Hora zalelor
Ucis e puful de păpădie al dreptății-n România?
A învins ca de atâtea ori,.. iar nemernicia.
Vai! Chinuită o să-ți fie pădurea, izvorul, glia
Căci acum ne pare tare dulceagă sclavia.
Dar va veni și vremea când lanțul ne va colinda
Cimitirul, școala, spitalul, priveghiul, tinda.
Căci clipa dreptății ați vândut-o ca secunda
Timpului ce va curge în clepsidră ca rotunda
zală ce cuprinde sfânta Patrie-n crezute voci,....
de hoții ce scriu cărți in puscării ventriloci.
Cu munți de bani sfințiti prea epopeici
De sutane închinate ca niște mormoloci
In mâl de argint ahtiați după mir de floci.,..
când ție de durere Române-ti rămâne,.. hora zalelor să o joci
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Bătăi de păpădie
Fericirea de a te vedea fericită
Mi-e o lumânare de păpădie
Ce ți-o aprind în inimă ție
Cu iubire de demon curată
Căci mă întreabă îngeri
Cui aprinzi atâta năvălnicie
De trezești în cer euforie
Printre moarte paradisuri
Biet demon de lut nebun...
Ce arzi în puf de păpădie
Pentru crezul tău surghiun
Ce infinit foc o să-ți fie..
De parcă ai avea o datorie
Să aprinzi lumânări de păpădie
Ce sunt întrebate de oricine
Cui sunt aprinse nebune
Când tu umbli prin iaduri diurne
Cu pleata în vânt și inima plină
De dor, cu furibunde supline
Ce te ard in această tină
Aprinzând puful de păpădie
Pentru ce,.. tot cerul știe
O singură ființă..
Ce are putință
Să nască in tine, demone
Lumânări de păpădie..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soclu narcisist
Cât te-ai purta sfios
Călcat precum un preș pe jos.
Din când în când pe perete
Repus ca niște carpete
Să acopere goluri
Contururilor lasăte
De amăgiri plecate
Să incălzești vânturi
Ce te îngheată-n gânduri
Având nevoie de pare
Să te-ncălzească tare
Să pleci-n aisberguri
Topite printre vâltori
Râmând cu contururi
De vânturi în ochii goi
Amintindu-ți-ar de noi...
Căci va veni și aceea zi
Când marmură reci vei fi
Neatrasă de vreo ispită
Dorind doar să fi iubită
Atunci departe voi fi
Cu preșul înfipt în inimă
Ca un zmeu spre sublimă
Zare de ai fi, cui o fi..
Ce-am vrut ți-e să-ți fiu
Cu nacela palmelor
Focurile bătăilor
Cu balonul purpuriu..
Acum întins și întepat
De tocul tău prea ahtiat
Să se înalte neîncetat
Pe piepturi-n dans apăsat
In soclul tău narcisist
De marmură rece și trist
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Trăiască Nația"
Sfânta scriptură a poeziei
Chivotul călimarei, ei,...
De-l vreți iude și farisei!
Scrieți-o cu condei de tei.
Pe filă când ne plânge nația
Juchită aspru de avuția
Ce ne-o răsare-n palme glia
Cu codrul,.. apa și câmpia!
Să fiți slovelor temelia
Ce-nvață-n curaj copilăria
Că Țara Sfântă ca România
Nu vei găsi-n toată poezia!
Cu curaj rostind adevărul
Intr-o zi se va aude și ecoul!
Cu stejarul și cu buciumul
Și dintre noi va răsări eroul.
Cum au fost zimbrul și securea
Gorunul, Dunărea și roata
Ce nu și-au plecat fruntea
De România-mi părea gata..
Căci capul plecat sabia nu-l taie!
Dar lanțurile-n lacrimi zornăie...
Când voi cei ce scrieți poezie
Vă închinați la mârsăvie..
Cu tușul politic colorat
Pentru un vers părând argintat,
Când știti că poetul a jurat
Aici lumii, nu e închinat.
Si crede în vise interzise
Cu sârme ghimpate, cravașe!
Pe trupul rănit cu crevașe
Prin Siberii-n cu multe oase.
Ce-și strigă Muma România
Fară cruci murmurând mânia..
Tovărașia fiind nemernicia!
Politica lingându-i curvia..
Ce nu lasă să"Trăiască Nația"
"Sus cu dânsa"jos coruptia
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delfin de păpădie
Condamnat, condamându-mă
Precum un delfin pe uscat.
Pe stâncă, nearucându-mă
De mării ochii-ncojurat...
Privind după cristaline
valuri de căprui smarald
cu adiere mistral în fald,
Stol cu păsările gene...
Zbătându-mă în flamură
Pe vârful de condei, întors..
Pe trestie din gând de piatră!
În puf de păpădie ucis
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cruci îndoite...
Fugitam mult și bine
De fiare in peșteri
Cu picioarele goale
Rugându-ne la ingeri
Să ne fie doar lumini..
Ne-a fost tare bine?
Acum in intunericuri
Ne ducem singuri
Ne rugăm din invidie
Fără lumină in suflet
In prea multă lumină
Prin orașele peșteră
Unde ne inchidem..
Prividu-ne intre noi
Ca niste fiare in război!
Și va veni iar vremea
Cu cruci indoite in zvastici
Când o să ne ucidem
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În veci...
Voi "preamăriților"poeți
Niciodată să nu uitați
Eu un simplu menestrel
Scriu de abia de un punct de secol
Și deja vă și inspirați!
Căci mintea nu o mai lucrați
Și din suflet ați uitat să dați..
Va veni și aceea zi când mirați
Cu gurele de călimari căscați
La zborul meu o să vă uitați
Fiindcă cu penele altuia
În veci nu o să zburați
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca un puf de păpădie
Nici n-aș fi crezut vreodată
Că în anii mei târzii
Voi începe dintr-o dată
Să scriu zeci de poezii.
Mai urâte, mai frumoase,
Lungi sau scurte, după caz,
Uneori, cam prea serioase,
Alteori, pline de haz.
Dacă nimeni nu citește
Zău că n-are însemnătate
Floarea aroma-și răspândește
Chiar și în pustietate.
Căci când scriu cu bucurie
Simt că sunt purtat de vânt
Ca un puf de păpădie
Peste acest frumos pământ.
poezie de Octavian Cocoș (22 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Macii de Gigină
Macii, roșii răsăriți
Eroii noștri prea uitați
De roua crucii nescăldați
De predici nenumiți
De marmure nestrigați
Fără odihnă în bântuiri
Cu neștiute zăgazuri
Dușmanilor ahtiați
De trupul mamei România
Ce le-a fost sfântă scriptură
Jurând cu pieptul armătură
Ce-și apără cu viața glia
Fără a-și voi și lauri
Pe care-mi voi balauri
De la tribune prea'nalte
O-ntinați cu prea culte
Oratorii de căpușe
Sugând parsiv tricorului
Infingând fade tepușe
In purgatoriu eroului
Căzut într-o canalizare
Pentru a voastră mărire
Suptă-n rece nesimțire
Din macul de asfalt, Gigină
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Macii de Gigină
Macii roșii răsăriți
Eroii noștri prea uitați
De roua crucii nescăldați
De predici nenumiți
De marmure nestrigați
Fără odihnă în bântuiri
Cu neștiute zăgazuri
Dușmanilor ahtiați
De trupul mamei România
Ce le-a fost sfântă scriptură
Jurând cu pieptul armătură
Ce-și apără cu viața glia
Fără a-și voi și lauri
Pe care-mi voi balauri
De la tribune prea'nalte
O-ntinați cu prea culte
Oratorii de căpușe
Sugând parsiv tricorului
Infingând fade tepușe
In purgatoriu eroului
Căzut într-o canalizare
Pentru a voastră mărire
Suptă-n rece nesimțire
Din macul de asfalt, Gigină
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colindul numelui de fată
Ți-aș colinda, iubito, de-ai sta la mine-n sat,
Dacă mi-ar spune cerul cel gri adresa ta,
L-aș face să te ningă, să plec la colindat,
Uitându-mă de tine când nu te pot uita.
Ți-aș colinda, iubito, fără să te găsesc,
N-ar fi măcar o poartă la care să nu bat,
N-ar fi nicio femeie să nu-i spun: te iubesc,
N-aș fi nici eu acela pe care l-ai uitat.
Ți-aș colinda, iubito, dacă te-ai fi născut,
Căci altfel nu am unde colinda să-ți aduc.
Ai fi murit devreme, nu m-ai fi cunoscut;
Măcar la crucea dalbă să-ți cânt să mai apuc!
Ți-aș colinda, iubito, dar poate nici Iisus
Nu s-a născut la vreme, ci prematur fiind,
A nins prin cimitire prea multe semne plus;
E prea târziu să dibui la care să-ți colind!
Ți-aș colinda, iubito. Mi-ai da, dac-ai avea,
Numele tău de fată, să-l scriu pe crucea mea?
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înainte de început și după sfârșit
De vrei nemurire
pe tărâmul filei
scrie ce e înainte de primul cuvânt
și ce e după final
după punct
căci ce e între ele două
e doar nisipul prins în clepsidră
in care curgem ne zbatem ne ucidem
și cineva a încercat vreodată
să vadă
între inceput și sfârșit
să o spargă..
Ce-o fi in afară de ea...
Eu acum privesc din clepsidra călimarei
Și mă ingrozesc
Și minunez..
Din dorința noastră de a săruta lumina
Și a însela intunericul
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arghezi, mucegai de vindecare
Hai să băgăm la pușcărie, poeții
Actori și pictori, cântăreții!
Nu o să plângă cu libiniditate
C-au fost mari sfinți în libertate..
Căci ei din flori de mucegai-n zale
In singurătătile lor răsar stele
Și cântă și scriu și-ți joacă tristețile
Multumindu-ți pentru liniștile
Ce topesc zidurile și zăbrele
Născând vouă hoții cruzi invidiile
Când își cântă plutirea, zborurile
Unde nu cresc niciodată florile
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ie poezie
Ți-am împletit ie din vers
Cu borangic de stele cathars..
Și în roșu din al meu sânge
Pe fila ce făr' tine plânge.
Și cu fluierul condeiului
Doinesc cântec de metafore,
Purtând-o ascunsă timpului
Când te-oi zări printre sare...
A muntelui unde hoinăresc
Din inimă am să o dăruiesc
Lumea în ea să mi-o-nfloresc
Ascunzându-mă-n puf de păpădie,
Sa mă încălzesc de iernile
Din verile cu ninsorile...
Versurilor de păpădie
Hoinare făr' a ta ie
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muson Holi
Cum n-a fost și nu o să fie
Răsfira ea puf de păpădie
În muson Holi-n bucurie
Indulcind tot cu măiestrie
De deșertul era câmpie
Izvorul tanină rapsodie
Răsărind cum ea-mi știe
Curcubeul de păpădie
Cu mirosul de vanilie
Răsfirat pe filă-n poezie
Ce creștea în pandișpan
În al inimii tandru divan
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce când burnițezi tu
Eu le strâng cu grijă-n palmă
Căci când nu o să mai fiu
Pe cer am să-ti fac salbă
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte de sabie
Cu privirea mea de harpie
Zăresc șoaptele de sabie
Ce aripile mi le taie
In scrumul de vers pe foaie
Și va veni o altă zi
Ca fumul mă voi risipi
Să nu încerci să țipi
Ochii in zbor vor fi surzi
Spre visul meu de păpădie
In fuior înalt de ciocârlie
Ce doar tâmpla ta mi-l știe
Ucis în umbră de feerie
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu acum
ar fi trebuit să plâng
dar nu acum
căci nu am lacrimi
ar fi trebuit să beau
dar nu acum
căci n-am de unde
ar fi trebui s-aștep
dar nu acum
căci nu am loc
ar fi trebuit să-ți fiu
dar nu acum
căci nu sunt eu
ar fi trebuit mai mult
dar nu acum
căci e puțin
ar fi trebuit un zâmbet
dar nu acum
căci sunt doar ploi
ar fi trebuit o zi
dar nu acum
căci este noapte
ar fi trebuit să stai
dar nu acum
căci ai plecat
ar fi trebuit să plec
dar nu acum
căci stau pe loc
ar fi trebuit odihnă
dar nu acum
căci sunt grăbit
ar fi trebuit ceva
dar nu acum
căci n-am nimic.
poezie de Valentin Chircă
Adăugat de Cucuiul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Botezată clipă
Catadicsit iar cu singurătate
Lungă cu o clipă peste eternitate...
Mă rătăcesc gol în imensitate
Ca o clepsidră ce nu-și are brațe.
Să se rostogolească singură
In clipa asta inodoră, surdă,
Ce-n secunde de Hidră prea abundă
Cu același nume șarg de umbră.
Clipa ce nu trece și vine mereu
Ce se botează cu numele meu
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fila-mi sicriu...
Fluirașul mie izvoraș
Când dorul mă arde nărăvaș
Frunza-mi este ie
In gerul fără a ta privire...
Codrul mie dragă casă
De când numai ești acasă...
Fânul de pe câmpie-mi pat de seară
Când soapta ta din lună nu coboară...
Muntele-mi tăcere
Pentru al meu dor și durere...
Prutul mie scăldătoare
Când inima după tine moare...
Fila-mi sicriu
Când dorul mi-l scriu...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Isuse
Isuse, bunul meu păstor,
Dă-mi mângâierea palmei tale,
Căci am greșit și sunt dator
Să stau acum în închisoarea
Mă rog la tine,
Doamne sfinte,
Să-mi dai puterea
Ca să lupt,
Căci aici doar tu-mi ești părinte
În întuneric tăcut
Când seama nopții mă cuprinde,
Glasul dulce eu tot ascult,
Căci tu ești cu mine oriunde,
Chiar și aicea deținut
Eu tot mă rog și aștept clipa
Când eu voi fi eliberat
Din lanțu' ce mi-a frânt aripa,
Că prea am plâns într-un oftat
rugăciune de Wilhelm Valentin Morariu (9 septembrie 2014)
Adăugat de Wilhelm Valentin Morariu
Comentează! | Votează! | Copiază!