Țara ultimului dor
Din țara-năbușitelor suspine,
Se-aude-un urlet vag, ascuns în văi
Prin care cresc și își rescriu destine
Lupi ce vor fi străinilor călăi.
Dulăilor ce se fălesc prin țară,
Le-or smulge dinții și le vor stârpi
Năravurile ce-au făcut să piară
Mândria-n pieptul ultimilor fii.
Vor sfărâma în fălcile-oțelite
Tot ce înseamnă vrajbă, ură, chin,
Și vor zdrobi cuvintele-otrăvite
În glia-nveșmântată cu senin.
Stindardul lor, păzit cu strășnicie
În țara ce-a rămas c-un ultim dor,
Va fi ce trebuia demult să fie:
Un cap de lup, pe vechiul tricolor.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu (26 iunie 2019)
Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.