Poem
Din vidul buzelor în sărut
tu-mi naști universul unde cânt
stelelor mărilor lumilor
ești primul cuvânt
dinaintea primului cuvânt
ce a născut ceea ce sunt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Șoapte solare
Ne-am îmbrățișat
Vidul umbrelor
Și a răsărit primul
Cuvânt dinaintea primului
Cuvânt
Și universul nostru
A răsărit
Cu stele căprui verzui
Cu comete de sudoare
Cu atingeri perseide
Cu soare Violet
Ce ucide virusul timp
Cu șoapte solare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu
Tu-mi ești inspirație divină!
Vers, ritm, măsură, rimă!
Punct și virgulă, exclamație!
Tu-mi ești cruce de mormânt,
Eu pământ, pământ,
Timp încremenit!
Tu-mi ești lacrimă-ntre gene!
Eu ochiul plâns de vreme,
Unde timpul trece, trece!
Tu-mi ești spin din trandafir!
Eu inimă sângerândă,
Dintr-un trup din cimitir!
Tu-mi ești dorul din pustiu!
Eu urlet de lup flămând,
Urlând noaptea la Lună!
Tu-mi ești tremurul din suflet!
Eu hoinarul nepereche,
Rătăcit în doruri grele!
Tu-mi ești primul sărut!
Eu sunt tot pierdut, pierdut,
Dincolo de cuvânt!
Tu-mi ești ceva sfânt,
Eu vrajă, descânt,
Cununii pierdute-n vânt!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul cuvânt
Când, prima dată te-am zărit
Planetele toate s-au oprit..
Și inorogi din câmp de stele
Pe spate ducând bătăile.
Băteau in piept cu cutremure
Răscolind galaxii, mările!
Și apoi totul a împietrit..
Asteptând primul tău cuvânt.
Din care universul sa născut
Cu mine gol de tot și toate
In mână cu o simplă floare
Un contur de Gopo fără culoare!
Dorind un Big bang de mirare
Dintr-o sublimă sărutare
Cu ambrozia curcubeielor
Cu vâlvătăiele muzelor!
Care in tine s-au contopit
Cu sărutarea de infinit,
Ce a despicat Universul
Si am simțit că sunt punctul..
Exclamației, terminând cuvântul
Cu numele tău, inceputul
Care denumește Universul
Ce! După pasul tău are mersul
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sens XVIII
Câti ani ai?
Mă întrebă timpul...
Cât îmi dau
Ingeri și demoni...
Cum de așa
Eu sunt inainte și dinaintea ta!
Urlă in bing banguri timpul...
Ei...
Mi-au văzut universurile
Când tu uiți totul
Acolo unde ți-e sălașul
In cuib cu vidul...
Ce-l adoră omul
Proslăvindu-te pe tine, timp...
Că ești doar o perioadă
Când tu strigi in gura mare
Că nu ai sfârsit și inceput
Pe cine să cred...
Pe ai mei
Sau pe tine...
Sau lumina stelei fără trup
Ce străbate dinaintea... înainte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem unui felinar
Gâtlan ti-am tras-o c-un sărut
intre coapse de poezie
unde tu-mi tii felinarul
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Violet
Prins în globul mercurului
meu înghețat
Doar de lupul albastru din când în când
mângâiat
A venit un înger din curcubeu cu culoarea care scria Luceafărul
Lumina poemului ce sunt eu..
Violet cu a fi sau nu a fi în gândul meu
O rostgolire a globului unde stăteam eu
De mercur greu al adevărului meu
Și la rostogolit Doamne!
In ninsori de petale de nuferi albaștri
si petale de maci Violet..
Și nu-mi venea a crede!
Și am vrut să fug cu lupul albastru al meu...
El a mârâit și ma oprit.
Și atunci o lumină orbitoare cu miros de tei
Mi-a șoptit cu cuvânt peste orice zei ai poeziei....
Ai grijă mare nebune poet
Ea e fila albă ce-o căutai mereu
Unde să fii un nou punct Violet de început a unui neasemuit poem
Ingerul Violet cu miros de tei
E poemul cuvânt înainte de primul cuvânt ce a creat Universul...
Ea ți-a renăscut versul...
Cu sângele de pe file a lui Eminescu
Violet.....
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orionide pentru tine
Coboară orionidele, iubire
Să se ascundă in buclele tale
Să nu mai fie vânate de hăuri negre...
În fiecare seară le-am cântat de ele
Cât de nărăvașe sunt
Neîntrecute de nici un vânt.
Și când am să te sărut
Se vor răsfira într-o străvezie
Sferă de strălucire
Să vadă universul... ființele
cerești...
Cât de iubită ești...
Și când nu voi mai fi
Stelelor să mă povestești
Și poate-mi vor da trup de stea
Să cobor noaptea
Să te ador si încălzesc... iubita mea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil din uter de cuvânt
Dumnezeu nu sa născut adult
Amniotic copil era în vid
Ca într-un uter de cuvânt
Sa trezit pe tot stăpân
Și a suflat într-o păpădie
Cum numai el stie
Și a făcut din univers o feerie..
Dar intunericul cum nimeni nu știe
La pus la incercare cu a sa iubire
Fiul cel prim în viața sa de visare
Și la trântit de asfaltul negru
Răzbunându-se fără iertare
Pe Adam pentru cunoaștere
Ce-i viată sau îngropare
Pe o Golgătă unde iubirea
La învățat ce e iertarea
Făcându-l gânditor
Să fie cu noi..
Iertător sau neiertător
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alt univers
Iubindu-te...
M-am născut din nou
Sărutându-te pe tine
Sărut albastrul cer
Imbrățisându-te...
Țin in brațe tot universul
Alintându-ți genunchi
Simt tot ce-i nepământesc
Răsfirându-ți părul
Aripi din palme-mi cresc
Odihinându-mi sufletul pe umeri
Liniștea munților o trăiesc
Ascultându-ți focul pieptului
Ascult cuvântul ce a născut tot ce e in univers
Iubindu-te...
Ai născut un nou univers
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
O duceam cu gândul
până unde se termina universul
și-mi lăsa dorul
de a o căuta
unde nici
nu exista universul
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Univers de fluturi
De-ai știi cât de mult te iubesc
Cum bate inima când șoptesc
Numele la care se prăbusesc
Bătăile si-n crini infloresc
Doar tie să ti le dăruiesc
Si-n petale-nchise zumzăiesc
Fluturi ce pe ceruri scriu
Numele singur pe care-l stiu
Căci nici de zei, ingeri
Nu mă pot la auz tresări
Ca numelui tău, prim cuvânt
Ce-a ivit universul unde sunt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stele coapte
Eu sunt ploia din cuvinte
Tu ești portativ de curcubeu
Unde stropii mi ritmezi în note
Pe culori..
Să cânt prelins pe filă
Ce-mi esti tu de curcubeu
În zgomotul rostogolirii mele
Într-un cântec ce-mi arde stropii
In fantasme aburinde
De gutui coapte în cuptor
Stropite cu mierea șoaptelor
Pudrate cu atingeri ușor
În cântecul îmbietor
Al stelelor coapte
În priviri în noapte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pantofi de cuvânt
Ce faci nebunule?
Imi dau foc la pantofi
Să fug până voi simți
Că-ncălțare le e vântul.
Și privindu-l...
Mă jucam cu chibritul
Pe lângă parfumul de absint
Muiat pe pantofii mei de cuvânt
Ce mă rugau cu șoaptele șireturilor
Scrise pe file in rânduri
Să le aprind din debarale de gânduri
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șapte versuri ale Universului
Sfârșitul e început
Începutul e sfârșit
Răstălmăcește-le...
La început e cuvânt
La sfârșit tot un cuvânt
Și care e cel sfânt, sfânt...
Odihnă de frunză în vânt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvânt promis vouă cu emin sfânt
Nu m-ați crezut voi zei în cuvânt
Că sunt doar ceea sunt să-mi cânt
Și mi-ați arătat ce as putea pentru voi, fi
Să fiu ce în veci nu as putea fi...
Și de aceea vă promit cu emin cuvânt
Vă voi sterge de pe file cu a voastră amăgire
Ce-o vindeți lumii prin teorii despre iubire..
Acest cuvânt cu sărut atât de sfânt...
Ce nu poate fii averea nimănui pe pământ
Căci in palme nu poți prinde o adiere de vânt..
Și totuși dorit de oricine pe pământ
Ce voi ati vrut să mi-l omorâți în cuvânt..
Și de aceea nu vă iert cât aici voi trăi
Căci voi nu știți cum să trăieși fără iubire
Să fi doar întunecime de umbră în prăpăstii
Să auzi doar șoapta de soare...
Intr-un tuș de umbră în abis de călimară
Cum ai sta în mormânt privind afară
Cu urlet în suflet și inimă de fiară
Ce vrea o bucată de carne de lumină...
Sătul de intunericul hoiturilor găsite
Cu viermi ce colcăie în ispite
Dorind să guste sânge de rouă proaspăt
Să simtă că poate să o ia de la capăt...
Să alerge hoinar derbedeu pe curcubeu
Neînchinat bucătii de lanț ce o aruncă un zeu
Să pari că esti sătul inchinat lui cu totul
Să-ti ardă el pentru a se incălzi sufletului, mirul...
Și de aceea cuvântul meu va fi eminul sfânt
Cu care voi tăia cât voi trăi în cuvânt
Și după, când nu voi mai fi... mă veți auzi în adierea vântului
Când îmi veți răscoli filele...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceea ce nu sunt...
Vreme schimbătoare în prognoză
Autoștiutoarea prevede, meditează..
Sperie inima, să se imbrace gros..
In furtuni, ninsori și vânt
Fulgere și tunete fără cuvânt.
Se ascunse și dorul in mine friguros..
Și te-am zărit prin ploi de gând
In lujer de curcubeu, invăluindu-mă, ivind..
Ceea ce nu sunt... când
Fără tine sunt...
O zare fără nori și vânt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbră de cuvânt
Fiecare cuvânt v-a fi plătit
răsărind și ucigând
umbra-i rămâne vânt
trup luând
dincolo de mormânt
într-o procesiune
ce ne va trece printre ele
privindu-le...
Și cât curaj poți să ai
când cu ochii de ele o să dai
cum te urmăresc
fără o mână
fără un picior
în lagărul lor
cu paznici
minciunile
promise lor
arătându-ți
silabele torturii
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Erată criptă
De voi muri...
Să mă lăsați corbilor
Să mă ducă deasupra norilor,
Sângele să-mi fie sevă florilor.
Nu vreau mormânt
Să aruncați flori pe mine...
Mai bine le dăruiți pentru iubire
Și pe mine mă găsiți în cuvânt...
Îngropat într-un sicriu de carte
Într-un vers bântuit
De lupta mea cu neagra moarte
Ce-o așteptăm inert
În lumea de sticlă...
Prin care trecem în pripă,
Și de timp făceam risipă
Fierbându-ne în smoală...
Și să nu plângeți, să zâmbiți
De mă urâți sau mă iubiți...
De acolo de unde sunt
Am să întorc în anotimp de cuvânt...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un altfel de cânt
Aș fi nerod să spun că sunt
un,.. sfânt. Sunt un altfel de sunt
pe Pământ, căutând în spini cânt...
De trandafiri cum nu sunt
Cu miros în nici un vânt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Să-ndrăgești și a muri
Femeia a ți-o iubi
Si din buze-ți recitând
Să auzi nuferi râzând
Printre trestia coapselor
În mlaștina ispitelor
Prin ostroavele sânilor
Răsărind delta trupurilor
Ocupând sărut cu sărut
Nisipului, joc de rut,
Măcinând ce-i de pământ
Cu nectaru-ți prea sfânt
Într-o deltă-ntre stele
Plutitoare printre lumi
Să mor pentru însă-mi
Prăbusit ca și astrele
Renăscând din cometele
Ce bântuie galaxiile
Noi lumi nemaivăzute
De oameni și zeitate
Căci tu esti din toate
Primul cuvânt preexistent
A tot ce e viu si prezent
Muză căruia, fiinte
existente, care vor fi!
Să nu-ndrăznească a-ți
pomeni, numele, știi!
Căci știu cât te voi iubi.
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!