* * *
ce să-nțeleagă vulpea
când totu-n jur e alb
nimic nu miroase a sânge
de ce-ar ieși din cuib?
de ce lupii atacă
turme de oi?
ce să-nțeleagă de la noi
cei care purtăm haine
din blana milei lor?
de ce atacă ursoaica
la margine de codru?
de ce suntem străpunși
de ghearele lor
când toată planeta
militează pentru pace?
de ce mi-e frig și foame
când port în spate
blănuri străpunse de gloanțe?
de ce nu pot să mor și eu
lângă o stea?
de ce nu pot să fiu
o altă viață-n moartea mea?
fugit irreparabile tempus
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Fugit irreparabile tempus
Fugit irreparabile tempus
Sunt timp în căutare de spațiu, numai așa pot căpăta sens
Mă las conjugat la trecut, viitor și prezent
În trecut, eu zburam, iar ție îți ploua pe aripi, Lorelei
Pentru oameni, viitorul este întotdeauna incert
În prezent, lemn pentru foc, ti - a rămas doar piciorul de lemn
Eu, Timpul sunt întotdeauna măreț!
De la minus la plus infinit, oamenii ma locuiesc temporar
În povestea vieții lor, devin relativ
Se poate vorbi despre vanitatea scriitorului Timp care ne scrie poveștile și ni le citește
Sub privirea sa de expert, lecturile devin banale, futile, inutile
Pentru oameni, Timpul nu are niciodată răbdare
Fugit irreparabile tempus
poezie de Gorunescu V. Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fugit irreparabile tempus
Fugit irreparabile tempus
Timpul nu mai are răbdare
Sunt timp în căutare de spatiu,
Doar așa pot căpăta sens!
Mă las bucurat la trecut, viitor și prezent
În trecut eu zburam, iar ție îți ploua pe aripi
Viitorul este întotdeauna incert
În prezent, lemn pentru foc mi-a rămas doar piciorul de lemn
De la minus la plus infinit, oamenii mă locuiesc temporar
În povestea vieții lor, devin relativ
Se poate vorbi despre vanitatea scriitorului Timp
El ne scrie poveștile, doar el știe să ne citească
Sub privirea -i de expert,
poveștile vieții noastre sunt banale, futile, inutile
Timpul nu mai are răbdare
Timpul nu are niciodată răbdare!
Fugit irreparabile tempus
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Nepublicată
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupii
lupii sunt alte viziuni
ale minții mele
adânc străpunsă
de foamea iernii
nimic la voia-ntămplării
nimic mai pur ca această
zăpadă murdară din ochii lor
nimic
simt teamă și febră de sânge
în chiar pașii mei umili pe această planetă
când inima mea îndrăgostită de cer
se dă ofrandă colților albi
ce nu pot sfârteca nimic înghețat
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fugit irreparabile tempus
Cândva era seducător,
Dar azi când i-a SCĂZUT potența,
Ajuns-a la un ritm minor...
Semn clar că i-a SPORIT prudența.
epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atacul proștilor
Un deștept te-atacă-n față, cu fair-play, ca-ntr-un duel,
Prostu-atacă pe la spate, pe furiș, ca un mișel;
Un deștept te-atacă singur, cu curaj și nu se vaită,
Însă proștii când atacă, ei atacă doar în haită.
epigramă de George Budoi din Dicționarul prostiei (17 august 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Hai hui
când pleci
măcar o lacrimă să lași
în viforul din gene
ca un nimic din ce-ar fi fost
și tot ce ar putea să fie
când tac
și tac vorbind
în limba aia
tu știi mai bine
cât de adâncă e tăcerea mea
și singură
stea căzătoare
în pumnul de sare
din lacrima - cuvânt
când pleci așa
fără să spui unde te duci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
nu știu cât a rămas
să-mi fie rădăcină
din întreg
la ceas onest
bat clopote-n burg
ca și când
ar trimite-o depeșă pe front
unor soldați anonimi
dincolo de molimi, nisip
coșuri pline cu flori violet
mi-e frig și mi-e teamă
să port pe brațul drept
o lacrimă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fugit ireparabile tempus...
Vai, ce simpatici moșnegei,
Nici timpul nu i-a mai schimbat;
Și azi mai merg pe la femei...
Când la "bărbați" e ocupat!
epigramă de Viorel Frîncu
Adăugat de Viorel Frîncu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celor care mă atacă
Eu sunt dulău de rasă bună...
Străbunii mei au fost ogari,
Eu latru-adeseori la lună
Și, când e cazul, la măgari.
epigramă de Ion Ghera din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mi-e frig
în cochilia
în care trăiesc
numărând
doi pași înapoi
și unul-nainte
așa ca o rugă
sau poate blestem
de la unu până la șapte
mi-e teamă de frig
și nevertebrate
încă respir
cu plămânii ce mi-au dați
de Tine
Îți mulțumesc
Doamne
pentru că sunt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
moartea mea
nu prevestea nimic
sinucigașii se aruncau în ocean
ca și când mie nimic
din nimicul trăit
nu mi-s-ar fi întâmplat
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perenitate
de ceva vreme
am căpătat un obicei ciudat
îmi place să mă ascund
în diverse stări
ale unor lucruri anume
cum ar fi niște scorburi
sau înșelătoare gânduri
din pieitoare spume de stea
în fapt
am fugit în venele unei pietre
să fiu una cu fulgerul ce despică
dincolo de cumpăna simțurilor
colbul luminii
n-a curs picătură de sânge
nimic n-a curs din vena cavă
a pietrei inerte
și am fugit să mă ascund
în brațele ierbii
într-o lume ce clipocește peren
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
când nu simți nimic
alege-ți o stea să-ți fie
dacă te doare ceva
las-o să plece
catren de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teide
ce caută lupii
în ținutul acesta
unde nimeni
nu mănâncă nimic?
mi-am găsit sălaș
sub pietrele fierbinți
lângă șopârle
port un coș de nuiele
pe brațul drept
mâna mea stângă
mângâie luna născută
aproape de tropice
câtă risipă de suflet
și sânge lichefiat!
câtă risipă de oase
și verde nescris
pe craterul selenar!
respir prin alveole
și nu mă mir
dacă sunt om sau pește
mai ușor ajung
în inima unei pietre
decât în suflet de om
să nu mă-ntrebi
de ce iubesc atât de mult
stânca fierbinte
să nu mă-ntrebi nimic
din ce nu știi
îți zic așa
ca un final de poveste
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino, mămico! (durerea copilului părăsit)
Vino, mămico, acasă,
Pâinea străină o lasă,
Mi-e sete de tine, mi-e frig,
În visele mele te strig.
De ce peste mări ai plecat
Și al nimănui m-ai lăsat?
Vino, mămico, te strig,
Mi-e foame de tine, mi-e frig...
N-auzi copilul cum plânge?
Vino, la pieptu-ți mă strânge,
Mi-e dor să mă mângâi pe cap
De visele rele să scap.
Să vină-ngerașul divin
Ah, scapă-mă mamă de chin!
Mi-e dor să aud glasul tău
Când vine-ntunericul greu.
Copil fără mamă, mă tem,
Sunt tare mâhnit și te chem
Ca iar lângă tine să stau
Și toată iubirea să-ți dau!
poezie de Gabriela Gențiana Groza (noiembrie 2011)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar * * *
mi-e dor de tine
ca de un zvon întors
răzleț
spre coama munților pleșuvi
pierduți în primăveri
albastre - ilustre
și chiar înfășor
tot cerul cu mine
mi-e rău de frig
atât de frig
încât îmi e bine
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
când mie imi este sete de tine
ție îți este foame de mine
suntem monoliți înfrigurați
înverșunați
timizi
ce se caută unul pe altul
într-un decor atipic
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gorunul
În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn
cum bate ca o inimă un clopot
și-n zvonuri dulci
îmi pare
că stropi de liniște îmi curg prin vine, nu de sânge.
Gorunule din margine de codru,
de ce mă-nvinge
cu aripi moi atâta pace
când zac în umbra ta
și mă dezmierzi cu frunza-ți jucăușă?
O, cine știe? - Poate că
din trunchiul tău îmi vor ciopli
nu peste mult sicriul,
și liniștea
ce voi gusta-o între scândurile lui
o simt pesemne de acum:
o simt cum frunza ta mi-o picură în suflet -
și mut
ascult cum crește-n trupul tău sicriul,
sicriul meu,
cu fiecare clipă care trece,
gorunule din margine de codru.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Moartea e cel mai solemn moment al vieții noastre, moment în care Diavolul ne atacă pentru ultima oară. E ca și cum ar fi jucat șah cu omul toată viața și, văzând că se apropie moartea, îl face șah-mat. Cel care câștigă în aceasta clipă decisivă, câștigă bătălia pentru viață.
citat clasic din Girolamo Savonarola
Adăugat de Mihai Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durere
nici că-mi era sete
nici foame nu-mi era
când clopotul bătea
în turla din cer
credincioșii mergeau la altar
purtând pe brațe
crengi de salcâm
și ciocuri de păsări
deasupra golului
ce făcea piruete
în spațiul vecin
deodată mi se făcu sete
de toată sahara
și foame de voi
în ziua a șaptea
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!