Buletin meteo

S-au încins atât de tare
Spiritele-n guvernare
De... prin toată ţara este
O răceală de poveste!

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căldură prin simpatie?

S-au încins atât de tare
Spiritele-n guvernare
Că prin toată ţara este
O cădură de poveste.

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dosarul...

Motto: MAI MD, Năstase confirmă existenţa
unui dosar penal în Elveţia pe numele lui Plahotniuc.

în Elveţia este, la noi încă nu-i
ţara asta-i poveste, da povestea-i a lui
ţara asta platonică şi cu oameni cuminţi
ţara asta demonică dar condusă de sfinţi...

prostul satului spune- alte ţări intentează
nu dosare- minune, numai nu a lui -brează
ţara asta dodonică, cu finuţi şi nănaşi
ţara asta canonică cu miniştrii săi laşi...

iaca luna se trece de când au guvernare
nici lucidă nici rece, la un porc la picioare
ţara asta ironică cu cumătri de soi
ţara asta din cronică - locuită de (v)oi...

poezie de Iurie Osoianu (9 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gioconda fumătoare

Gioconda cu ţigara?
Păi, cum, ea n-a aflat
Că e, în toată ţara,
Poprire la fumat?

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, toată

Îmi înfiorai seninul,
Inima-mi făceai să bată
Şi-mi erai ca o poveste,
Ca o vrajă,
Dar divin,
Când îmi întâlneai privirea
Şi-o sorbeai
Din ochi căprui,
Iar cu buzele,
Cu părul,
Glasul,
Trupul,
Ochii,
Toată,
Mi-aduceai în suflet grija
Negustorului hain
Care-şi mângâie comoara
Ce-i străluce
Numai lui.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernare

Ca democraţi, dar mai ales creştini,
Feriţi de ură şi prihană,
Nu ne vândură ţara la străini
Ci... o dădură de pomană.

epigramă de Nichi Ursei din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte – o poveste

Citesc din cartea scrisă pentru mine...
Povestea noastră poate fi uitată?
Mă săcăie - ceva nu este bine,
E-o parte, undeva, necercetată.

Să fi greşit ceva la începuturi?
Să fi-nceput ‘nainte de prefaţă?
Nu, n-am greşit, iar primele săruturi
Au fost mult mai târziu, spre dimineaţă.

‘mi-erai în braţe, am dansat sub lună,
Pe-o muzică-n poveste derulată...
Citesc din carte... e atât de bună!
Nu are lipsuri. Nici "A fost odată".

Şi-atunci? Cum pot să uit o carte care,
Ajunge la final, fără-o furtună?
Ar fi a frumuseţii profanare:
O viaţă de poveste, împreună.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea noastră

Iubita mea,
să scriem o poveste,
vrei?
O scriem, o rescriem şi-om vedea,
atât cât timpul nostru este,
de pot iubirile celeste
s-o depăşească în splendoarea ei.

A fost, demult,
o noapte ca niciuna
-n mai,
când am simţit în sânge un tumult
de parcă stelele şi luna
cântau în el, cântau întruna,
iar tu, pe melodia lor, dansai.

Şi te priveam,
şi-am început cu tine
-un dans
pe-un cântec nou, pe care nu-l ştiam,
dar îl simţeam cum îmi devine,
prin vocea ta, ceva din mine
şi pentru tot ce va urma, avans.

Am înţeles
că visul se încheie.
Zei
ce pânzele destinului ne ţes,
te-au îndrumat, de sus, c-o cheie
şi-n suflet ai pătruns, femeie,
ca o poveste. Hai s-o scriem, vrei?

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

11 iulie, ziua internaţională a ciocolatei

Iubirea mea de ciocolată
Atât de mult mi te-am dorit,
Că te-am gustat şi dintr-o dată
Puterile-mi s-au risipit.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara ultimului dor

Din ţara-năbuşitelor suspine,
Se-aude-un urlet vag, ascuns în văi
Prin care cresc şi îşi rescriu destine
Lupi ce vor fi străinilor călăi.

Dulăilor ce se fălesc prin ţară,
Le-or smulge dinţii şi le vor stârpi
Năravurile ce-au făcut să piară
Mândria-n pieptul ultimilor fii.

Vor sfărâma în fălcile-oţelite
Tot ce înseamnă vrajbă, ură, chin,
Şi vor zdrobi cuvintele-otrăvite
În glia-nveşmântată cu senin.

Stindardul lor, păzit cu străşnicie
În ţara ce-a rămas c-un ultim dor,
Va fi ce trebuia demult să fie:
Un cap de lup, pe vechiul tricolor.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu (26 iunie 2019)
Adăugat de Daniel Vişan-Dimitriu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul din apus

Pe vârful de colină, departe de pădure,
Tu, singur printre vânturi ce mulţi nu pot să-ndure,
Te bucuri de-nserare, te-ntinzi cu umbra-ţi toată,
Spre floarea ce-ţi zâmbeşte atât de-ndepărtată.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună, puişor!

Un vulpoi şi o vulpiţă
Au aflat că un arici
Spune, seara, la fetiţă,
O poveste din bunici.

Iar fetiţa, (cum se poate?)
E cuminte, stă în pat,
Nu mai vrea la "animate"
Când e timpul de culcat.

S-au gândit, s-au tot gândit:
Cum să fure ei poveşti?
Şi, spre seară, au pândit
La arici pe la fereşti.

Cu urechile ciulite
La povestea ce s-a zis,
Au căzut, pe nesimţite,
Într-un somn, direct în vis.

Se făcea că sunt acasă
Şi că spun la puiul lor
O poveste-aşa frumoasă...
Noapte bună, somn uşor!

poezie pentru copii de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocea din noapte

Mergeam, târziu, prin noapte şi-ntuneric,
Spre casă, dinspre parc, prin cimitir,
Dar m-am oprit puţin ca să admir
Un monument ce îmi părea himeric.

Eram şi obosit, căci seara toată
O petrecusem cu amicii mei,
Şi ne-am distrat, am râs şi de acei
Ce ocupau o masă-alăturată,

Ei, toţi, vorbeau prea mult şi cam prea multe,
Şi de politică şi despre ţară,
Vorbeau aprins, nu doar aşa-ntr-o doară,

Şi tare, ca tot omul să-i asculte.
Deodat'-o voce ca din vremi oculte:
-Bă, n-ai să-mi dai şi mie o ţigară?

poezie satirică de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansul roşu

Trăiesc în terenuri uscate
Şi lanuri cu spicele spini,
Sărmanele inimi uitate
Alături de aspri ciulini.

Doar vântul le ştie plăcerea
Când râd într-un roşu-carmin
Purtându-şi prin lan mlădierea
În dansul cu paşi de rubin.

Le-adie petalele-n runde
Pe ringul încins de sub cer,
Şi-mi pare că inimi din unde
Îngână, spre zări, "Leru-i ler!".

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara lui Ciocu-mic

În ţara lui Ciocu' mic
S-a pus bir şi pe nimic
Şi se minte, şi se fură
Iar românul mult îndură.
Vlad Ţepeş, Măria Ta,
Ieşi din groapă, nu mai sta
Şi trage-i pe hoţi în ţeapă
Trece-i prin foc şi prin apă
Fiindcă prea s-au îmbuibat
Şi-au scos ţara la mezat.
Ni se sinucid bătrînii
Mamelor le seacă sînii
Mor copiii prin spitale
Peste tot e numai jale.
Arză-i-ar focul de hoţi,
De bandiţi şi mafioţi,
Să-i ferească Dumnezeu
Să mai stea în drumul meu
Le dau vilă-n Periprava
Şi piscină la Jilava.
Le confisc averea toată
Jos cu tagma lor spurcată
Bată-i Dumnezeu să-i bată!

poezie clasică de Corneliu Vadim Tudor din Opere incomplete
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai tare

Of, ce mai vară! Doamne, ce căldură!
Îmi las regina-n casă, dau o tură!
Mişcări premeditate, joc de şah?
De unde?! – vreau s-aud cuvântul "ah".

Era, azi-noapte, la televizor,
Un film cu "oh" şi "ah" – credeam că mor! –
Dar uite c-am scăpat şi am trăit
Să văd, la mare, înc-un răsărit.

Nu-l văd prea bine, fără ochelari
Căci am luat la mine doar dolari
Să am şi eu, acolo, de-o cafea
Şi, poate - cine ştie? – de-altceva.

Mergeam, la malul mării, pe nisip,
Cu crăiţarii cocoloş în slip,
Şi-a apărut... atât de singurea!
Mai poţi să zici că viaţa este rea?

Cum am văzut-o, am simţit în gât
Un fel de nod, dar, pasu-mi hotărât
M-a îndreptat spre ea şi... am ajuns
La capătul puterii. Chiar am plâns,

Că-n tot ce-a fost, ce este şi va fi
Ceva mai tare, nu ştiu de-oi găsi:
Atât de liniştită şi bălaie,
Sirena mea... clădită din pietroaie!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâsul zeiţei

Te ştiu acum! Era doar o pojghiţă
acea răceală din privirea ta,
dar mersul calculat, ca de actriţă,
te-a dat de gol rapid, iubita mea!

Păreai de fier, erai întruchipare
a unei zeităţi de prin Olimp
ce-i gata să răspundă cu teroare,
la orice provocare, dur, la timp.

Dar te-am ghicit! Privirea-mi insistentă
te-a străbătut şi, dincolo de scut,
am întâlnit iubirea ta latentă,
pe care s-o descopăr n-am crezut.

Ţi-am curăţat răceala din privire,
şi ţi-am spălat mândria-n ape noi,
învăluindu-te cu-a mea iubire,
şi-nlăturând carcasa ca de sloi.

De-acum, iubita mea, îmi eşti din aur,
zeiţă coborâtă dintr-un vis,
ce îmi aşterne peste frunte laur,
zâmbind atât de cald şi de deschis.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Academie

Printre cei din Sala Mare
Cărturari şi filozofi,
El se crede cel mai tare:
Străluceşte... la pantofi!

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupta spirituală trebuie dusă cu zel. Zelul şi nepăsarea sunt două mijloace puternice. Unul ne uneşte cu Dumnezeu şi celălalt ne separă. Zelul este un fier încins, nepăsarea este un fier rece: oricât de tare ai lovi fierul se răceşte, nu poate face din el ceva; pe când fierul încins, este uşor de modelat.

citat din Sfântul Antim din Chios
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara mea

În ţara mea sunt văi şi munţi
Şi flori şi diamante,
Şi sunt sticleţi atât de mulţi
În capete savante!...
Poeţii ritmului sărac
Slăvesc albastrul zării,
Şi creşte-atât de mult spanac
Pe lanurile ţării.

În ţara mea sunt tei şi plopi,
Şi zarea-i diafană,
Şi-n ţara mea jandarmi şi popi
Iau lefuri de pomană;
Şi-n ţara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt,
Expuse prin muzee.

Din larg de crânguri vin zefiri
Şi tuturor dau veste
Că-n ţara mea sunt trandafiri
Şi fete ca-n poveste
Idile nasc şi se desfac
Sub luminiş de lună,
În ţara mea onoarea-i fleac
Şi dragostea minciună.

Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi
Ce plâng morminte multe...
Şi pribegesc scrâşnind din dinţi...
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon
Şi nedreptatea-i lege,
Când guvernanţii-s de carton
Şi nepăsarea Rege?

poezie satirică de Ion Pribeagu din Vârfuri de spadă (1915)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tabloul vieţii

Descrie-mi c-un penel întreaga viaţă,
dar fă-o-aşa cum aş fi vrut să fie:
ferită de momente ce îngheaţă,
căci mi s-au întâmplat prea multe mie!

Acoperă-mi c-un văl copilăria
prin care am trecut atât de iute
şi pune în culori doar armonia
poveştilor de-atunci, neîntrecute.

În zona cu furtuni, aşează-mi părul
aşa încât să pară unduire
prin lumi în care caut adevărul,
şi nu-mi picta în ochi dezamăgire.

De poţi, tabloul... fă-l să pară viu,
aşa cum, peste vremuri, vreau să fiu.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!