Călătoria
Ți-e foame?
Nu.
Picioarele ți-s amorțite?
Nu.
Te doare ploaia care curge
fără să știi a controla?
Nu.
Cumva ți-e sete?
Da,
mă dor fântânile din umerii
acestei umbre care sunt -
Îmi spuse îngerul
mai abătut ca niciodată.
Și-apoi, plecă.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Durere
nici că-mi era sete
nici foame nu-mi era
când clopotul bătea
în turla din cer
credincioșii mergeau la altar
purtând pe brațe
crengi de salcâm
și ciocuri de păsări
deasupra golului
ce făcea piruete
în spațiul vecin
deodată mi se făcu sete
de toată sahara
și foame de voi
în ziua a șaptea
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?!
De ce ți-e gura vadul sărutării,
Iar coapsele rotunde dinadins?!
De ce ți-s ochii lacul necuprins,
Iar sânii-ți sunt ca fructul desfătării?!
De ce ți-e glezna zveltă și firavă,
Cu umblet sprinten, unduios, ștrengar?!
De ce ți-e părul cu luciri de jar,
Iar pântecul ca o nestinsă lavă?!
De ce ți-e șoapta miere de albină,
Iar mângâierile-mi reverși în val?!
De ce plutesc ca-n zbor transcendental,
Pe strunele ce-mi cântă în surdină?!
De ce răgaz nu ne mai lasă timpul,
Ca tu în veci pe nume să mă chemi?!
De ce stă supărat pe noi Olimpul,
Și toate pier în negura de vremi?!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfat: mănâncă doar când ți-e foame, bea doar când ți-e sete și du-te la teatru doar când nu tușești.
Beatrice Vaisman (28 aprilie 2021)
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochiul tău
îți luneci palma în cercuri de plăceri,
răzvrătindu-ne: deja ți-e seva în leagănul meu
când umed bate ceasul fluidelor
și mereu în decor mi-e norul ascendent și semnul tău
în care ploaia stă invers, așa cum ți-e locul,
ca o pavăză crescută-n mine.
într-adevăr, toată lucrarea ce-am adunat-o
pare grea și întruparea iubirii e pământescul doar
din visul ce îmi ascunde zborul spre lăsarea zilelor,
cum mâine, metalică, așa cum mă știi
din cele șapte zile pot curge înroșindu-ți
albastrul și patima
în valul topitor al ochiului.
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești ce e și cea mai profundă dorință a ta. Cum ți-e dorința, ți-e și intenția. Cum ți-e intenția, ți-e și voința. Cum ți-e voința, ți-e și fapta. Cum ți-e fapta, ți-e și soarta.
în Upanișade
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ca stare
de foame și sete
ai mei împleteau
niște cozi lungi
între o tâmplă și alta
pe capul meu de copil
mai lungi decât brațele Dunării
la vărsarea în mare
ei retezau orgolii
de stele ascunse în ape
și mă iubeau
cu acea dragoste
ce niciodată nu moare
în cosițele mele
de pai crud
creștea iarba amară din adânc
de care știau
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spălarea de păcate
mă scald în zăpadă
ca într-o albie
a fericirii tăcute
din care misterul răzbate
ținându-se de rădăcini
nu-mi este frică de alb
nici sete nu am
foame nu simt
mă scald în bulboană
și-atât
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământ
Ce știi tu?...
Eu știu...
Că ai pe frunte
Sărutul meu de seară
Și-n păr
O urmă veche
A degetelor reci
Ce vor îmbrățișare...
Ce știi tu?
Eu știu...
Că sufletul ți-e cald
Când se deschide-n tremur
Că zâmbetu-i timid
Și vorbele se-adună,
Greu,
Să spulbere tăcerea
Ce curge a absență...
Ce știi tu?...
Eu știu...
Că vrei să nu vrei astăzi,
Că spui ca să nu spui,
Că simți cum trece timpul
În suflet și
Râzi rece,
Când clipele se pierd...
Ce știi tu?...
Eu știu...
Că tu-mi ești plus din minus
Că dorul mi-e dușman
Că ploaia mi te fură
În vis și
Somn absent,
Că vreau să vreau
Și simt cum simt,
Din suflet cum se scurge
Ce sunt:
Pâmânt, umbre, pământ...
poezie de Gabriela Chișcari (9 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 5 comentarii până acum.Dacă ți-e frică de toate câte sunt, citește această carte, dar mai întâi ascultă-mă: dacă râzi, înseamnă că ți-e frică. O carte, crezi tu, e un obiect inert. Se poate. Dar dacă totuși - cum se întâmplă - nu știi să citești? Ar trebui să te temi...? Ești singur? Ți-e frig? Știi oare în ce măsură omul e "tu însuți"? Imbecil și gol?
Georges Bataille în Madame Edwarda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Partea blestemata" de Georges Bataille este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Fericirea se găsește în lucruri simple, o adiere de vânt când ți-e cald, un pahar cu apă când ți-e sete... aceste lucruri mici care au niște repercursiuni mari...
autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metabolism interzis
De forma unor sâni ți-e sete
a unor sâni de fată mare
să o dezbraci pe îndelete
amețind brusc de mirare
Ce sâni de fată mare
sunt parcă niște porumbei
privirea care-i vede doare
de lacrimi ochii sunt mai grei
Sunt parcă niște porumbei
când o dezbraci pe îndelete
fiebinți cad florile din tei
de forma unor sâni ți-e sete
A unor sâni de fată mare
dar taina lor e-n muguri oare
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.* * *
dacă-ar fi fost să fiu
un pic mai înaltă
cumva să ajung
mai sus de umărul tău
să pot vedea cerul
prin tâmpla ta răstignită
pe umerii mei
câtă splendoare-am fi zărit amândoi
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Să nu fugi atât de departe
De cele ce sunt și pot să-nțeleg
Cu mintea mea ascunsă
În pliul negru al lunii.
Să nu fugi!
Știi cât de tare mă doare dorul de noi?
Și dac-ar fi să trăiesc alte o mie de vieți
În unicul tablou al lumii,
Știi ce-aș alege?
Să fiu dincolo de trăiri și cuvinte
Refugiul în doi.
Să nu pleci acum,
Când tare de tot mă doare lumina.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culmea grijuliului
Când te culci, să-ți pui pe noptieră un pahar plin cu apă și unul gol că... poate ți-e sau poate nu ți-e sete!
culmi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
când mie imi este sete de tine
ție îți este foame de mine
suntem monoliți înfrigurați
înverșunați
timizi
ce se caută unul pe altul
într-un decor atipic
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știi vreun anotimp?
Se joacă blânde raze prin frunzele pictate
De-nmiresmata toamnă cu dulcele ei rod,
Dansează crizanteme în câmpuri parfumate,
Eu te sărut cu vara plecată în exod!
Port jar de stele tandre îmbobocite-n gând,
Te-mbrac cu pacea frunzei să nu te doară ploaia,
E noaptea mai senină când visului mă vând,
Îți sunt atât de-aproape! Nu simți tu vâlvătaia?
Zadarnic te prefaci că rătăcești cărarea,
Ce duce înspre mine prin iarba necosită,
Absența mea te doare, botez ți-e neuitarea
Cu lacrimi de culoarea brândușei înflorită!
Oprește-mă puțin până se-ntorc lăstunii,
Prea multă toamnă tristă a poposit în tine
Și scrie-mă-n solstiții cu cioburile lunii,
Nicicând să nu mai sece fântânile din mine!
Dacă din tot ce-am fost și-ai îndrăznit să-mi fii,
Năframa neputinței ar răvași iubirea,
Nu știi vreun anotimp, în plus, de bucurii,
Din care să rămânem nu doar cu amintirea?
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe
mâna mea
era extensia
cotului tău
fără să știi
cine sunt
rădăcină sau ciot
sau nimic
luai mâna de lut
între palmele tale
spălate de ploi
iubirea avea ochi de felină
simțeam cum curge călduț
universul în noi
și mă trezeam dârdâind
amintire ce cade în gol
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce ți-e scris ți-e pus în frunte
Știind c-amorul e riscant
S-a tot ferit să guste hapul
Până-a-ntâlnit un tip tranșant
Și-a doua zi-și pierduse capul.
epigramă de Florin Rotaru (2009)
Adăugat de Florin Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât e până departe, mamă?
cât e până departe,
mamă?
copil fiind, am obosit
să dau cu sapa-n via asta
pe-același rând neterminat
și invadat de buruieni.
mai știi ce-mi promiteai?
să ai răbdare, și să strângi în pumnișori
atât cât poți, o tâmplă crudă
că vom ajunge noi, cândva,
la marginea fântânii.
ce sete, mamă, ce sete simt acum
când sunt pe rândul ăla blestemat
în care m-ai lăsat să sap, să sap
până la capăt, ca să găsesc filonul
mamă,
e mult până departe?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
între noi doi
o cupă a răbdării
eu nu vreau nimic
nu mi-e sete
credința o am
nici foame nu-mi este
de trăiri și speranțe
le-am învățat pe toate
mireasă fiind
du cupa la gură și bea
universul cu toți cei ce sunt
înainte de noi iluzii
speranțe
între noi și cu noi
din apele timpului
renasc anotimpuri
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!