Tabloul vieții
Descrie-mi c-un penel întreaga viață,
dar fă-o-așa cum aș fi vrut să fie:
ferită de momente ce îngheață,
căci mi s-au întâmplat prea multe mie!
Acoperă-mi c-un văl copilăria
prin care am trecut atât de iute
și pune în culori doar armonia
poveștilor de-atunci, neîntrecute.
În zona cu furtuni, așează-mi părul
așa încât să pară unduire
prin lumi în care caut adevărul,
și nu-mi picta în ochi dezamăgire.
De poți, tabloul... fă-l să pară viu,
așa cum, peste vremuri, vreau să fiu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.