Rodica Nicoleta Ion

Cartea aceea

Am deschis cartea la pagina unu.
Lumina amestecată cu verbele
Formau un curcubeu
Ce se instalase pe altarul magiei.
Ceva unic...
Pluteau cuvintele înspre plus infinit
Și cerneala nu mai era albastră.
O ascundeau petale de lumină
Și zâmbete de vise.
Fluturii plateau cu aripile îndoite în "V"
Dar frângerea lor era mângâietoare de suflet...
Încărcau polen de stele
În cofe de vise.
Aprindeți lumina cerului
Și scrieți pe portativul lui,
Cu al sufletului condei,
Cuvinte frumoase
Pentru pruncii părăsiți de părinți,
Pentru părinții părăsiți de copii,
Pentru durerea și neputința fiecărui muritor!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Rodica Nicoleta Ion

Înălțare

Am înălțat odată cu sufletul tău,
Lumina, pe piedestale de stele.
Sărutul cast al privirii
Ce a căzut ca o lacrimă
În palma sufletului meu
S-a dizolvat în plânsul meu însetat de tine.
Am desenat note pe portativul cerului,
Dar erau atât de false
Că nu le-am recunoscut când trebuia să
Îmi cânt durerea, amăgirea... și plânsul.
Întoarce-te înger! Strigarea mea a devenit imn.
Dar nu mă auzi,
Ești atât de departe
Că nici lumina nu știe unde te-ai ascuns...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Te îndemn

Să semeni sămânță ce va rodi stele,
Să ari pământul
Ce hrănește cu duh și cu adevăr,
Să porți în pântecul sufletului
Toleranța și iubirea de semeni!
Să alungi neliniște și norii din preajmă!
Să te aliezi cu înțelepciunea
Și cu lumina,
Născând prin pruncii tăi fericire!
Căci lor li se cuvinte ninsoarea de flori
Și curcubeul de stele...
Al lor este altarul pe care au adormit îngerii...
Un frontispiciu al tăcerii
Și al reveriei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Acrostih pentru Alina-Julia

A i lumina-n suflet încrustată
L acrimă a nopții... Minunată,
I nima îți bate pentru noi.
N opți și vise luminezi în cer,
A lbă stea, altar, abecedar.

J ar ești, strălucind de ireal!
U n album de zâmbete ne ești,
L eya... Poate cartea cu povești,
I ubire, taină, inimă de leu...
A lean, alini de-a pururi plânsul meu.

acrostih de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Balsamul sărutului

Balsamul sărutului tău
Mă poartă spre plus infinit
Ca un fluture de lumină.
Îți împărtășesc dragostea
Scrijelinnd cu unghia irisului,
Pe nisipul cerului,
Curcubeu de cuvinte și petale de roze...
Coapsele și sânii îmi sunt invadate
De atingeri de foc.
Carnea se cutremură și se strânge
În mănunchi de lumină...
Ajunge!

poezie de din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Pescărușul

Pescărușul - zbor spre infinit,

Înfrățit cu lumina,

Hrănindu-se din iubire cu o frimitură de viață,

Pasărea Pheonix te-a stropit cu sângele ei

Transformat în cenușă.

Și ai rămas pe pământ să te naști veșnic

Pentru fiecare din noi.

Ți-ai înmuiat aripile în mare

Și ai dat sufletului culoare.

Pleoapa ochiului tău

A acoperit durerea celor e jos, suflet frumos!

Semn de dreptate,

Ai ales să mergi mai departe.

Dar vei rămâne în gânduri alături de mine

Mister, feerie, picătură de fericire.

Liber pe drumul luminii

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Polen de cuvinte I

Din streașina gândului picur polen de cuvinte
În dor îți scriu cu lacrimile sfinte
Mă aplec în-genunchi strofa se-nchina,
În versuri dansează, muza, suavă balerină.

Cuvintele se nasc se dizolvă-n mine,
Din vise-necate cu lacrimi divine,
Din furtunile vieții ce-au săpat în noi
Cratere brăzdate adesea de vânt și ploi.

În noi pocale adun polenul de cuvinte
Din soarele sufletului meu să te alinte,
Picurând speranță în gând, în dorurile tale
Poeme desculțe scrise cu degete de mare.

Din lacrima copacilor care mereu plâng,
Când frunzele în toamnă sub talpă se frâng,
Am să vă învelesc gândurile reci și nude
Cu versuri calde din mine să nu vă ude.

În iernile cu lapoviță, zăpadă și gheață
Cu raze din inimă mea voi lumina a ta față,
În polen de cuvinte cu zâmbetul lui Dumnezeu
Împletite vise în culorile ploii care nasc curcubeu.

poezie de (22 august 2014, Mioveni)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Frământare divină

Anteu frământat de mâna divină,
Un suflet de gheață tapetat cu rugină,
O lacrim sfântă pentru care
Durerea înseamnă iubire,
Cântec de leagăn,
Parfumul de roză, vis, mântuire...
Sărutul luminii a desenat umbre de curcubeu,
Apele s-au revărsat în ramuri de zâmbete,
Dansând în cârlionți îndrăzneți
Pe harta destinului.
M-au strivit munții cunoașterii
Și am văzut abisul sub picioarele mele,
Apoi am înălțat privirea spre stele...
Ca un braț de tăcere, tăciunii secretelor s-au așezat
Pe umerii mei.
Sunt un Anteu călător
Printre vise de miere...
Un zbor de cocor.

poezie de din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Căutări pierdute

Și chiar lângă marele pas al timpului,
Lumina bătea clar pentru soarele acelor zăpezi calde.
Nu avem pentru stele gheții
Decât firavele rădăcini calde ale sufletului.
Ele topeau zăpezile pe sub țărâna pleoapelor.
Undeva, departe, încerca să ningă cu petale de lumină.
Pașii grei de mister n-ar fi putut ajunge
Niciodată la hotarul eternității pentru că,
Departe de clipele furate luminii unei calde priviri,
Se ascundeau tainele vieții
Coborâte în sufletele purificatoare ale zeilor.
Pentru ce-ar mai fi chinuit amintirile
Clipa cea veșnică a apusului,
Dacă toate speranțele nesfârșitelor căutări
Se pierdeau pe rând,
Fără lacrimi și zbor de cuvinte...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Căutări pierdute

Și chiar lângă marele pas al timpului,
Lumina bătea clar pentru soarele acelor zăpezi calde.
Nu avem pentru stele gheții
Decât firavele rădăcini calde ale sufletului.
Ele topeau zăpezile pe sub țărâna pleoapelor.
Undeva, departe, încerca să ningă cu petale de lumină.
Pașii grei de mister n-ar fi putut ajunge
Niciodată la hotarul eternității pentru că,
Departe de clipele furate luminii unei calde priviri
Se ascundeau tainele vieții
Coborâte în sufletele purificatoare ale zeilor.
Pentru ce-ar mai fi chinuit amintirile
Clipa cea veșnică a apusului,
Dacă toate speranțele nesfârșitelor căutări
Se pierdeau pe rând,
Fără lacrimi și zbor de cuvinte...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Poem Irinei

Irina, lumea aceasta este a ta,
Cu fluturi și flori,
Cu inimi și zâmbete,
Cu stele desenând Carul Mare,
Cu gândurile aruncate în Carul Mic
Și duse pe Calea Lactee,
Prin dumnezeiesc legământ.
Calea Lacte, da, lumea în care sufletul tău poposește
În nopțile în care te zbați între
Somn și nesomn.
Alergi ca o amazoană
Printere comete, îngeri, printer quasar
În galaxiile pe care
Destinul ți le-a desenat în color vii.
Lumina îți aparține și Dumnezeu îți este aproape,
Pentru sufletul tău bun.
Pentru tine au miros florile
Și fluturii își ântind aripile
Îndepărtând de pe pleoape
Praful furtunii
Și cenușa vulcanilor...
Pentru tine, Irina!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Candelă aprinsă

dedicată lui Angelick

Sufletului tău lumină,
Căci lumina aparține
Ființei ce, prin neodihnă,
Scrie versuri pentru tine...

Sufletului tău iubire,
Căci iubirea te înalță
Un vulcan - roi de albine,
Dor de cântec și de viață.

Sufletului tău doar pace,
Căci din ea răzbate dorul,
Dor de literă, ce-n arce
De lumini, veghează somnul.

Sufletului tău tăcere!
Viermii nopții să n-atingă
Dulcea, blânda-ți mângâiere...
Nu las candela să stingă!

Ești etern lumina vieții,
Dor de glie, tricolor,
Pentru tine-am scris poemul...
Știu de versu-mi, că-ți e dor...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Ce înseamnă a exista

Un om care nu luptă
Este deja mort,
Căci în zadar secundele se risipesc pentru el.
Nu prinde lumina alunecând pe sub streașina gândului,
Nici nu vede fluturii timpului
Pendulându-și aripile
Între tăceri și cuvinte.
Pentru el,
Noaptea s-a instalat izbitor de devreme,
Purtând pelerina depresiei.
A exista înseamnă să rămâi vulcan și furtună,
Far și țărm,
Îngemănat într-o îmbrîțișare eternă,
Dându-ți consimțământul credinței eterne,
Până la moarte...

poezie de din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Luptă

Luptăm pentru viață cu viața
Și lupta ne pare mai grea,
Ne-nvăluie noaptea și ceața...
Suspansul ne va alunga...

În peșteri și văi lunecoase,
Un suflet la umbră de cruci,
În patimi de faptele noastre,
Străini, pe-ale cerului lunci.

Acolo, la loc de odihnă,
Cătând deseori închinare,
Pe-altare de flori și lumină,
Călcăm pe a tâmplei ninsoare.

Ne este un imn de iertare
Lumina din ramuri de mirt,
Căci nu vom mai știi că se moare
Din minus spre plus infinit...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Roua din ochi

Din roua ce din ochi ți-a răsărit,
Eu am sculptat în minus infinit,
O amintire, spre a te avea,
Același vis cu plâns de catifea.
În dans de păsări mi-am pornit pașii
Spre a-mi rămâne în zborul înspre înalt.
Un bob de rouă îmi spală plus infinitul
De rana murdară a sufletului.
Sunt un vulcan ce erupe din sine
Pentru a lumina cetatea cerului
Când îngerii nu mai sunt făclii.
Silindu-mi respirația să te iubească
Sincer și dezinvolt,
Mă cațăr pe umerii timpului
Să respir primăvară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Om Minunat, de când te-ai deșteptat, de la prima geană de lumină și până la înserat, înnoptat când somnul profund te-a vizitat și vise ți-a croșetat, să ai producție mare de fapte exemplare, de gânduri bune, înălțătoare, de o minte creatoare, de cuvinte frumoase, mângâietoare și încurajatoare, de zâmbete sublime și gesturi fine!

în Om Minunat
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Rodica Nicoleta Ion

Cv-ul unei vieți

Foaie verde-a bobului,
Sunt din Valea Stanciului –
Sat bogat, oameni de fală...
Viața nu mi-a fost ușoară,
Jiul, cu-a lui curgere,
Mi-a purtat tristețile.
Desculți, Doamne, dezbrăcați,
Dar cu dragoste de frați,
Alergam pe ulicioară
De cu zori și până-n seară.
Timpul repede-a trecut,
Pruncii mamei au crescut.
Buni de muncă, ajutor,
Pentru dragi, părinții lor.
Vremea-nvățăturii vine,
Truda nu e o rușine!
Adună de zor surcele,
Pentru ierni și lungi și grele...
În desagă mămăligă.
Sufletul mâhnit le strigă.
Vaca paște, ei învață,
Fir-ar mama ei de viață!
Bolovanii intră-n coate,
N-au odihnă zi și noapte.
Numai Jiul poate spune,
Cât au pătimit pe lume.
Munca, cartea, traiul greu,
Le-au fost sprijin tot mereu.
Au plecat copii din sat,
Cu gând pentru învățat.
Au dormit în noaptea-ntâi
În piața orașului.
Apoi Domnul Sfânt și Bun,
Le-a deschis în viață drum.
Au ajuns oameni de cinste,
Împlint-au gânduri, vise,
La părinți, venind acasă,
Le-au pus bucate pe masă.
Când în lume au plecat,
La părinți nu le-a păsat
Că li-i greu, că n-au nimic...
O cămașe și-un ilic
Le-a fost acoperământ,
Pentru-un timp, pe-acest pământ.
Domnul grijă a avut
Și familii și-au făcut,
Au copii, au ani în spate,
Dar au tras pe nemâncate.
Au trudit și-au învățat,
Bani frumoși au câștigat.
Acum pruncii și-i ajută.
Doamne Sfinte, câtă trudă!
Jiul nu poate grăi
Și nici eu a povesti
Viața unui prunc ajuns,
La al vremii lui apus.

pamflet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În laboratorul sufletului

se scurg din cer vise desferecate
cu nimb de lumină din stele croit
mintea se umple cu gânduri fermecate
ca un răspuns karmic la tot ce-am trăit.

la răsăritul soarelui se nasc pofte de viață
dorințe de-a iubi în inimă tresaltă
transparența simțurilor se citește pe față
la armonii lucrează conștiința înaltă.

în laboratorul sufletului experimentez
idealuri și esențe în culori de curcubeu
în epubrete de lumină vise dragi păstrez
trec printre obstacole cu avânt de Orfeu.

pentru îndumnezeire crezul îl înobilez
când sacralizez iubirea îl bucur pe Dumnezeu.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

De ziua florilor...

Azi am deschis poarta luminii
Și am călcat pe aleile cerului
Căutând lumina răsărită din flori.
Zorii sufletului s-au deschis
Și au luminat cerul...
Deși ploua, ploua mărunt, rece și des.
Vibrația sufletului adia
Și ceasul din perete
Căpătase însușirile universului.
Pe tălpi, boabele de rouă
Alergau ca într-un caleidoscop,
Desenând flori.
Sunt Floriile! La mulți ani!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Tradiție

Este o tradiție să plângi
Poetic și cast
Copii orfani cu părinți lângă ei,
Bătrâni cu copiii plecați.
Cu sufletul arzând ca o icoană
În visul părinților...
Depărtare!!!!!!
În suflet tăciuni, așteptare
Sub pașii nevolnici și grei.
Este o tradiție să plângi
La parastase și cruci
Pruncii morți, frați, părinți
Ce plecat-au cuminți
Ca un semn de-ntrebare -
Suflete risipindu-se-n zare.
Plângi, atâta timp
Cât mai crezi că se moare!
La răscruci sunt troițe...
Mănăstiri ridicate...
Toate-s semne lumești,
Sunt doar goana spre moarte.
Însă nimeni zidind
Fapte bune în viață
N-a-nălțat către cer
Pentru el, altă viață.
Suflet-înger, argat
Într-un trup de bazalt,
Zbaterea aripii tale
Este teamă și zbor,
Este dor și cântare!
E cântare și dor!
Plângi! Suferința e o tradiție.
Suflet biciuit de cuvinte și ură,
Plângi! Cu aripi muiate în zgură
Lasă-ți aripa murdară de sânge și plângi
Și te duce!!!!!!!!
Te cheamă șficuielnice vise
Să le ajungi...
Fugi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Lumina

Lumina s-a strâns în buchet de culori,
Aleargă spre mâine, din fragedul zori,
Cu brațe deschise, pe brațe de stele,
Aleargă mireasa prin râuri de miere.

Pe tălpile-amiezii presară cu jar...
E-n taină, în ceruri, al clipei amnar...
În falduri se-așaza pe umerii goi...
Își plânge pământul cu petale de ploi.

Vin îngeri, pe ceruri, aripile moi
În crema lăptoasă să-și moaie apoi...
E-atâta iubire, mister, peste toate!
Dar iată! Lumina se-ascunde în noapte...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook