Viorica Iliescu

Perenitate

de ceva vreme
am căpătat un obicei ciudat
îmi place să mă ascund
în diverse stări
ale unor lucruri anume
cum ar fi niște scorburi
sau înșelătoare gânduri
din pieitoare spume de stea

în fapt
am fugit în venele unei pietre
să fiu una cu fulgerul ce despică
dincolo de cumpăna simțurilor
colbul luminii

n-a curs picătură de sânge
nimic n-a curs din vena cavă
a pietrei inerte

și am fugit să mă ascund
în brațele ierbii
într-o lume ce clipocește peren

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Mihai Marica

Viața e un curs!

Viața e un curs!
Curs de timp!
Curs de apă!
Curs de lume!
Curs de viață!
Curs de multe!
Un singur curs!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Spaima

nu mi-am dorit nimic
din toate ce sunt și rămân
doar obiecte

mi-aș fi dorit o casă
cât miezul unui ou
în care să fug
de pe un perete pe altul
să mă ascund
să mă ascund
în tavanul înalt
ca floarea de colț
în lungi uitări
făr' a răni
ochii mijiți ai zorilor
într-o banală zi de toamnă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am fugit...

Am fugit ades de mine,
Fără să mai iau în calcul
Că nu știu unde mă duc...
Lovindu-mă iar cu capul
De propria goliciune!

Am fugit mereu de lume,
Chiar dacă nu am putut
S-o evit, cum am sperat,
Dar măcar am început
De ea, a nu mă mai teme!

Am fugit mereu de tine,
Cel ce știi atât de multe!
Mai puțin esența vieții...
Știi tu? Lucrurile sfinte –
Cele care-ți sunt străine!

Am fugit de toți și toate,
Mai puțin de slăbiciuni...
Am fugit, dar nu mai fug –
Nu mă mai tem de minuni,
Nu mai fug de realitate!

poezie de din Începuturi (13 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. EvelinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

dacă poți
dansează cu mine
până la capăt
chiar de fața-mi va fi
câmpul brăzdat
de șrapnele
iar brațele crengi
doar cioturi vinete și reci
pe scena libertății promise
dansează cu mine
aproape
la cumpăna simțurilor
dincolo de zăpezi
flori născute din vânt
muguri de piatră
fii partenerul meu de dans
acum și atunci
când nu voi mai ști cine sunt
să duci dansul nostru
cu mult mai departe

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Sufletul pietrei

din cer căzu
o stâncă în mare

se prăbuși chiar acum
în mii de lumini violete

cu picioare și tâmple
ochi înstelați
de cel mai crud verde
simțit vreodată
în cel mai negru străfund
ajunse și căzu

îi rămaseră doar niște lopeți
și-o inimă învăluită în alge

veni unul și zise
revendic ultima picătură de sânge
din trupul inert

și mai veniră și alții

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Inocență

sărutul ierbii dimineața
umbra lunii lăsată
ca o perdea sub care mă ascund
să joc șotronul sau să bat țurca
pe roua ochilor tăi
pe toate ți le dăruiesc și mă rog
mai umple doamne cupa
căci vreau să beau clipa aceasta
să uit

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

ce să-nțeleagă vulpea
când totu-n jur e alb
nimic nu miroase a sânge

de ce-ar ieși din cuib?

de ce lupii atacă
turme de oi?

ce să-nțeleagă de la noi
cei care purtăm haine
din blana milei lor?

de ce atacă ursoaica
la margine de codru?

de ce suntem străpunși
de ghearele lor
când toată planeta
militează pentru pace?

de ce mi-e frig și foame
când port în spate
blănuri străpunse de gloanțe?

de ce nu pot să mor și eu
lângă o stea?

de ce nu pot să fiu
o altă viață-n moartea mea?

fugit irreparabile tempus

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

să nu-mi spui nimic
despre cer
păsările sunt în derivă
mama sfântă zâmbește
când eu mă ascund
în penele însângerate
ale misticelor păsări
mi-e frică de înălțimi
și-mi caut febril
un alt i
în coada unei comete

mie să nu-mi spui nimic
despre zbor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unor studenți "studioși"

Că-s pregătiți probează-n fapte
Și nu-nțeleg de ce n-ar fi:
La facultate - curs de zi
Și-apoi, la baruri - curs de noapte!

epigramă de din De la croșetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Peste tot și nicăieri

Hoinărind peste tot și nicăieri
Așa e astăzi, așa a fost și ieri
Privesc în jos, privesc și-n sus
Pe cer planează un vultur pleșuv.

Un om uscat, pare-a fi viu
Pășește sub cerul cenușiu de întuneric,
Plimbându-se pe malul râului sângeriu
Unde peștii Piranha așteaptă flămânzi.

Și am fugit, m-am ascuns departe
De ploaia violentă cu picuri acizi
Topind în jur pe toți și toate
Am fugit, mă ascund, peste tot și nicăieri.

poezie de (14 martie 2018)
Adăugat de Edy t.KSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Viorica Iliescu

când nu simți nimic
alege-ți o stea să-ți fie

dacă te doare ceva

las-o să plece

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prin poezie și prin fapte

În spatele chipului nobil,
Că asta-i tot ce mi-a rămas,
Mi-ascund eu sufletul labil,
Sub ochelarii de pe nas.

În mine eu ascund torente,
Poeme, crize... sunt simțiri,
Sub inundații permanente,
Ascund zâmbind dezamăgiri.

Ascund în mine și titanii...
Și câteodată un rege blând,
Ascund și timpul, ascund anii,
Prin versul simplu și profund.

Ascund copilăria-n mine
Și pe bunica ce-a murit,
Mă tem de mine și de tine,
De asta voi nu m-ați zărit.

Cândva voi fi ascuns de noapte,
Dar ca o stea, voi străluci,
Prin poezie și prin fapte,
Etern și tragic... voi trăi.

poezie de (30 octombrie 2015)
Adăugat de bombaniciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
Valeriu Butulescu

Safta (serioasă): A curs mult sânge?
Baciul (pune fluierul înapoi la chimir): Sânge n-a prea curs... Puțin. Pe la nunți, și numai din nas! Dar au fost multe îmbrânceli, blesteme și multă ocară. (Trist.) Anul trecut, alde Gârjoabă a prins vierul nostru la scroafele lui. Închipuie-ți că l-a castrat, porcul dracului!

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de (2001)
Adăugat de A. GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Viorica Iliescu

Definiție

eu nu urăsc nimic
iubesc verdele crud
umilul fulg ce cade
peste înșelătoare liniști
sub plapuma visului
iubesc pânza țesută de șoareci
din iarbă
roșul aprins al macilor singuri
chiar și otrava rămasă
în sarea visului neagră
a lunii ce despică o brazdă
pune hotar pe pământ
între virtute și rază
iubesc ceea ce sunt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Eclipsă

când basmul se va opri
în setea pietrelor
ținutul acesta va deveni
un loc al nimănui
al depărtării de rădăcini
din colbul luminii
se vor auzi tăcerile
și o negură albă va coborî
peste cei adormiți

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Hore de praf

Cumpăna fântânii tânguie
Ciutura se zbate în vânt
Izvorul-i fugit adânc
Vara s-a înfierbântat

În hore de praf,
Iarba amurgie sfârie
Sub copite însetate
Fugite sub umbre

Zarea doinește arid
Nori se ascund oare?
La umbră de soare...
Cu buzele crăpate

Câmpul de sete moare
Arșița dansează în miraje
Totul-i în fierbinte nemișcare
Balada secetei arde cu jale

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Iată

ti-a sunat ceasul
vei trece desculță
acum, în această
clipă anume aleasă
de mine nu, de el
spuse îngerul într-o doară
credeam că stăm la o cafea
matinală, trecuse puțin
de miezul nopții
nici nu dormeam
nici trează în sensul plin
al cuvântului nu eram
cand se deschiseră niște drumuri
în dreapta și stânga
mâinilor mele aproape inerte
ca un steag ce sta să se predea
în tranșee obscurilor inamici

el flutura peste ape
aripa mea parcă, și ciocul
strâns cu funii de sânge
în glezna subțire
a tancului văduvit de șenile
striga pe întinderea tulbure
Cu gura mea de om striga

Doamne,
am picioare de înger
pe două cărări
prelungi cât lacrima

pe care s-o apuc
spre care să mă-ndrept în mare milă-a Ta?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Hannibal Lecter: Îmi vei spune acum. După uciderea tatălui tău ai rămas orfană. Aveai 10 ani. Ai mers să locuiești cu niște verișori la o fermă de oi și cai în Montana. Și...?
Clarice Starling (ochii i se umezesc): Și într-o dimineață, pur și simplu am fugit.
Hannibal Lecter: Nu "pur și simplu", Clarice. Ce te-a determinat? La ce oră te-ai pornit?
Clarice Starling: Devreme, încă era întuneric.
Hannibal Lecter: Înseamnă că te-a trezit ceva, nu-i așa? Un vis? Ce a fost?
Clarice Starling: Am auzit un zgomot ciudat.
Hannibal Lecter: Ce era?
Clarice Starling: Erau... țipete. Un fel de țipete, ca vocile unor copii.
Hannibal Lecter: Ce ai făcut?
Clarice Starling: Am coborât, afară. M-am furișat în șopron. Îmi era atât de frică să mă uit înăuntru, dar trebuia s-o fac.
Hannibal Lecter: Și ce ai văzut Clarice? Ce ai văzut?
Clarice Starling: Miei. Mieii țipau.
Hannibal Lecter: Tăiau mieii de primăvară?
Clarice Starling: Și țipau.
Hannibal Lecter: Și ai fugit?
Clarice Starling: Nu. Mai întâi am încercat să-i eliberez. Am deschis portița țarcului lor, dar ei n-au fugit. Pur și simplu stăteau acolo, confuzi. Nu fugeau.
Hannibal Lecter: Dar tu puteai așa că ai fugit, nu-i așa?
Clarice Starling: Da. Am luat un miel și am fugit cât de repede am putut.
Hannibal Lecter: Încotro te îndreptai?
Clarice Starling: Nu știu. Nu aveam nici apă, nici mâncare și era foarte frig afară, foarte frig. Credeam că dacă voi putea salva măcar unul, dar... era atât de greu. Atât de greu. Nu am făcusem mai mult de câțiva kilometri când m-a luat mașina șerifului. Fermierul era atât de furios încât m-a trimis la orfelinatul luteran din Bozeman. N-am mai fost niciodată la fermă de atunci.
Hannibal Lecter: Ce s-a întâmplat cu mielul tău?
Clarice Starling: L-au omorât.

replici din filmul artistic Tăcerea mieilor, scenariu de , după Thomas Harris
Adăugat de Butnariu Iris PaulaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Fugit ireparabile...

Pentru cine lucră bine,
Vreme trece, vreme vine;
Pentru cine doar petrece,
Vreme vine, vreme trece...

epigramă de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

eu nu cunosc
o altfel de sete
decât burnița ce cade
când totul arde
scântei încrustate
în colbul luminii
eu îmi doresc să beau
din setea pietrelor
altă lumină
e vară sau iarnă
habar nu am
căci mă dezic de ispită

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook