Promenada

duminica trec pe bulevard
tăceri îmbracate în alb
păcate in robe de popa
tristeţi nici goale macar
duminica zi in calendar
cu haine largi si trupuri stramte
inima nod de cale ferata
traverse de piatra
tunel de carbune
o orga de pasari cununa
pereche de ingeri
duminica vine o veste
în uluita visare
la o zi potrivită
cineva va gândi ca acum
duminica un drum pustiu
prin nimeni cunoscut

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica trece...

Duminica trece prin oameni
scormonind întunericul
ascuns sub coaste, în ochi, în gând.
Deschide o fereastră unde toaca răsună cu muget violet,
limbi de clopot sfărâmă ecoul
format din peşti apocaliptici,
sfinţi cu surâs decolorat,
reliefuri învelite-n frig şi speranţe,
o turlă surpată înclină lumina într-o parte.
Un ochi pironitor ca o strigare dintr-o icoană trece prin tine.
Duminica fântânele tac.
Umbrele dorm sau îngenunchează
cu fruntea plecată-n pământ.
Aerul se plimbă pe bulevard,
trotuarele merg sub sălciile coafate ca de sărbătoare.
Duminica, îngeri formaţi din lumină şi glas vin din neant
uscându-şi aripile în lapte şi miere

poezie de Oana Frenţescu din Copacii aleargă odată cu mine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carcalete

Duminica e o femeie
Ca berea blondă şi-aromată,
Din apă, malţ şi din hamei e;
Gutuie pasteurizată.

Duminica e un bărbat,
Deprinde la maturitate,
Într-un butoi neadăpat,
Nuanţe brune sau roşcate.

Duminica mai stau puţin
Plecat pe nicăieri de-acasă,
Beau doar o bere şi-apoi vin
La tine, blonda mea, la masă!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica până şi odihna se odihneşte.. Duminica e făcută să stai în locul pietrei!

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmează

duminica mutului încă o
dată nefastă pentru români (!?)
douăzeci de ani de păcăleală
este prea mult o nouă
duminică a mutului
după duminica orbului
multiplicată în neştire
urmează duminica mutului
după altă duminică a mutu
lui (!?) îi dăm puterea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica

Mihai veni
Al şaptelea pe lume.
Precum a şaptea vine
Duminica-Mihai.
În miez de iarnă-
Zi de înflorire:
Duminică în casă
Duminică în ţară
Duminică în grai.

Mihai, mereu copil
Al limbii noastre,
Cutreieră şi-acum
păduri sunând din foi...
Copiii mei, voi creşteţi
Cu Mihai odată
Mihai, copiii mei,
Creşte cu voi.

Nu poţi să-ţi iai
Din limba ta
concediu.
Duminica
e zi de lucru-n grai.
Duminica
este un nume-al clipei,
când sufletul
vorbeşte
cu Mihai.

Copii frumoşi
ce vă veţi naşte mâine,
să ţineţi înflorită
duminica în grai.

Cu fiecare viaţă
trăită-n viaţa limbii
i-adaugăm o viaţă
copilului Mihai.

poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn pentru duminica asta

Duminica... amoru-i împărat,
Deschideţi uşa larg înspre ispite,
Plăceri nebune... răsturnaţi în pat
Şi nu huliţi păcatele... sfinţite

epigramă de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

în sediul fiintei e liniste
şi e deja duminica
păţaniile de ieri mananca
seminţe de dovleac

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica...

Ia un înger, îmi spui,
să-ţi pieptene părul,
apoi îmi aduci duminica în palme
şi îmi ceri să-mi fac din ea
rochie de mireasă.

Doamne, ce linişte adâncă!
A început să crească iarba în inimile noastre
şi nu ne mai vedem din ea...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica se auzea tot mai trist

aş renunţa la mesele lungi
la care oamenii stau faţă în faţă
vorbind despre motoare defecte,
scutece, pastile, diete, colivii
vidul cumplit din platou
"strange fruit" cânta billie holiday
şi duminica se auzea tot mai trist
mâine va fi mai simplu
dar acum simţim cum nisipul fin
se prelinge nestatornic în palmă
mâine nu ne vom gândi la nimic
dar până atunci unde păstrăm
o pasăre stranie şi incomodă
încât, dacă o vom elibera
să ne urască pentru totdeauna?

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

vorbe multe, moi, păstrate într-un bol,
ca pentru pisici răsfăţate,
amoraşi dolofani pe marginea discului
de porţelan de limoges.
cu o linguriţă de argint hranite urechile
iubitoare de alint.
doar tăcerea e de piatra,
ţine-o sub limba, neascultatorule,
ţine-o sub limba ta ca de clopot de fier
când în lume duminica nu-i.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica este pentru cei bătrâni şi obosiţi, pentru căsătoriţi, pentru îndrăgostiţii fericiţi. Cei solitari sunt vinovaţi de starea lor şi duminica este pedeapsa pentru cei vinovaţi. În ziua aceasta lungă este tot atâta loc pentru dragoste, odihnă, bucurie, cât şi suferinţă sau celebrarea suferinţei.

Anka Kowalska în Sâmburele
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inflamarea secundelor

Duminica mea e o femeie
De al cărei dor sunt inflamat,
Îmi ajunge numai o scânteie
De la ea, să ard înflăcărat.

Şase zile mă lichefiez,
Devin mare de benzină pură,
În a şaptea, ca să explodez,
Mi-e de-ajuns doar o scăpărătură.

Duminica mea e o roşcată
Care tace şi se odihneşte,
Aşteptând să fie scăpărată
De la soarele ce dogoreşte

La opt minute-lumină
De păru-i, al cărui uz
Este, mării de benzină
Să-i dea foc, un mătăuz.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (1 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eram duminica la bunica...

Dimineaţa aburindă
cu linişte în oglindă
cu vise-n zi de sărbătoare
şi clipe răcoritoare.

Fericita zi e duminica
cum era altădată la bunica
plimbare în natură
dacă e vreme bună.

Pe cărările-n pădure
unde culegeam mure,
ciuperci şi pânişoare
şi era linişte mare.

Aş vrea şi-acum linişte-aceia
când gândurile nu erau,
când viaţa era frumoasă
şi ziua luminoasă.

poezie de Eugenia Calancea (22 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica umblă

Duminica umblă mohorâtă pe străzi
cu mâinile în buzunare.
În biserici e frig, lumânările nu ard,
îngerii sclipesc cu aripi frânte.

Dumnezeu a sigilat himerele oamenilor cu fruntea îngheţată.
Mirosul de busuioc îndeasă în strane femeile în negru
şi crucea nu ajunge nici în cer nici în pământ.

Azi se ţese istorie de dimineaţă,
dorinţa e o rană deschisă pentru toţi.
Victimele erorii scornesc speranţe false,
doliul neamului e prezent şi dincoace şi dincolo de Prut.
Lumina comună e sechestrată de mâinile jupuite de piele
şi cele pline cu aur.
Pământul rămâne sub tălpi împărţit de istorie

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica e inima lui Dumnezeu ce bate cu toţi îngerii în ea...

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica îşi spune rugăciunea prin tot sângele meu.

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasă suntem acolo unde ne bate inima mai tare şi avem duminica în sânge!

citat din Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îţi aminteşti duminicile
petrecute în pat, miracolul
trupurilor încinse?
acum, duminica
mergem la biserică

poezie de Abigail Greene din Fire Pearls: Short Masterpieces of the Human Heart (2006), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

A sosit duminica

a sosit duminica pe nişte roţi ruginite,
noi ne spălăm de păcate şi de funinginea timpului,
ne îmbrăcăm frumos cu nişte halate negre
şi privim pe fereastră la albul zăpezii
care ne fură privirea.
aruncăm toate sentimentele din noi
şi rămânem goi ca nişte amfore antice
cu corpurile noastre eterice
în faţa călăului care are şi el timp de odihnă,
recitând din Biblie Cântarea Cântărilor.
ah, eterne duminici, pline farmec,
nu-i nimic, vor trece, toate războaiele sufletului
şi vor rămâne pasiunile mici care vor linge
praful din amintiri la o masă cu amurg de coniac.
nu vom mai ucide tigri, vom pândi doar
carnea cuvintelor pe care vom frige-o
şi-o vom arunca-n armoniile astrale.
ce, nu ştiţi că pământul se-nvâteşte pentru toţi,
ce dacă e iarnă şi inorogii zburdă prin codri,
ce dacă un vultur ne dă ocol cu simţul lui,
nu murim, nu murim, strigaţi, doar ne plimbăm
într-un carusel, nu vă speriaţi, toate drumurile
duc la râul care ne spală moartea
pe terasa înstelată ā Căii Lactee...

a sosit duminica pe nişte roţi ruginite,
bufonul din noi râde ca un arlechin părăsit pe scenă.
doar călăul îşi ascute securea ca să fie gata ā doua zi.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (10 februarie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ai spus că sunt duminica ta desculţă prin ploaie...

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!