Versul
Într-o noapte-ntunecată,
Cu un cer pierdut în ea,
Mi-a părut că se arată,
Mică, strălucind mirată,
Steaua mea.
Tremurând lumina-i slabă
Printre ramuri de copaci,
Mi se tălmăcea degrabă
Licărirea în silabă:
"Ce mai faci?"
-Steaua mea de peste vreme,
Nu te-am mai văzut demult.
Dintre stelele boeme,
Numai tu-mi cântai poeme;
Te ascult!
-Dragul meu, am fost departe.
Infinitul Univers
M-a purtat prin alte arte
Timp de două vieți, o moarte
Și un vers.
M-am întors doar pentru tine,
Să ți-l spun, să ți-l șoptesc.
Tu, din câte văd, ești bine...
Versul... este despre mine:
"Te iubesc!"
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.