În țara mea
În țara mea sunt văi și munți
Și flori și diamante,
Și sunt sticleți atât de mulți
În capete savante!...
Poeții ritmului sărac
Slăvesc albastrul zării,
Și crește-atât de mult spanac
Pe lanurile țării.
În țara mea sunt tei și plopi,
Și zarea-i diafană,
Și-n țara mea jandarmi și popi
Iau lefuri de pomană;
Și-n țara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt,
Expuse prin muzee.
Din larg de crânguri vin zefiri
Și tuturor dau veste
Că-n țara mea sunt trandafiri
Și fete ca-n poveste
Idile nasc și se desfac
Sub luminiș de lună,
În țara mea onoarea-i fleac
Și dragostea minciună.
Și-n țara mea sunt mulți părinți
Ce plâng morminte multe...
Și pribegesc scrâșnind din dinți...
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon
Și nedreptatea-i lege,
Când guvernanții-s de carton
Și nepăsarea Rege?
poezie satirică de Ion Pribeagu din Vârfuri de spadă (1915)
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!