Iris perlă
Tot mă întreb, ce-mi ești?
Căutându-te-n povești...
Recitându-te prin poeme!
După șoaptele-ți boeme...
Și ce-ți sunt,.. viață, moarte!
Herghelia să te poarte
De bătăi unicornate
În tripolaritate!
Ce -mi răsare condei..
De unicorn printre tei!
Vino să ți-l ploconesc
În bucium îngeresc..
Cornul condei demonesc.
Negrul lui să-l albești
În poemele povești,
În astre să te slăvesc!
Luna să ți-o vrăjesc
Coborând în scoică
Pentru irisul perlă!
În care mă topesc
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ce-ți sunt? Ce-ți cer?
Ce-ți sunt? -Iubită
Ce-mi ești? -Ursită
Ce-ți cer? -Iubire
Ce-mi dai? -Cârtire
Ce-ți sunt? -Nu știu
Ce-mi ești? -Pustiu
Ce-ți cer? -Mici daruri
Ce-mi dai? -Amaruri
Ce-ți sunt? -O coastă
Ce-mi ești? -Năpastă
Ce-ți cer? -Plăcere
Ce-mi dai? -Durere
Ce-ți sunt? -Izvorul
Ce-mi ești? -Ulciorul
Ce-ți cer? -Blândețe
Ce-mi dai? -Tristețe
Ce-ți sunt? -Femeie
Ce-mi ești? -Scânteie
Ce-ți cer? -Sărutul
Ce-mi dai? -Născutul
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ucizi nouă muze
Nouă muze ți-ar dori
zâmbetul
și ți-ar fura șoapta
să scriu poemul
cel mai frumos
ce-mi ești tu
fuior luminos
condei pe albastru duios
cu care cobori stele jos
să te vadă inimă
de astru
ce-mi ești
quasarină ce ucizi
celor nouă muze
inspirația
ce nimeni din acest univers
nu mi-o poate aduce
cum șoapta dulce
mi-o răsare
ca o inimă de soare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nevăzut caut...
Mi-o zăresc irisul lunii
Căprui-n goblenul mirării
În simfonii cu flori de tei
Ce se nasc sub buclele ei
Pe grumazul fin și violin
Căzute-n dril de cristalin
In păstravi în val divin
Ce-mi zboară prin retină
In păsări albastre de vis
Prea mortal și interzis
Când nu are nimic de zis
Ce mor frânte în Paradis
Prăbușite în mâna mea
Reînviate în alte poeme
Cu arome de tuș boeme
În lume doar pentru ea...
Și cine știe cât voi putea
Plecând sub stele abătut
Alte metafore să caut
Nevăzut de ea... muza mea
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renaște dintre cocoși
Cum se șopteste "te iubesc" între noi doi, fluturi
Legănati în lumea lor pe corolă de flori,
Murind și înviind din cocon de rouă-n nopți si zori
Iubindu-ne spini până-nfloresc în trandafiri,
Zburători in albatroși in tril de cocoși
Amuțit pe umeri tăi senini de golași
Si-n mângâierea ce, precum o floare, o lași,
Născându-mi bătăi de cai sălbatici apași
Prin file-n cort de sudori și șoapte de acum
Înconjurate cu a timpului tic tac de fum
Din trenurile-ntretăiate în stol de fluturi
Intinzând mâna după năframa ce o fluturi
Impletită din pene de albatros, trăgând alarma
Culegând-o de jos, oprind trenul timpului-n vama!
Unde îmi cer fluturi plată să ajung la tine,
Zâmbind la granița filelor îmbietor spre mine...
Rămânând încă o zi printre acești cocoși
Ai versului,.. ce-mi râd sarcastic si pompoși.
Răscolind canioanele tușului după aur
De stele să-l presor pe gându-ți, să-l scald și înrour
De versurile rupestre rămase din înainte
Printre cocoși cu ciocul de condei, carnivori
Ce ucid fluturi si în ciocuri ne par flori...
Renăscându-ți dorul de zboruri infinite
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înger de ceară
Tălpi de înger, peste buze, vin grăbit să se coboare
Liniștite ca o umbră, dulci și moi ca o ninsoare...
Și pudrând înțelepciunea și iubirea, dintr-o dată,
Văd o ploaie de petale... Și de ea-s încununată...
Râuri limpezi curg pe umeri... Sângeri în obraji se-adună
Sufletul străin se zbate... Plânge cerul a furtună!
Cu pomada de lumină mi-am pudrat obrajii reci...
Numai tu, înger de ceară, azi în lumea mea să treci!
Tu, quasar, în nemurire îți petreci eternitatea...
Vino pe cărări de lună! Vino, vino, vino noaptea!
Te aștept! Te chem, oh, înger! M-ai cuprins și m-ai vrăjit,
Ești mirajul lumii mele, unic și nedefinit...
Ești tăcerea grea în care din tăceri se nasc poeme,
Ești lumina unei clipe, sărutarile boeme...
Treci prin mine câteodată ca un fulger de condei...
Vrei să schimbi eternitatea pe cuvinte de doi lei?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te doresc așa cum ești
Nu vreau iubire ca în povești.
Nărăvașă, tristă, când zâmbești
Poveste inimii ești...
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steagul căruia...
Tu nu știi că palma ta
Mie pânza pe galera poeziei
Unde vâslesc c-un condei
Prin caudine tușuri cu aisberguri...
Și corsar de tu mă vrei
Printre Armada poeziei
Ochean să-mi fie privirea de sirenă
Și funie doar bucla diafană
Ce-mi leagă pieptul
Sectant, coapsa învăluită
Pe catargul unde legat
Hangerele ojate
Le înfigi în stegulețe
În salvele mele de tun
Fluturând steagul
Căruia mă supun
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versul
Într-o noapte-ntunecată,
Cu un cer pierdut în ea,
Mi-a părut că se arată,
Mică, strălucind mirată,
Steaua mea.
Tremurând lumina-i slabă
Printre ramuri de copaci,
Mi se tălmăcea degrabă
Licărirea în silabă:
"Ce mai faci?"
-Steaua mea de peste vreme,
Nu te-am mai văzut demult.
Dintre stelele boeme,
Numai tu-mi cântai poeme;
Te ascult!
-Dragul meu, am fost departe.
Infinitul Univers
M-a purtat prin alte arte
Timp de două vieți, o moarte
Și un vers.
M-am întors doar pentru tine,
Să ți-l spun, să ți-l șoptesc.
Tu, din câte văd, ești bine...
Versul... este despre mine:
"Te iubesc!"
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-mi pare
O întreb ce-o doare...
ba un braț fără îmbrățișare
ba talpa fără mângâiere
ba strănută de sărut neînvelită
si-i simt inima în furtună
timidă nu vrea să-mi spună:
să o învelesc, să o imbrațisez, să o sărut
cu un tsunami de bătăi, ce-mi pare ei surd
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De rămân...
Sub pleaopă te ascundeam
și când o închideam
in nespuse vorbe mă ucideam
de prezentul-n care eram
și se împreunau
cum ne îmbrățișam
și nu se mai dezlipeau
ca o scoică
ce-și apără
și moare
de rămâne singură
fără perlă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ce frumoasă ești
Nu se vor scrie
Versuri și povești
Să te descrie
Cât de frumoasă... ești
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dâră din balans
Simțind că mereu te iert
Infingi cuțit după cuțit
in piept,.. lăsând în urmă dâră
Sufletului meu, ruginită..
Pe fila-mi lumii de bazalt
Într-un balans de rănit...
De condei ție cu sânge smerit.
și nu prea știu cât o să mai salt...
Genunchii-ngropați-n asfalt
In soclul dăruit de ador
Cu inima-mi poeziilor
In această ploaie în asalt
De miraje ce par tulpine
De flori ce-mi sunt venine
Guri deschise de hangere
Cu șerpii șoaptelor morgane
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întânlire
primăvare
arborii se îndrăgostesc,
eu printre ei urc din ram în ram
spre comorile lui Avram.
acolo odată m-am întânlit cu tine,
dormeai cu tâmpla rezemată
de-o stea
și-mi spuneai
c-ai visat că amândoi căzusem în timp,
tu o visătoare
ca o mirare,
eu, plin de candori,
rătăcit prin depărtări.
după ce am desfrunzit
copacii,
s-a făcut iarnă
și sufletele noastre
s-au pierdut printre astre.
cu cât arborii erau mai mari
cu atât sufereau
inimile noastre de hoinari.
aproape de chindii
cerul în culori liliachii,
se-ntuneca
și venea o tacere
ca o mângâiere.
bucuria mea era
că sunt al tău și ești a mea.
că sunt și că ești
călători printre povești.
așteptăm o zi cu soare
eu un trubadur singuratic,
tu o femeie visătoare,
rătăcind ca doi trăzniti
printre astre și printre sfinți.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (17 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ars poetica
O poezie scrisă
trebuie să răsară
pe file si-n simțire
altă poezie
înflorită de alt
condei
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tatuată de dor
Inima biciuie neîncetat
Herghelia bătăilor
In liane de dor legat
De fluierul picioarelor..
Și când cad obosit
Palmele te caută
Pe câmpiile fotografiilor
Să doarmă
In iarba buclelor..
Și de vise trezit
In care ești necontenit
Iși fluieră inima din nou
Armăsarele bătăi
Să le hrănești cu văpăi
Inhamate cu un ecou
Rămas ingălbenit
Pe fotografia de la piept
Tatuată sub pleope cu chipul tău..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminul eminului sfânt
Emin al eminului sfânt
Cu ce-ai greșit pe pământ?
Să te chinuiască-n mercur
Pentru adevărul pur...
Ce-l vedeai printre obscur
Printre curve și mișei
Râspândind vers de tei
Cu buciumul de condei..
Îți vor plăti cu toții
Când vei vedea cum hoții
Se vor ruga, idioții
Să nu-i arzi cu raze
Când le va sosi timpul
Să-ntâlnească Luceafărul..
Printre îngeri măreț poet
Judecându-i cu drept...
Îi vei fierbe în mercur
Ascultându-ți versul pur
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mătase de haiku
Prin kamikaze de iasomie
Cu katanele-ți de gene
Mă ucizi ușor alene...
Când cireșul omătu-cerne
Pe mătasea de haiku, roșie..
Sub pagode aurii de stele
Cu luna soghună, nebună
Ce te invăluieste-n strună
Printre aburi de ikebană
Cântând o sakură diafană.
La o albă,.. de fideș, vioară..
Cu aură străvezie-n fantasmă
De licurici alabastră
Răsfirând bucla-ți măiastră...
Ce-mi răsare în inimă
Gheizere vulcanice-n lavă
Din fiecare trecută, rană..
In eruptiile de katană
Ce-mi tâșnesc la violină
Atingere, a ta,.. prea suavă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătăi de păpădie
Fericirea de a te vedea fericită
Mi-e o lumânare de păpădie
Ce ți-o aprind în inimă ție
Cu iubire de demon curată
Căci mă întreabă îngeri
Cui aprinzi atâta năvălnicie
De trezești în cer euforie
Printre moarte paradisuri
Biet demon de lut nebun...
Ce arzi în puf de păpădie
Pentru crezul tău surghiun
Ce infinit foc o să-ți fie..
De parcă ai avea o datorie
Să aprinzi lumânări de păpădie
Ce sunt întrebate de oricine
Cui sunt aprinse nebune
Când tu umbli prin iaduri diurne
Cu pleata în vânt și inima plină
De dor, cu furibunde supline
Ce te ard in această tină
Aprinzând puful de păpădie
Pentru ce,.. tot cerul știe
O singură ființă..
Ce are putință
Să nască in tine, demone
Lumânări de păpădie..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cel ce-mi atacă prietenul
Imi răsare pintenul
De harpie samurai...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
să nu-mi spui povești
cu inorogi și zâne
crescute din nisip
ador nisipul
și știu că are ochi să vadă
cu mult mai sus
de cornul inorogului
eu pun tot sufletul
ți-l pun în palmă
și te rog
să nu îmi povești
despre ape sărate
și ochi
ce cred că se scufundă
în bezna începutului
suntem atât de blânzi și buni
în ape tulburi
ca doi inorogi
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!