Umbră de cuvânt

Fiecare cuvânt v-a fi plătit
răsărind şi ucigând
umbra-i rămâne vânt
trup luând
dincolo de mormânt
într-o procesiune
ce ne va trece printre ele
privindu-le...
Şi cât curaj poţi să ai
când cu ochii de ele o să dai
cum te urmăresc
fără o mână
fără un picior
în lagărul lor
cu paznici
minciunile
promise lor
arătându-ţi
silabele torturii

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce nu sunt...

Vreme schimbătoare în prognoză
Autoştiutoarea prevede, meditează..
Sperie inima, să se imbrace gros..
In furtuni, ninsori şi vânt
Fulgere şi tunete fără cuvânt.
Se ascunse şi dorul in mine friguros..
Şi te-am zărit prin ploi de gând
In lujer de curcubeu, invăluindu-mă, ivind..
Ceea ce nu sunt... când
Fără tine sunt...
O zare fără nori şi vânt

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

soare amărui
în zare de ceaşcă
răsărind ochii

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O să fiţi blestemaţi

Sfântă Ţară Românească
Crud vor să-ţi risipească!
Copiilor ce-or să ne fie
Urmaşi pe această glie.

Codrii ce fostu-au-ţi scut
Hoardelor ce mi-au vrut..
Să dispari pe acest Pământ
Să te facă un fad mormânt!

Cum în lume multe-mi sunt
Cu naţii pierdute în vânt
Ce acum răsfiră un cânt!
Murmur celor ce nu mai sunt,

Rădăcini de străbuni
Stejari, falnici goruni
Ce se aude printre cruci
De cioate fără cucii

Bucovinei,... din Carpaţi.
Apusenilor măi fraţi!
Ce cu mâini-n sân îmi staţi...
Ce vă spun să nu uitaţi!

O să fiţi blestemaţi
De copii şi de nepoţi
Când stăm şi privim la hoţi
Cum ne fură aerul la toţi

Şi ne ciumează izvoare
Ucigând lupii căprioare
Măcinând munţi in zare
Sfintei noastre Ţărişoare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şotron pe file

Hoinărind printre umbrele
Ce cădeau instant din slove,
In ziduri,.. satrapele
să ucidă versurile.

Ridicând o cărămidă
Aruncată de o pleiadă..
De critici de faţadă
Prea mari să se creadă.

Şi am desenat un şotron
Pe caldarâmul filelor
Am început să sar zorzon
Cu al condeiului picior

Unul dintre cele două
Alb sau negru să joc vouă
Pe pătrate versurile
Ajungând în abisurile

Şi la vise interzise...
Nestiind ce e sub fiecare
Când săream de disperare
Sau din şoapte promise

Pe târâmul poemelor
Simţind ba jocurile
Fără preţ a copiilor
Sau cele de aici a ielelor

Nepăsându-mi de nimic
Jucând acest cathars şotron
Să găsesc pătratul empiric
Al poemului de cordon

Ombilical, ce să lege
De placenta poeziei
Foamea mea a nebuniei
De fi, fiu fărădelege

Cutumelor academiei
Ce-mi legau silabele
In şabloane de zăbrele.
Fără a da bucuriei

De a scrie frâul, liber
Să sar cu condeiul ronin
In baltă ca un copil senin
Să fug prin versuri să sper

Visul meu de avatar
De a găsi infinitul
Jucând poezia ca un copil
Fără griji şi a fi avar

De lauri şi multe premii
Ce le dau false Uninunii
Celor ce prăvăleau mascat
Peste mine neîncetat

Zidurile umbrelor
Ce ei le ascundeau bine
Cu critici prea venine
Ce nu mai otrăvesc acum
Copilul trezit din mine

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ne jucăm cu mingea atomică
A intereselor de politică
La lagărul mondial

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără cuvânt

de ţi-oi şopti că te iubesc
şi-am să te las fără cuvânt,
să mă cuprinzi atât de strâns
de-om încăpea într-un mormânt,
tu să îmi zbieri lângă timpan,
să se trezească morţii toţi
şi să te-ntrebe rând pe rând:
pe noi să ne iubeşti nu poţi?

eu să rămân fără cuvânt,
înghesuit de-al tău gol trup
să dăm afară de iubire,
din coapsele-ţi să mă înfrupt.

tot cimitirul să răsune,
toţi să se mire de ce-aud:
cum mi se rupe-n tine glasul
iubirii mele de demult.

poezie de Ştefan Ababei
Adăugat de Ştefan Ababei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orionide pentru tine

Coboară orionidele, iubire
Să se ascundă in buclele tale
Să nu mai fie vânate de hăuri negre...
În fiecare seară le-am cântat de ele
Cât de nărăvaşe sunt
Neîntrecute de nici un vânt.
Şi când am să te sărut
Se vor răsfira într-o străvezie
Sferă de strălucire
Să vadă universul... fiinţele
cereşti...
Cât de iubită eşti...
Şi când nu voi mai fi
Stelelor să mă povesteşti
Şi poate-mi vor da trup de stea
Să cobor noaptea
Să te ador si încălzesc... iubita mea...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecând dincolo fresce

Trăim doar să amăgim
Muncim doar să trăim..
Când o să mai şi iubim
Curcubeu... noi să simţim.

Culori de iubire
Cu gust de nemurire!
Ce e fără menire
În lumea fără miere...

Culeasă din albastru
De roiul gândurilor,
Ce este al viespilor
Ce ne sfarmă colastru...

Din fagurii inimii
Să ne naştem fluturii!
În roiuri ce adună
Polen din stele, lună..

Căci ce tot aici avem
În sărutarea rece..
Într-o clipă o să pierdem
Trecând dincolo fresce!

În iaduri ce le dorim
Şi acum unde trăim

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărind răsăritul ei în mine

Speranţa mea în fiecare dimineaţă
Puful de păpădie din galbena păpădie
Ce bate în fereastră fără gălăgie
Cântând în raze ce o răsfaţă

Când ridică pleoapa ea, adormită
Cu o culoare de feerie din feerie
Ce nu o vezi în nici un răsărit de galaxie
Când roua de pe iarba genelor uimită

Răsare in mine cu puf de privire, minunătie
Ce trezeste fiecare nisip din mine
Arzându-l în clăbuci de cristal în retine
Ca o ninsoare în fiecare cu o petală, verzuie

Şi mă scaldă de tot şi toate în divine
Şoapte curcubeie din a ei privire
Răsăsărind răsăritul ei în mine
Doamne cu simplă clipire, de fericire

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trup de dună

Mi se pare că scriu
cu slove de permafrost
mult şi poate fără rost..

Dar ce pot face, pustiu
când nu sunt lângă tine
pentru a uita de mine.

Mă rătăcesc în poezie
acolo codrul şi râul mă ştie
povestindu-i a ta feerie.

Şi când te-or zări să-ti spună
dorul ce mă alungă si adună
ca un trup de dună

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără tine

Sosesc totdeauna târziu
Ca un miros reamurgiu,
Şi cât pot să fug, tu-mi ştii
Ca o noapte, când nu-mi vii..

În viduri de a nu fi,
Printre ploaia-ntunericului
Ucigându-mă sensului
De am fi ce eu nu pot fi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai vreau

Nu mai vreau să te văd
Te văd in fiecare picătură de ploaie

Nu mai vreau să-mi fi in sânge
Fiecare celulă poartă ADN-ul tău

Nu mai vreau să te aud
Te aud in fiecare pasăre şi adiere de vânt

Numai vreau să te imbrătişez
Te simt in tot ce ţin in palme

Nu mai vreau să-ţi ating părul
Doar pe el in flori-l zăresc

Nu mai vreau să fie in mine
Vreun fir de praf fără iubirea ta

Nu mai vreau in mine
Să fie vreun colţ fără vocea ta

Nu mai vreau să te iubesc o secundă de viaţă
Vreau tot timpul din univers

Şi tot nu mi-ar ajunge să-ţi spun cât te iubesc

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămâne cum inima şi-a dorit
Cu fiecare nou răsărit
Să te sărut şi te alint
Ca in prima zi când te-am intâlnit

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Emoţia e lacrimă, petală...
Impletite în iubire astrală
Luând foc într-o rază aureolară
Răsar din trupuri curcubeiele
Strune cu cântec de alabastră

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trece timpul

Timpul nu trece
Noi trecem prin el
Fără să culegem
Fructul clipei
Să pictăm
Cerul secundei
Fără să culcăm clepsidra
In iarba iubirii în doi
Fără ai rupe acele
In vâslele
De pe gondola în zbor
Ridicată ca o nacelă
De baloanele inimilor
Ce mereu stau dezumflate
Cu acele timpului infipte
Unde noi legaţi în carusel
Invârtim în jurul lui
Orele fixe ale nevoilor
Cu comoditatea de a da vina
Pe cel de lângă noi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Disecând minciunile, adevărul ucide...

aforism de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rune de anotimp

Am luat un pumn de maci
de puncte
şi din minte
seminţe de cuvinte
si l-am aruncat pe file
ucigând multe origami
iar cele ce-mi vor rămâne
îmi vor rune
de flori sau spini
viitorului anotimp
de file

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aducând neadusul
Răsărind neapusul..
Alesul de ce sunt eu?
Hoinar de curcubeu.

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De rămân...

Sub pleaopă te ascundeam
şi când o închideam
in nespuse vorbe mă ucideam
de prezentul-n care eram
şi se împreunau
cum ne îmbrăţişam
şi nu se mai dezlipeau
ca o scoică
ce-şi apără
şi moare
de rămâne singură
fără perlă...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Să-ndrăgeşti şi a muri
Femeia a ţi-o iubi
Si din buze-ţi recitând
Să auzi nuferi râzând

Printre trestia coapselor
În mlaştina ispitelor
Prin ostroavele sânilor
Răsărind delta trupurilor

Ocupând sărut cu sărut
Nisipului, joc de rut,
Măcinând ce-i de pământ
Cu nectaru-ţi prea sfânt

Într-o deltă-ntre stele
Plutitoare printre lumi
Să mor pentru însă-mi
Prăbusit ca şi astrele

Renăscând din cometele
Ce bântuie galaxiile
Noi lumi nemaivăzute
De oameni şi zeitate

Căci tu esti din toate
Primul cuvânt preexistent
A tot ce e viu si prezent
Muză căruia, fiinte

existente, care vor fi!
Să nu-ndrăznească a-ţi
pomeni, numele, ştii!
Căci ştiu cât te voi iubi.

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!