Angi Melania Cristea

Amprente vizuale

miroase a ziar a stârvuri politice
ador să circul cu metroul să aud vocea aceea neutră cum anunță piața victoriei
iar eu să cobor la următoarea
lumina difuză se oprește pe volanul încins
la trecerea de pietoni așteaptă femeia vieții tale
are pantofi galbeni și un smart phone care poate identifica amprenta vizuală
sigur nu se mărită nici vara asta simte de la distanță ratații și preferă să stea în zona
de unde poți să faci un selfie fericirii ce îți erupe prin toți porii ca vulcanii noroioși

la poșta din titan era mereu coadă trimiteau la post-restant vederi cu un text laconic
Vă îmbrățișăm din Herculane, ai voștri 1 2 3
eu nu am văzut oameni mai stupizi ca cei
ce postează instant voiajuri
după cortina de fier s-a inventat cortina virtuală
cu cinci mii de corifei iubiri nestatornice și colorate
plus o extrafericire sezonieră

cărțile acești dinozauri preistorici vând
omul
imaginea astăzi face cât o mie de cuvinte
și scriitorii umblă călare pe elefanți
ca niște circopiteci prin piața orașului atins de febră
cum deschizi geamul simți miros de gaze
de eșapament
și de mingi de cauciuc bătute pe asfalt
fotbalul ca un delirium tremens face victime colaterale
copii neșcoliți umplu stadioane unde se uniformizează mentalul colectiv

simt gust de porumbi fierți miriștea a luat foc
iar câțiva grauri obraznici anunță școala și ciugulesc resturi de la masa politică
am uitat să cobor la aviatorilor azi nu voi ajunge la poștă să trimit cele câteva cuvinte albe împachetate grosier
am să mă duc la coafor să îmi vopsesc în roșu torționar

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cautatorul de pokemoni" de Angi Melania Cristea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 13.99 lei.

Citate similare

Angi Melania Cristea

Traseul

viața la parametrii normali
are un lung traseu
nu zguduie mentalul colectiv
doar se pliază pe ventriculul stâng

iubiri filiforme trec prin tine
ca printr-un cap de pajură
mecanismul lor subtil are un resort
înfipt în sol
cine manevrează sentimentele
aura lor diformă?

focuri înalte îmi joacă pe sternul
din care albul se scurge grunjos
mă aplec în piața publică să culeg
penele paiațelor
din care voi făuri guri de canal calde

aburii dragostei tale îmi alunecă pe pielea
translucidă
și ca un caligula deghizat în melc
îmi văd viețile rănite pe asfalt

așez pe rana adâncimilor fier-beton
apoi picioarele cu care ai călcat norii de vată
lumea mea anormală miroase a timp jupuit
a somn întins firesc peste creierul meu
care îți răsucește arcul de triumf

viața asta ca toate viețile se developează ușor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Acoperișul lumii

îmi șterg de crinolina nopții
otrava scrisului cu gust de tei
transpiră prin toți porii sufletul
ce-mi crește-n palme ca o zi de ceară
la colț de lumi tu bei același vin neutru
cu buzunarul plin de ziare versuri iubiri și stații

scriu un prozopoem despre lumea
pe care o porți în pantofi
ai însingurat ferestre și am rătăcit
arborii lunii
doar tu ai cheile de la mansarda
unde femeia-poem
își dezbracă orgoliile

de pe pe acoperișul lumii
privesc nopțile ca pe niște poeme
de zile mari
și nu-ți scriu decât cu aripi de păun
sinceră de la înălțimea sufletului meu,
cal de pustă, stea rubicondă, cer diluvian...

soarele îmi pictează norii
cu albe consoane
femeia-poem râde sardonic
întinsă leneș în patul tău

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Catacombă

drama vecinului ipohondru pare de o sută de ori
mai ușor de spus
el își asumă boli de care visează că se va îmbolnăvi
își asumă rectiliniu trecerea de la starea de aproape la cea de mai departe
împărtășește cuvinte minate un fel de zona zoster a colii albe

numai eu nu mimez cad platonic în râpe
număr clipe irelevante scad tributul morților
cu miros de amoniac și îi facilitez vecinului
pensia pe caz de boală scrisă cu o mie de cuvinte
roșii
deztrupate

țin de ipohondru până ies din bloc
apoi cald cuvântez
de aici lumea mirobolantă își deschide
umbrela
violacee
cu dinți de cetaceu
prinsă în cercul
liniar
al respirației care sufocă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Angi Melania Cristea

Crăciunul fado

de Crăciunul acesta lumea ta de după blocuri cu petarde și abonament la sală
vine în slow motion spre centru
unde parada costumelor populare
atrage gură-cască

știi regulile dar ești într-un fucking continuu
cu umerii tatuați
ca un Atlas modern pe centura orașului
plin de brazi și gaze de eșapament
la semafor îți întind telecomanda vieților fragile cu carcasa lor invizibilă
iar tu accepți compromisuri artistice
te trasformi într-un oarecare gata de spech-uri sterile
taci lângă bradul înalt cu ace verzi și inspiri
monotonii griji vapori de cărți

pot opri numărul celor ce se convertesc la infinit în cetățeni de rangul I
dar nu pot să închid ușa zilelor xeroxopiate cu fumul lor banal de edemeride

ai pentru mine mâinile încă roșii sufletul desenat în grafitti pe marele zid al Craiovei?
așteaptă noaptea bibliotecilor deschise noaptea aceea cu foșnet velin
când mă voi scrie pe starea ta de pinkemoji
și te voi iubi în timpul vânătorii de vrăjitoare ca atunci... ca atunci
când parbrizele fumurii scriau istorie

în oraș mulțimea vrea sărbătoare se vede
că republica lui Platon nu este suficientă
anonimi ai orașului chefuiesc
iar cetățenii de rangul I trimit tribunilor culturii
arta de a ferici poporul cu minimum de cuvinte

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

2 vieți

dimineți fără claxoane și gândul care nu îți dă culoare
nici animația cu care te zvârcolești cu volumul lui Murakami pe birou
apoi zecile de reviste mediocre care îți ajung sub nas
și teama că nu vei mai publica niciodată
prietenii tăi imaginari care vin la lansări comme d'habitude
însă fără efuziuni patetice ca o tuse pe stomacul gol
și (încă) nu te simți singur înconjurat de rafturi
unde trebuie să scormonești
poate 2 vieți
după autori obscuri/ și ei merită lumina tiparului/
sunt semeni subfebrili saturați de controale epidemiologice
lumea pare prinsă în capcane invizibile și tu îți reconstruiești egoul
cu care încerci să supraviețuiești maladiilor moderne
bei o gură de Jack Daniel's apoi urci la mansardă
scuturi praful ridicol dintre volumele tale/editorii zic că
ar fi pandemie și în piața de carte/
ești din ce în ce mai nesigur
că vei mai ajunge la Bookfest 2020
poți să te îndrăgostești în propria ta izolare
ca atunci ca atunci
când femeile răscoaleau amurgul cu piciorul
lor subțire
și le sărutai sânii cu o emoție ce nu prevestea nimic?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Holocaust

a plătit cu cele 7 vieți de pisică
orele debutau tam-tam sau veneau de-a valma incendii
el nu măsura ritmul cu care aluneca spre holocaust
răzuia codul de intrare dar era imposibil să depisteze acel algoritm al supraviețuirii într-o bulă iluzorie

încălca regulile cu demnitate fiind un fel de ultraș al artei cuvântului
dar din regnul său niciunul nu i-a rostit numele de paiață Omul-licurici
cu toții l-au crezut imaterial neînregimentat ideologic

eu am știut că Omul-licurici nu a trecut prin Piața Victoriei nu este soldat pe deplin
între tine și lumeadevietuitori este o colonie de cuvinte
și numai noi egO-urile putem falsifica gânditorii care din paiațe ordinare vor devenii aleșii zilelor de hram

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Cortina cade

privesc o piesă
de teatru, de viață
de viața asta murdară
în jur ruine roase de ani
scaune scrijelite sau rupte
într-un budoar cochet, foarte discret
un șobolan roade gânduri
uitate de mine pe masă
cortina cade întruna
nu acoperă căderea
uneori se mai ridică
trasă de doi păpușari
desigur beți
alteori ruginesc, se plictisesc
cad goale cuvinte pe scenă
unul, altul.. apoi nimic
piesa asta a luat sfârșit
într-un decor idilic și de prost gust
ce a rămas... nimic
nimic, decât gunoi
spectatorii pleacă grăbiți
să ajungă nicăieri
azi au uitat să aplaude
cortina cade și cade...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Butulescu

Ce caută acești miniștri în Piața Victoriei? Locul lor e Piața Obor!

aforism de din Vorbe în vânt (2019)
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Angi Melania Cristea

Orașul de unde vii

are străzi nepavate îmi țin
tocurile în maini cum aș ține sufletul tău
gravat
într-o albă singură noapte
aburul râului se întinde pe alei
ca niște limbi de șarpe degustând un asfințit
ziua se dă cu parapanta
între noi doi arborii lumii tac infinit

orele se scurg pe asfalt
miroase zurliu a război și a morți
pe acoperișuri pisici zvelte torc
în mâinile tale inima mea se golește de sânge de ani și de sorți.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Papaya

soarele care se uită pe geam
este atât de amar
miile lui de raze aprind sahare
și parcă se agață de păianjenii cinefili
uitați de vreo penelopă în sălile pline

râzi de stop-cadrul care pare a surprinde
exploziile zilelor nimic din banalitatea de a trece strada nu ți se pare un ritual și totuși
oameni trăiesc doar pentru a te ridica de pe banca în culori șterse a vieții cu acalmiile lor în derivă

a venit vara aceea albă cu espadrile în picioare
când timpul urlă deșucheat
prin tavernele unde bei cu paiul papaya rece
vara în care avioanele trec silențios peste suflete-paparude
simt că îți este teamă să îmi strângi mâna
de parcă stăm între cele două corei și nu aș fi
încă sarea clipelor-saltimbanc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Orașul de lângă coline

În orașul acesta oamenii beau capuccino
în diminețile când albatroșii urcați pe vestigii
sparg liniștea istorică
un negru mărunt mătură aleile și salută turiștii
cu un zâmbet cât piața Spaniei
pe străduțe sunt înghesuite motociclete rudimentare
iar tu îți faci selfie lângă Fontana di Trevi cu mulțimea
isterică de anonimi venețieni

simți cum dependența de oraș crește
precum serotonina
iar dialogul imaginar cu statuile acestuia
te transformă într-un scrib ce prescrie
poțiuni de fericire

pe la taverne femei tinere râd în cascade
cu porțiile neterminate de paste în față
bărbați îngândurați trec pe lângă vitrine
ispitiți de ploaia nesfârșită
preocupați să ocolească vânzătorii sordizi care vând umbrele
în centrul istoric se rotește orologiul vechilor clădiri
atât de tare încât miroase a timpuri moderne
urbea cu mii de columbi voiajori

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Iernile roșii

în iarna asta prin cartierul meu
păsări negre beau din sângele calului întins în zăpadă
și se rotesc peste liniștea ce respiră din cimitir
este un cartier de snobi de oameni fixați în stereotipii
unde ferestrele se deschid rar ca și inimile
răsuflarea calului părăsit în nămeți îmi urcă precum o neliniște în iriși

dau moartea pe repeat îi ascult bit-ul cotidian
și nu pot să închid ochii înțelepți ai animalului
decât după ce mângâi spinarea împovărată de clipe iarba care îi crește dezinvolt între coaste și lumina desăvârșită a aripilor

vara caii slăbănogi pasc printre buruieni și construcții la roșu
câțiva câini își umezesc limba în bălțile de după ploi
numai iernile vin în cartier cu arbori ce defilează din patriotism
în locul armatelor de îngeri
iar ninsorile se revarsă peste pragul lui Dumnezeu până în cartierul cu oameni blazați
și simulează un război al cerului
în care oameni și animale sângerează
viețideimprumut
fără întrebări despre condiția umană

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Șerpii de vânt

pământul are ore între coaste
când respiră lumile se developează în hieratice astre
iar miile de panoplii se umplu cu ore în cărbune expuse prin întunericul brut pe unde bufnițe tac din solidaritate cu lumina captivă cu becul mut

în epicentrul pământului sufletul meu deztrupează timpul
îl așează pe rotisor împreună cu arborii ciopliți în cuvânt
ca lungile albii de râu unde neînceputul crește
mai alb decât șerpii casei șerpii de vânt
voi mai inhala porii ceasurilor umbrele lor striate cu timpanul lipit de
malaxorul secundelor vii
voi mai roti stelele de mare galaxiile lumii hergheliile de la Letea zurlii?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Zile cameleon

timp faleze pietriș toate pictate
în pântec de oraș
deschizi ușa cazinoului și vezi oameni care beau
iar aura norocului se dezbracă de sofisme
cu tocuri de egretă femeia din colț numără rămășițele nopții
sau adaugă încă un conținut în povestea cu mirt

sentimentul că ploile vor ucide furnici nu mai există
doar o masă amorfă de ciment gata să se prăbușească fără unde seismice
doar unde radio prin care poți auzi porta-vocea realității
se schimbă șefii politici cad structuri ale statului se pune bază într-un om atât de singur încât își înghite chitul

de peste tot din orașul dement pluvial
auzi mașinăria de rumegat despre schimbarile cameleonilor politici
nimeni nu intelege de ce un magistrat #nupoateajungepresedinte
când a țesut pânza de păianjen a existenței
și precum Calypso i-a transformat pe toți în porci captivi
iar azi-ul a devenit bastard
singura opțiune fiind un deadline pentru mâine

niște concitadini pescuiesc din balcon cu tălpile goale atârnate la fereastră
peștii nu au coloană vertebrală se lasă pescuiți între secunde muți
de ce toate curg într-un flux și reflux din care scapă doar elfii acești orășeni demodați ce nu își pun capul pe tăietor?
plouă prin imperiul orașului metafizic
cu oase cu pietre cu ziare on-line

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Argonauți

nopțile te devoră cu unghii lor omnivore
simți sabia dreptății înfiptă ca un junghi intercostal în trupul tău pirpiriu
și te zbați
să răstoarni acea lege
conform căreia sclavia ta încă nu s-a abolit

ești legat de pământul prosperității
dar fragilitatea îți joacă feste
poți fi leader al lumilor viitoare cu mâna
așezată în bitum sau poți număra suflete plastifiate rotațiile inimii în preajma
viitorului tic-tac-ul stelelor caucaziene

cine știe dintre noi câți s-au depersonalizat
și umblă la ședințe reiki
parcă în acest univers ego-ul ar fi pompa
artelor
intuiesc cum se vor alinia sorii și alte planete
dar nu văd porii clipei ridurile timpului-mamut
și vă spun nici mai la stânga nici la dreapta!
nu lăsați sângele să circule prin arterele orașului

viața care îmi părea scut a intrat sub șenile și urlu: dă-ne nouă taina vidului

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Cortina

Fă-mi cu ochiul și mă-mpinge
Spre culmea fericirii-nalte
Unde amândoi vom fi
Spălați de îngeri și păcate.

Vom fi stăpâni peste pârleazul
Întins de mâini necunoscute,
Cu inima vom privi cerul
Lăsându-l ca să ne sărute.

În culmea fericirii noastre
S-atingem raiul cu lumina
Unde doar Domnul peste clipe
Lasă ușor, ușor cortina!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Angi Melania Cristea

Print-screen

noaptea aceasta trecutul îmi pare
mai palid ca obrazul cerului când plouă
dar noi ne ne îngrijorăm pentru că grindina nu are suflet și exact acolo unde apele scad
te poți îneca cu propria ta incertitudine
iar anii sunt electrici ca niște lampeduze
și numai tu poți vedea haloul viselor
în care ești un prinț orb ce nu îmi vede defectele

cum vorbesc eu până la lună și înapoi
nu știu nici măcar în biserică să tac
umplu pereții cu acele cuvinte-stilet

parcă ieri te iubeam și eram toată un je m'en fiche
aveam un vecin ipohondru care făcea dicteuri automate și toți îl credeau poet
pentru că odată ce se așeza la PC spunea: Opriți-mă!
nu-i pria lumea virtuală dar era drogul lui acel ecstasy infim
pe care îl ingera cu teama ca viața e un print-screen ieftin

oare nu suntem internauți când vine vorba de sentimente?
navigăm prin timp încoace și dincolo ca și cum am avea superputeri
minusculi în roba noastră de un alb perfid

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Peturi

din trecut vin imaginile și mirosurile
piața mare cu legume pe trotuar
Craiova aceea sordidă
în care trăiai dupa niște ritualuri
bine implementate
cu vecini masochiști care întindeau rufe
la ferestre
și apăsau pe stingător ori de câte ori
suna la interfon un creditor

pe atunci trenul accelerat urca în mintea mea
până în acel București edenic
unde paiațele de politicieni făceau față fluxului monetar
aici se vindeau oameni de-a dreptul
iar pe trotuar vedeai doar urmele afișelor electorale
însă în acest paradis fiscal mă simțeam
împlinită
departe de orașul lasciv al Craiovei
întinsă pe tarabe la pagina 1 cu toate organele la vedere
/ochi picioare plămâni/ așezate temeinic
între munții de tuș
al căror scris va înroși palmele umede ale zilierilor
de la AFI Center

încă simt mila aceea imensă pentru orbii surzii și impotenții orașului
ei se multiplicau la secundă eu muream
sufocată de noxe
într-un Cișmigiu încă viu
între blocuri de beton și miliardari de carton
lângă ghenele roz peturiartistice

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Malaxor

poetul în împărăția lui cu doctori minus și cu mii de oameni depresivi
poetul el acest magnat al timpurilor viitoare
simte jigodiile vieții și acești neica-nimeni ai politicii sau ai poeziei
care parvin și acaparează spectrul lumii prezente

într-un vesnic delirium tremens poetul scade factura vieților trecute și își învață corifeii
că Platon nu este vreun grec ce dansează sirtaki
iar democrația nu este tot una cu falocrația
damele au pătruns în aula magna universul
conspiră și se nasc tot mai multe femei
care conduc avioane sacrifică bărbații și scriu o poezie-manifest
pruncii lor nu semănă cu niciunii pătrund
în malaxorul toamnei deja frustrați

ordinea poetului este ordinea lumii îngerești
cu buni și mai puțini buni
fideli și mai mult infideli
sfinți pe de-a întregul sau de-a dreptul malefici
poeții au atacuri de panică la fiecare respiro
și nu își îngăduie unul altuia niciun șah mat

lumea universul acesta flamboaiant poate
exista fără miros de poezie fără ambrozia degustată de poeți
dar nimic nu poate fi mai simplu
decât un poet lângă o partitură pentru două mâini
și lângă starea de rezistență a culturii

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Angi Melania Cristea

Malaxor

poetul în împărăția lui cu doctori minus și cu mii de oameni depresivi
poetul el acest magnat al timpurilor viitoare
simte jigodiile vieții și pe acești neica-nimeni ai politicii sau ai poeziei
care parvin și acaparează spectrul lumii prezente

într-un veșnic delirium tremens poetul
scade factura vieților trecute și își învață corifeii
că Platon nu este vreun grec ce dansează sirtaki
iar democrația nu este totuna cu falocrația

damele au pătruns în aula magna universul
conspiră și se nasc tot mai multe femei care conduc avioane sacrifică bărbații și scriu o poezie-manifest
pruncii lor nu semănă cu niciunii pătrund
în malaxorul toamnei deja frustrați

ordinea poetului este ordinea lumii îngerești
cu buni și mai puțin buni
fideli și mai mult infideli
sfinți pe de-a întregul sau de-a dreptul malefici
poeții au atacuri de panică la fiecare respiro
și nu își îngăduie unul altuia niciun șah mat

lumea universul acesta flamboaiant poate
exista fără miros de poezie fără ambrozia degustată de poeți
dar nimic nu poate fi mai simplu
decât un poet lângă o partitură pentru două mâini
și lângă starea de rezistență a culturii

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook