Petru Daniel Văcăreanu

"Trăiască Nația"

Sfânta scriptură a poeziei
Chivotul călimarei, ei,...
De-l vreți iude și farisei!
Scrieți-o cu condei de tei.

Pe filă când ne plânge nația
Juchită aspru de avuția
Ce ne-o răsare-n palme glia
Cu codrul,.. apa și câmpia!

Să fiți slovelor temelia
Ce-nvață-n curaj copilăria
Că Țara Sfântă ca România
Nu vei găsi-n toată poezia!

Cu curaj rostind adevărul
Intr-o zi se va aude și ecoul!
Cu stejarul și cu buciumul
Și dintre noi va răsări eroul.

Cum au fost zimbrul și securea
Gorunul, Dunărea și roata
Ce nu și-au plecat fruntea
De România-mi părea gata..

Căci capul plecat sabia nu-l taie!
Dar lanțurile-n lacrimi zornăie...
Când voi cei ce scrieți poezie
Vă închinați la mârsăvie..

Cu tușul politic colorat
Pentru un vers părând argintat,
Când știti că poetul a jurat
Aici lumii, nu e închinat.

Si crede în vise interzise
Cu sârme ghimpate, cravașe!
Pe trupul rănit cu crevașe
Prin Siberii-n cu multe oase.

Ce-și strigă Muma România
Fară cruci murmurând mânia..
Tovărașia fiind nemernicia!
Politica lingându-i curvia..

Ce nu lasă să"Trăiască Nația"
"Sus cu dânsa"jos coruptia

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Am fost eroi și vom fi încă

Dacă peste țara sfântă,
Norii-întunecă pământul,
Ne ridicăm ca o stâncă.
Ăsta ne e jurământul.

Am fost eroi și vom fi încă.
Iar vița noastră e română.
Suntem mai tari decât o stâncă.
Vântoasele nu ne dărâmă.

Ne mândrim cu nația română.
Cu-acest popor de neclintit.
Vom apăra țara străbună
Și toate câte-am moștenit.

Vrem pace cu popoarele.
Le acordăm prietenie.
Dar apărăm hotarele
Când ne vorbesc cu dușmănie.

Chiar dacă murim în luptă
Pentru țara noastră sfântă,
Suntem clădiți din tare stâncă,
Am fost eroi și suntem încă.

Am fost eroi, și suntem încă
Ostași în armata română.
Noi de la viață-avem poruncă
Să apărăm glia străbună.

Să apărăm limba și neamul,
Să ținem mai sus tricolorul,
Să apărăm pâinea și ramul,
Stăpân să fie doar poporul.

Țarina-n care străbunii
Au semănat oase și grâu,
E țara-n care românii
Se-adapă din același râu.

Coaptă-n vatră românescă,
Aici pâinea e mai bună.
Setea să ne-o potolească
Dunărea noastră bătrână.

Dumnezeu ne-a dat grădina,
Noi trebuie s-o apărăm.
România e lumina
Ce cu credință o urmăm.

Am fost eroi și vom fi încă.
Ne vom lupta să dăinuim.
Noi suntem rupți din tare stâncă.
Noi niciodată nu pierim.

poezie de (30 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Petru Daniel Văcăreanu

De la Daia până la Baia

Din Banat până în Moldova
De la Baia până la Daia
Prin lume am vreo pereche?
Fiind cercel de vers in ureche!

Pe o tâmplă-ți selenară
In ritm quasar seară de seară
Lebedă mereu-mi ascunsă
Pe fața Lunii nepătrunsă

De vreo privire lumească
Unde stau-ngeri s-odinească
Inorogi cei înstelați
De tine, mie înseuați.

Și de la Daia până-n Baia
Din Banat pâna la Tighina
Hai s-alungăm din ochi ploaia
Reunind Romania divină

Să ne pomenească nepoții
Să ne stie de frică hoții
De la Daia până la Baia
S-alungam din ochi ploaia

Cu horă sfântă mână-n mână
Fetele cu albă cunună
Feciorii cu bici de stână
Să renastem Nația Română

De la Daia până la Baia
Să ne simtă-n ochii văpaia
Hotii, dusmani încărcați
In tren spre Siberii-mbarcațî

Să ne luăm iar Regină
Una Sfântă nouă Mușatină
Să se audă de noi în lume
Cu armăsari plini-n spume

De la Daia până la Baia
De la Oravița-n Cernăuți
Să fim iar recunoscuți
Unind Mare iar România

De să ne cânte ciocârlia
Si in port la Cetatea Albă
Purtând mândri iie albă
SUS CU NAȚIA, JOS CORUPTIA

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Strigăt împăiat

Pe vârf înalt cu luna-i aură cunjură
Stă ciuta cu bătaia inimii ce-i gândură
După coarnele-n care boncălăia luna
De se cutremura pădurea și jivina.

Cu ecou unde mi-o aleargă dorul..
Bată-l moartea și pe el și pe hăitași
C-au lăsat-o cu doi mândri feciorași
Să-i poarte pe unde neumblat e codrul..

Căci fiara acum îi este neomul
Ce-și urlă mândria cu plumbul și cornul..
Acela de egoism și ură prea înalt
Ce acum șade pe un perete-mpăiat

Ce o face să coboare cu capul plecat
Să ducă dintre stele curaj neînfricat..
Puilor ce o strigă să le fie alăptat
Până într-o zi când în strigăt împăiat

In ecouri de păduri și căprioare
Ne vom da seama că suntem reci fiare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întoarcerea la rădăcini

De oriunde-ai fi în lume,
întoarcerea la rădăcini
te arde ca un cărbune,
să vii acasă din străini.

Copil, aicea te-ai născut.
De ce-ai plecat din țară?
Aici prieteni ai avut.
Și pâinea nu-i amară.

Aici sunt părinții tăi,
frații și surorile.
Tot aici sunt munți și văi
să le calci cărările.

Aici străbunii au luptat
ca să avem libertate.
Când au murit, le-am adunat
oasele împrăștiate.

De oriunde-ai fi plecat,
Întoarce-te la rădăcini!
Ca un magnet adevărat
te cheamă glia din străini.

De strajă îți stau Carpații
și Dunărea bătrână.
Aici trăim ca frații,
noi, nația română.

poezie de (noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Stelică Romaniuc

Capul plecat sabia nu-l taie

Proverbul e controversat,
Iar după mine-i un truism:
Un cap, atunci când e plecat,
E, logic, lângă organism.

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Leliana Rădulescu

1 Decembrie

E zi de sărbătoare, prilej de bucurie,
În cântec și în ie se-mbracă mândra glie;
Se-aude-n cer chemarea: fiți din nou stăpâni!
La multi ani România, la mulți ani români!

Încearcă să te frângă, cu ura lor tenace,
Dar tu le-arăți că sângele, apă nu se face!
Aici domnesc iubirea, cinstea și omenia,
La mulți ani români, la mulți ani România!

Să duceți cu mândrie flamura tricoloră,
Să nu uitați vreodată de a unirii horă,
Căci țara nu se lasă pradă la păgâni,
La multi ani, Romania, la mulți ani, români!

Oricât ai fi trădată, hulită și săracă,
Tu neamu-ți tragi din voievozi ce capul nu-și pleacă,
Când ești lovită, știi să-ți arăți mânia,
La mulți ani români, la mulți ani, România!

poezie de din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Leliana Rădulescu

1 Decembrie

E zi de sărbătoare, prilej de bucurie,
În cântec și în ie se-mbracă mândra glie;
Se-aude-n cer chemarea: fiți din nou stăpâni!
La multi ani România, la mulți ani români!

Încearcă să te frângă, cu ura lor tenace,
Dar tu le-arăți că sângele, apă nu se face!
Aici domnesc iubirea, cinstea și omenia,
La mulți ani români, la mulți ani România!

Să duceți cu mândrie flamura tricoloră,
Să nu uitați vreodată de a unirii horă,
Căci țara nu se lasă pradă la păgâni,
La multi ani, Romania, la mulți ani, români!

Oricât ai fi trădată, hulită și săracă,
Tu neamu-ți tragi din voievozi ce capul nu-și pleacă,
Când ești lovită, știi să-ți arăți mânia,
La mulți ani români, la mulți ani, România!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

M-am născut în România

M-am născut în România,
Țara unei guri de rai,
Unde Miorița-și plânge
Oful pe-un picior de plai.

M-am născut în România,
Țara Munților Carpați,
Cu-ale lor creste semețe
Și păduri cu brazi înalți.

M-am născut în România,
Cu podișuri și câmpii,
Râuri, Dunăre și Mare,
Aur și-alte bogății.

M-am născut în România,
Într-un sat ca multe alte,
Cu oameni de omenie,
Cum sunt oamenii la sate.

M-am născut în România,
Țara mea cu mândru nume,
Ce-l port cu mândrie-n suflet,
De când rătăcesc prin lume.

M-am născut în România,
Lângă murmur de izvor,
Iar când mi-o veni sfârșitul,
Tot acolo, vreau să mor!

M-am născut în România,
Țara strămoșilor mei,
Și vreau, când va fi să fie,
Să putrezesc lângă ei...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Vă rog, secera jos

Celor ce lingeți tușul de pe
Filele mele
Apoi lingând file cu limba
Pentru a căpăta laurii
De reflexie a ceea ce vă doriți
Atât vă spun
Sunt condei ronin
Nu sunt legat de nici o umbră
Care murdăreste fila literaturii române...
Ferițivă....
Si incercați să vă folositi
Inspirația proprie
Nu ceea salivată de pe alte file
Pline de sudoarea sangvină
A poetului ce se usucă
Cu fiecare vers pe care il scrie
In scrum din condeiul trupului
Arzând doar pentru a simți
Că poate zbura de aici
In fum nor ce-o fi
Numai să zboare
Din noroiul tușului
Ce-l radeți lingând alte creații...
Vă avertizez fără să glumesc!
Satira mea e cea mai dură
Din câte se pot găsi
O scot cu vârf de diamant
Al răbdării frământării mele
A cărbunelui cu care scriu
Din scrumul muiat cu cerneală
Ars mine din condeiul meu
Din lava creatiei
Unde turbam când vedeam
Ce faceți din literatura noastră
Cu

P ile
C unostinte
R elatii

Asa că vă rog frumos
Laba jos de seceră
Care taie iarba slovelor
Ce răsare din file
Ce o tăiați voi
Pentru a vă impleti
Cununi de lauri....
Căci voi intra in voi
Si nu cred că vreți să-mi cunoașteți
Fata demonică a roninului menestrel
Ce taie până in lava poeziei
Pentru a scoate diamante
De cuvinte...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Hora zalelor

Ucis e puful de păpădie al dreptății-n România?
A învins ca de atâtea ori,.. iar nemernicia.
Vai! Chinuită o să-ți fie pădurea, izvorul, glia
Căci acum ne pare tare dulceagă sclavia.

Dar va veni și vremea când lanțul ne va colinda
Cimitirul, școala, spitalul, priveghiul, tinda.
Căci clipa dreptății ați vândut-o ca secunda
Timpului ce va curge în clepsidră ca rotunda

zală ce cuprinde sfânta Patrie-n crezute voci,....
de hoții ce scriu cărți in puscării ventriloci.
Cu munți de bani sfințiti prea epopeici
De sutane închinate ca niște mormoloci

In mâl de argint ahtiați după mir de floci.,..
când ție de durere Române-ti rămâne,.. hora zalelor să o joci

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Țara numită România

Unde Dunărea aleargă
să-întâlnească marea,
Către lunea-întreagă
se deschide zarea.

În lumina zării
își așterne glia,
Țara mea de glorii
numită România.

De soare luminată,
cu aur poleită,
Pe români îi poartă
în lumea nesfârșită.

Din vremuri îndepărtate
purtăm cu noi mândria,
De a trăi frate cu frate,
aici, în România.

poezie de (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Valentin David

Capul ce se-apleacă sabia nu-l taie?

"Capul ce se-apleacă sabia nu-l taie",
Se întreab-o voce încă din bătrâni
Și mă obsedează, crunt, de săptămâni,
Când mă duc ca omul, zi de zi, la baie.

Poate să mă scoată iute din țâțâni
Doar o vorbă numai, sar și la bătaie,
"Capul ce se-apleacă sabia nu-l taie"?
Se întreab-o voce încă din bătrâni.

Are-n noptieră soața ferăstraie,
Săbii felurite să le ia în mâni:
-Dacă vorba aia, vrei s-o mai amâni,
Grijă, că untura sfârâie-n tigaie...

Capul ce se-apleacă sabia nu-l taie?

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Macii de Gigină

Macii, roșii răsăriți
Eroii noștri prea uitați
De roua crucii nescăldați
De predici nenumiți

De marmure nestrigați
Fără odihnă în bântuiri
Cu neștiute zăgazuri
Dușmanilor ahtiați

De trupul mamei România
Ce le-a fost sfântă scriptură
Jurând cu pieptul armătură
Ce-și apără cu viața glia

Fără a-și voi și lauri
Pe care-mi voi balauri
De la tribune prea'nalte
O-ntinați cu prea culte

Oratorii de căpușe
Sugând parsiv tricorului
Infingând fade tepușe
In purgatoriu eroului

Căzut într-o canalizare
Pentru a voastră mărire
Suptă-n rece nesimțire
Din macul de asfalt, Gigină

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Macii de Gigină

Macii roșii răsăriți
Eroii noștri prea uitați
De roua crucii nescăldați
De predici nenumiți

De marmure nestrigați
Fără odihnă în bântuiri
Cu neștiute zăgazuri
Dușmanilor ahtiați

De trupul mamei România
Ce le-a fost sfântă scriptură
Jurând cu pieptul armătură
Ce-și apără cu viața glia

Fără a-și voi și lauri
Pe care-mi voi balauri
De la tribune prea'nalte
O-ntinați cu prea culte

Oratorii de căpușe
Sugând parsiv tricorului
Infingând fade tepușe
In purgatoriu eroului

Căzut într-o canalizare
Pentru a voastră mărire
Suptă-n rece nesimțire
Din macul de asfalt, Gigină

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Către guvernanți

Din țară, de ce ne alungați?
Țara nu e numai a voastră.
Vrem să trăim alături de frați.
Aici este și casa noastră.

De ce să muncim pentru alții?
De ce să pribegim aiurea?
Vrem să lăsați mamele, tații,
Aici să taie cu securea.

De ce vreți voi ca să dispară
Frumoasa patrie română?
Avem o viață legendară,
Avem Carpați, mândră cunună.

De ce vreți voi ca să ramână
Moșia noastră strămoșească
Fără de nația română?
Vreți, străinii s-o cotropească?

Ați vândut totul din țară.
Acum ne înstrăinați pe noi.
Nu e de-ajuns că ne omoară
Sărăcia? Multele nevoi?

De multă vreme-n țara asta
Dreptate nu mai există.
Domnește răul și năpasta.
Mai rău ca-n era comunistă.

poezie de (18 mai 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Petru Daniel Văcăreanu

Dealul-Secului

Intr-o lacrimă pe geană
Șade oglindită,
Ecaterina sfântă fecioară
Moartă pentru sfânta țară!

Unde-i zborul ei porumbel
Ce alina un soldățel...
Unde-i zâmbetul nefricat
Neinchinat vreunui păcat!

Rănile pansate o plâng
Lacrimi pe puști curg,
Și cu ochii inchiși zâmbeste
Cerul in goarne o primeste...

La Dealul Secului pe seară
Intr-o miercure de post,
Moartea a muscat iară
Din Ecaterina, curaj sfânt...
Pe acest pământ insângerat.

Tot românul să-o cinstească
Curajul să-i preamărească!
Cu sânul pur dezgolit
Pe dușmani i-a fugărit...

Țărâna să-ți fie ușoară
Sfântă apăratoare de tară...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Ionuț Caragea

O pată de culoare

poetul e în vervă și verva e poetul,
ce oare îi rezervă din ceruri alfabetul?
deschide cartea groasă cu foile virgine
și scrie epopeea tiparelor aldine.
ce titlu să îi pună tristeții fără nume?
pe care dintre muze, în vers, să o sugrume?
poetul e în vână și vâna e poetul,
și sângele ne spune: acesta e profetul.
durerii nu-i va pune cea mai frumoasă mască
și foamea ancestrală n-o va hrăni cu pască,
și lacrimi el va curge, ca să sfințească glia,
din negurile vremii îl strigă România.
fiți gata, e momentul, să vină sfânta moarte,
din tainițele nopții se-aude, de departe,
un scâncet de copil și-un urlet decibelic,
și inima oftează în spațiul interbelic,
și Luna își arată cadavrul pe fereastră,
o palidă făptură ce intră-n casa noastră.
poetul e pe moarte și moartea e poetul,
și veșnic, peste toate, își pune epitetul.
a fi sau a nu fi?, aceasta-i întrebarea,
răspunsul îl aflăm odată cu turbarea.
coperțile se-nchid, poetul se rezeamă
de ultima secundă și nu mai are teamă,
deschide ochii larg, cât viața să încapă
în spatele retinei - se adâncește-o groapă
și trupul se agață de ultima suflare,
și tot ce i-a plăcut - acuma i se pare...
și tot ce i se pare - îi place și mai mult.
nu-i nicio îndoială în spațiul cel ocult.
o flacără se-aprinde și-un muc de lumânare
ne spune cald adio - cu ceară și cu fum,
și sângele rămâne o pată de culoare -
e urma unui scrib ce a plecat la drum.

poezie de din Eu la pătrat, ediția a II-a (2020)
Adăugat de Ionuț CarageaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -67.43- 39.99 lei.

Sonet la început de an

La începutul de an eu vă doresc,
Toți de sănătate s-aveți parte!
Fiți uniți, că nimic nu vă desparte!
Fiți zâmbitori ca pomii ce-nfloresc!

La începutul de an mai îndrăznesc,
Să vă sfătuiesc pe voi să fiți mai buni,
S-așterneți muncii lauri în cununi,
Pentru anul prosper ce-ntrezăresc.

Dacă toate acestea se-mplinesc,
Copiii voștrii risipiți prin lume,
Își vor clădi aici un nou renume

Și vor fi cei mai mândrii când vor spune:
Am revenit în Țara România,
Să muncim aici, că ne dorește glia!

sonet de (1 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Sus fruntea

Sus fruntea înalt in munte Române
Rupe lantul ce crud mi te răpune
Legat de gât de acest roșu tăciune
Saprofit pe codru si legi străbune

Ce din in grai în grai curaj ne spune
Precum Mihai Iancu și tu Ștefane
Ce nu v-ați închinat sfinte icoane
De onoare la zalele dușmane

Căci nu am mai fi aici existat
Cum e aromânul ce-ncet dispare
Cum e bucovineanul încleștat
De bolșevici si cucu-i moare

Cum e basarabeanul în Siberii
Lăsat să se roage disperării
Sus căci nația in mâna lor ne moare
Fără educație și sănătate

Fără legi cu onoare dreptății
Fără armată să apere granițe
Pândite crud de ura jivinității
Să ne fure pământul în banițe

Cu ai noștri mârșavi, hoți stăpâni!
Comunisti mascați in dihori haini
Să sugă sângele sfânt al ăstei nații
Să umple cu corupție cu avuții

Ce vor fi plătite in lagăr Române
Și ei vor fugi fără cinste și rusine
Lăsându-ne hrană pentru hiene
Ce ne vor fără grai, tradiții străbune

Grădina Maicii Domnului să dispară
Din cea mai frumoasă in lume, țară

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Ioana Gărgălie

Lui Eminescu

Scârțâie sub tălpi zăpada, gerul țese flori pe geamuri
Iarna își arată colții, vântul șuieră prin ramuri
După deal răsare luna, sus pe bolta înstelată
În Luceafărul de noapte chip de geniu mi se-arată

Ochii ageri, fruntea lată să cuprindă Universul
El, poetul nepereche, strălucește-n cer cu versul
Prin Copou îmi poartă gândul vara când e teiu-n floare
Și mă ninge cu steluțe iarna-n zi de sărbătoare

Când trec,, codrii de aramă'' freamătă de dor pădurea
,, Buciumul sună cu jale'', taie prin copaci securea...
...,, plopii fără soț'' și teiul, lacul și floarea albastră
Mi-amintesc de Eminescu și de pana lui măiastră

,, Tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul''... și-Universul
El, poetul nepereche, le-a cântat duios cu versul
El lucește printre stele și ne luminează calea
Astăzi îi aduc omagiu țara, codrul, munții, marea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook