Pe stâncă zborul

Ciuta spre vârfuri priveşte
Puiul din ochii-l dojeneşte
Acolo fiara nu-l pândeste
Glonţul nu mi-l nimereşte

Chiar de urcuş e obosită
In fata lui nu-mi ezită
Atentă la prăpastie şi bestie
Dansează pe a morţii muchie

Puiul tandru îi zâmbeşte
Ecoul senin îl învăluieşte
Şi-n pas mic şi atent elegant
Puiul se ridică în înalt

In privirea mamei ce pleacă
Lăsându-i liber pe unde calcă
Să boncăluiscă muflonul
Stăpânind pe stâncă zborul

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pui de pom şi pui de om

Un sâmbure de pom
Prinde viaţă din pământ.
Din pântece, pui de om
Către viaţă-şi ia avânt
Când puiul de pom prinde rădăcini,
Puiul de om se joacă prin vecini.
Când puiul de pom, drept se înalţă,
Puiul de om se-alintă şi se răsfaţă.
Când puiul de pom prinde să rodească,
Puiul de om începe să iubească.
Când puiul de pom rodeşte din plin,
Puiul de om îşi făureşte destin.
Când puiul de pom nu mai este pui,
Puiul de om îşi construieşte rostul lui.
Când fostul pui de pom nu mai rodeşte,
Atunci, puiul de om, îmbătrâneşte.
Când timpul pentru fiecare a trecut,
Pomul este vreascuri, iar omul... a tăcut.

poezie de Dumitru Delcă (22 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţii şi puiul fript

Soaţo! chiar de ne iubim,
Suntem numeroşi, nu-i bine;
Şi aş prefera să fim
Numai puiul şi cu mine.

epigramă de Mircea Micle (23 mai 2011)
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alint copilului

Când te adresezi direct
"Puiul mamii", e corect;
Dar când spui cu gingăşie
"Puiul tatii", nu se ştie.

epigramă de Nicolae Muntean din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ea

O priveam cum citea
Şi cartea-mi zâmbea
Cu privirea ei ascunsă
Ce tandru mă privea
Când nu eram atent
La ea

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puiul de ciocârlie versus zmeul de hârtie

La amiază, în câmpie,
O dispută în tărie
Între un zmeu de hârtie
Şi un pui de ciocârlie.
Puiul având mult tupeu
Îl desfiinţează pe zmeu
Cu ciripituri de-ocară,
Cum că este tras pe sfoară
Şi că dacă n-ar fi vânt
Ar rămâne pe pământ
Nemişcat şi fără viaţă
Lângă ghemul său de aţă.
Pe când el, deşi e pui,
În tăria cerului
Se înalţă pân' la nor
Fi'nd un mare zburător.
Când disputa celor doi
Era aproape în toi,
Un erete iute glonţ
A luat puiul în clonţ
Trimiţând către pământ
Doar pene zburate-n vânt.

MORALA:

Nu te cocoţa în top
Până nu sari(zbori) peste hop.

fabulă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puiul meu

Ţinându-te în braţe gust necontenit bucuria,
Ochişori, năsuc şi tot ce însemni aş admira mereu
Eşti lumina, eşti zâmbetul, eşti melodia,
Eşti tot ce contează pentru mine, puiul meu.

Şi parcă toate-n jur prind formă şi culoare
Şi sentimentul pur de fericire e imens,
Sinceritatea gesturilor pline de candoare
Mă fac să simt că totul are sens.

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

pocnet în aer -
ochii mamei larg deschişi
pe puiul orfan

haiku de Veronica Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

penele negre -
din cuib luându-şi zborul
puiul de cioară

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între firimituri
puiul de vrabie –
priveşte musca

haiku de Constantin Păun din Liniştea ierbii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De zâmbet puţin topită

Duios şi lung priveşte
îngheţata ce-o doreşte,
cu-n leuţ strâns în buzunar
copilul ce vindea un ziar...
Bucuros o ia la fugă
amintundu-şi de o icoană
vânzând incă un ziar la cucoană
pune o pâine intr-o desagă
şi in gura mare strigă tare
"hai la ziare pentru zâmbet născătoare"
Spre seară
pe o neagră ulicioară
unde ingeri coboară
zăreste la o fereastră
mama lui bolnăvioară
ce-şi face griji ca o căprioară
când puiul nu-i apare
in lumea asta rea şi mare
fiindu-i singura alinare
ce acum ca o lumânare
la poartă spăşit apare
cu desaga plină de mâncare
căci in gândul lui nevinovat
s-a gândit neispitit
la ingheţata ce ia zâmbit
scotând cu bucurie
din desagă de feerie
o ingheţată puţin topită
de un zâmbet neasemuit
de la mama sa iubită
cu gustul de senin zenit
şi dulceaţă de heruvim

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

zborul şoimului -
puiul de capră pierdut
luat în gheare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este precum puiul de pasăre care părăseşte cuibul inimii, încercând să zboare peste orice prăpastie cu aripile imaginare ale sufletului.

aforism de Ionuţ Caragea din Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puiul, chiar de drac, şi tot e frumos.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unu Iunie

Unu Iunie,
zâmbet gingaş de copil
pe floare de trandafir.

Zâmbetul tău, măi copile,
fericire-i pentru mine.
Este soare, e lumină
în frumoasa mea grădină.
Se coc cireşele în pom,
puiul mamei creşte om.
Să trăieşti, copil frumos!
Să creşti voinic, sănătos!
Mama ta, asta-ţi doreşte
şi cu tine se mândreşte.
Zâmbeşte!

poezie de Dumitru Delcă (29 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt împăiat

Pe vârf înalt cu luna-i aură cunjură
Stă ciuta cu bătaia inimii ce-i gândură
După coarnele-n care boncălăia luna
De se cutremura pădurea şi jivina.

Cu ecou unde mi-o aleargă dorul..
Bată-l moartea şi pe el şi pe hăitaşi
C-au lăsat-o cu doi mândri fecioraşi
Să-i poarte pe unde neumblat e codrul..

Căci fiara acum îi este neomul
Ce-şi urlă mândria cu plumbul şi cornul..
Acela de egoism şi ură prea înalt
Ce acum şade pe un perete-mpăiat

Ce o face să coboare cu capul plecat
Să ducă dintre stele curaj neînfricat..
Puilor ce o strigă să le fie alăptat
Până într-o zi când în strigăt împăiat

In ecouri de păduri şi căprioare
Ne vom da seama că suntem reci fiare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puiul fara mama

Cocosul si gaina lui
S-au hotarat sa fac-un pui,
Si l-au facut minune mare,
Frumos de parca rupt din soare.

Gaina nu se multumea,
De-o vreme cu ograda sa,
Si-a vizitat curtea cealalta,
Sa vada si alta poiata.

A inceput sa faca oua,
Intr-o zi sapte, alta noua,
Sa-l multumeasca pe taran,
S-o mute poate-n paravan.

N-a fost mutata si gaina
S-a pus la vorba cu vecina,
Si a aflat ca-s multe turte
Si paravan in alta curte.

Asa gaina si-a luat zborul,
Dar ce-a facut cu puisorul?
Iata! cocosu-ndurerat,
Drept closca el a fost lasat.

Acum puicuta se numea,
Si la cocos mai trimitea,
Graunte sa-i mai treaca dorul,
Si pentru-ai creste puisorul.

De la o vreme gainusa
Uita... sa mai deschida usa,
La curtea care-a parasit-o,
Si de cocosul ce-a iubit-o.

Cocosul na-ncetat vreodata
Sa fie si mama si tata,
Si-a cautat o alinare,
In puiul lui, acum mai mare.

Intr-un final si-a amintit,
Gaina oul ce-a clocit,
Si c-a lasat acol-un pui,
Doar cu iubirea tatalui.

Si-a pus la spionat o curca,
Sa vada cum se mai descurca,
Uimita a fost foarte tare,
S-auda ca puiutu-i mare,

Si e cocos la casa lui,
Si are chiar si el un pui.
Are si o gaina buna,
Mereu ii vezi doar impreuna.

Cocosul cel batran era
Cu puiul sau alaturea,
Sa nu bage vreodata-n seama
Ca a crescut fara de mama.

Si l-a -nvatat sa fie tare,
Sa treaca orice incercare,
Sa lase-n urma orice-i rau,
Sa lupte pentru puiul sau.

Gaina auzind acestea,
A deranjat-o putin vestea,
Ca puiul ei frumos, de seama,
Nu stie ca ea-i este mama.

Curaj in pene, cioc in fata,
Pornit-a intr-odimineata,
Spre curtea care a lasat-o,
Si casa care a uitat-o.

De-acolo i s-a dat de veste,
Ca cel batran cocos nu este,
Si c-a murit de-o saptamana,
Si puiul n-a vrut sa ramana..

S-a dus la el in departare,
Caci mort era de supare,
Si cum avea si dans-un pui,
Mereu statea cu grija lui.

Si cu gaina-n dreapta sa,
Si puiul sau alaturea,
C-un Cucurigu! e mereu
Multumitor lui Dumnezeu...

Gaina noastra mai batrana
Na! l-a gasit dar ce sa-i spuna?
-Buna copile, stai asa!
Sa ma prezint, sunt mama ta!

-Posibil sa imi fii, nu spun,
Insa momentul nu-i chiar bun,
Nu rascolim acum poiata,
Ca l-am pierdut recent pe tata.

-Daca oi fi din oul tau,
Sincer iti spun ca-mi pare rau,
Mama puteai sa-mi fii odata,
Dar eu ma stiu numai cu tata.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapte de sabie

Cu privirea mea de harpie
Zăresc şoaptele de sabie
Ce aripile mi le taie
In scrumul de vers pe foaie

Şi va veni o altă zi
Ca fumul mă voi risipi
Să nu încerci să ţipi
Ochii in zbor vor fi surzi

Spre visul meu de păpădie
In fuior înalt de ciocârlie
Ce doar tâmpla ta mi-l ştie
Ucis în umbră de feerie

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocoşul şi puiul

Prin ograda mare, plimbându-se ţanţoş,
Ce s-a gândit el, să se dea cocoş.
Văzând cum că puiul îl cam necăjeşte,
Tare-nfuriat, la el se opreşte.
"Ia ascultă-ncoace, dragă pufuleţ,
Să-ţi câştigi grăunţa, fi puţin isteţ!
Când se lasă seara şi pleci la culcare,
Dute în pridvor, strigă-n gura mare,
Bate din aripă, ca şi-nfuriat,
Nu uita de unde, puiuţ, ai plecat!
Chiar pe vreme bună, ori când vine frigul,
Tu să cânţi de-a pururi, numai "cucurigu"!"
Aflând puişorul, fiind speriat,
Cu un simplu gest, l-a şi ignorat.
"Ia ascultă şeful! Pune-ţi pofta-n cui!
Şi tu ai fost odată, ca şi mine, pui..."
Dar văzând cocoşul un aşa reproş,
Zise-n sinea lui, cu un gând pios:
"Cât ai fii de ţanţoş, nu te da cocoş."

fabulă de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădurea deasă
Puiul de urs rătăcit
Fuge spre mamă.

haiku de Mihail Mataringa (15 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puiul de păpădie (variantă)

A-nflorit întâia oară,
Azi, un pui de păpădie,
Şi-a deschis corol-afară
Din tichia-i cenuşie.

Astă floare, cu mirare,
Mi-am zis eu în gândul meu,
Seamănă mai mult cu-n soare
Dezmierdat de-un curcubeu!

El se-nalţă în lumină,
Hrănit doar de-un stop de rouă,
Să vestească în grădină
Că pădurea-i-n haină nouă.

Mai târziu, cam înspre seară,
Puiul meu a-mbătrânit
Toţi trifoii se mirară –
Cum de tot a-ncărunţit!

Un vânt cald din sat plecat,
A bătut, aşa deodată -
Chiar pe sus i-a şi luat
Umbreluţele de vată.

Acum tristă, în grădină,
Zace păpădia mea,
Frunza-i moartă e rugină
Dar sămânţa-i sus în stea.

poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!