înscrii printre nori, să
nu mai deschidem astăzi umbrele
când plouă cu lacrimi de prieteni

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blaga (acum) ma considera o inteligenţă — investiţie a Literelor române. Punctul lui de vedere este următorul: "Ai avut cea mai fantastică viaţa, al cunoscut tot ce e românesc. Ai fost iubit de profesorii tăi, te-au învăţat toate limbile de care ai avut nevoie. Craiova nu e un loc de pedeapsă, e un spaţiu ideal de singurătate creatoare, de sinteză a vieţii tale risipite şi risipitoare. Trebuia să te închidem, trebuia să te trimitem In exil, trebuia să te însurăm cu Lizi — altfel ti-ai fi împraştiat zestrea toată. Aşa te-am adunat; îţi mai dăm câţiva ani, poate iese ceva de capul tău."

Ion D. Sîrbu în Opere II. Corespondente, VI (1984)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu-mi mai aduc aminte
ce trebuia să fiu

e-atâta negură între noi
tăcerile abia se-ating

trebuia să am un foc înăuntru
nu trebuia să pleci

arşiţa pedepseşte pământul
în cer cum o fi?

ori sunt eu prea mult?
orgie de euri.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deal

toamna oxidată din talant în plămân
musca beţivă roită pe buză
principiile trecerii rămân

se pleacă mai devreme
arcul lamelar e concentrat
timpul era mai demult bărbat

inspiraţie
val
aliniere
înţepenire
forfotă la crucea de pe deal

inventar
ce om bun a fost
ce om
ce om
prapor
găină
stolichnaya
rom

amorţeală
înviorare
gata
acasă

să fie pământul nivelat
să fie iarbă
flori frumos
mai pune
mai pune un pahar
ce om
ce rost
inventar

inspiraţie
nou
tufe de oameni
durere
ochelari de soare

trebuia ţinut în casă
trebuia jelit
trebuia pieptănat
trebuia bărbierit
trebuia trebuia
tu trebuia
el trebuia
vorbe de clacă
vorbe de pahar
vorbe de cuplu
ce om a fost
inventar

ştampilă
certificat
Dumnezeu ambiental
mâine iar la muncă
inventar
sara pe deal

poezie de Dan Pachiţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuia să fie

cronica unei morţi anunţate
când ţi-a pierit cheful de ori
ce poţi păţi după o virusare zdravănă (!?)
când nu sunt tratamente
eficiente
şi coronavirusul muşcă
cu o lăcomie crâncenă
nebună te fură dintre cei vii
ar fi încă un poet mort
cu pana
- n mână scriind
şi sorbind aerul cu sete
trebuia să fie o re
construcţie pseudo -
jurnalistică a unei crime
înfăptuită de un virus îm
potriva unui poet
şi împotriva scrisului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut parte de o educaţie spartană. Nu aveam voie să întârzii seara după o anumită oră şi trebuia să iau note mari. Acasă aveam tot ce îmi trebuia, dar nu eram răsfăţat. Dacă îmi doream ceva, trebuia să muncesc. Mama mă punea să dau cu aspiratorul, să pieptăn ciucurii de la covor (activitate care mă enerva la culme!), să duc gunoiul... Tot eu eram responsabil cu încărcatul sifoanelor.

citat din Cătălin Botezatu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi, noi nu aveam nimic cu soldaţii din faţa noastră. Erau şi ei oameni ca şi noi, dar era război. Ei trebuia să ne omoare pe noi şi noi trebuia să-i omorâm pe ei.

Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

În anii 20, erai o faţă. Şi asta era de ajuns. În anii '30, trebuia, de asemenea, să fii o voce. Şi vocea ta trebuia să se potrivească cu faţa ta, dacă vă puteţi imagina asta.

citat din Joan Blondell
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate

mă priveşti cu dispreţ
poate
îţi şi spui că nu trebuia să-mi sfâşii tricoul
în tufele bogate de zmeură (?!)
poate
nu sunt eu bărbatul rănit
pe care l-ai vrut la picioarele tale
sânge
rând acrişor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emily: Cred că e vremea cadourilor.
Rory: Nu trebuia.
Lorelai: Da, mamă, nu trebuia. Decât dacă ai luat ceva ce o să mi se potrivească şi mie, caz în care, bravo ţie.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai fost un prost. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubeşti.

Mircea Eliade în La ţigănci
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeii

Femeie! Trebuia să ştiu, din viaţă,
Că te iubeşte cinʼ te vede-n faţă;
Tot viaţa să mă-nveţe trebuia
Că-i vorbă-n vânt făgăduiala ta;
În faţa farmecelor tale pus,
Ştiu însă doar că te iubesc nespus.
Memorie, eşti binecuvântată
Când cu Nădejdea te arăţi de-odată,
Dar blestemată eşti de-ndrăgostiţi
Când de Nădejdea lor sunt părăsiţi.
Femeie, frumuseţe-nşelătoare,
Ce grabnic tinerii îţi dau crezare!
Ce tare bate inima lor, când
Văd prima oară ochii tăi arzând
-Albaştri, negri sau ca de alună,
Din care lunecă vreo rază bună!
Ce repede se-ncred ei în cuvântul
Dat lor, şi îţi ascultă jurământul,
Nădăjduind că veşnic ţi-l vei ţine,
Când tu te schimbi chiar într-o zi, vezi bine!
Se potriveşte-a nu ştiu cui idee:
"Ţi-e scris cuvântul în nisip, Femeie!"

poezie celebră de Byron, traducere de Petru Solomon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet (anume lui Alecsandri, care a scris "Fântâna Blanduziei")

Găsesc fântâna dumitale
Un monument ce nu se-ntrece,
Dar trebuia, spre-a fi deplină,
Să scrii pe dânsa: apă rece.

epigramă de Alexandru Macedonski
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără relevanţă

ce cred nu mai are relevanţă
contează numai că ne-am întâlnit
când iubirea trebuia strigată
cu frunzele căzute peste buze
când eu trebuia să te trăiesc
până la prăpastie
şi tu trebuia să mă prefaci
în luna unui pârâu

ce am spus nu mai are semnificaţie
contează doar sărutul săvârşit
visând
doar iarba călcată din dragoste
şi cercul acela de foc
care ne strângea unul în altul
de parcă eu eram în tine
sufocat
şi tu te sfâşiai
într-o pasăre ţipătoare
cu petale galbene
de vânt

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela Popescu te punea la punct cu drăgălăşenie. Trebuia să te îndrăgosteşti de ea, dar nu trebuia să te superi dacă nu îţi răspundea la avansuri.

citat din Alexandru Arşinel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În finalul operei "Facerea Lumii" trebuia creat neapărat Omul, pentru că cineva trebuia să aplaude.

aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!