Tradiţie

Este o tradiţie să plângi
Poetic şi cast
Copii orfani cu părinţi lângă ei,
Bătrâni cu copiii plecaţi.
Cu sufletul arzând ca o icoană
În visul părinţilor...
Depărtare!!!!!!
În suflet tăciuni, aşteptare
Sub paşii nevolnici şi grei.
Este o tradiţie să plângi
La parastase şi cruci
Pruncii morţi, fraţi, părinţi
Ce plecat-au cuminţi
Ca un semn de-ntrebare -
Suflete risipindu-se-n zare.
Plângi, atâta timp
Cât mai crezi că se moare!
La răscruci sunt troiţe...
Mănăstiri ridicate...
Toate-s semne lumeşti,
Sunt doar goana spre moarte.
Însă nimeni zidind
Fapte bune în viaţă
N-a-nălţat către cer
Pentru el, altă viaţă.
Suflet-înger, argat
Într-un trup de bazalt,
Zbaterea aripii tale
Este teamă şi zbor,
Este dor şi cântare!
E cântare şi dor!
Plângi! Suferinţa e o tradiţie.
Suflet biciuit de cuvinte şi ură,
Plângi! Cu aripi muiate în zgură
Lasă-ţi aripa murdară de sânge şi plângi
Şi te duce!!!!!!!!
Te cheamă şficuielnice vise
Să le ajungi...
Fugi!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu plângi, copile!

Să nu plângi, copile!
În seri târzii,
toamna scutură peste pământ
poleială arămie,
Să nu plângi!
Asta este curgerea
inevitabilă spre o nouă întrupare.
Când semenii vor greşi
Să nu plângi!
Oameni se duc
oameni vin,
Dar dincolo de toate: VEŞNICIA
Întinde mâna,
Îndreaptă-ţi sufletul spre ea...
Fă-i loc.
Să nu plângi!

poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde să vă plâng?!

Unde să vă plâng?! Morminte goale
Îşi aşteaptă dreptul la-ncarnare...
Cruci fără de nume se aşteaptă,
Prunci pe mame, fiicele pe tată...
În durere lumea se îmbracă,
Lacrima în lacrimi se îneacă,
Nu mai sunt nici litere, nici rugi,
Nu mai ai nici dreptul să mai plângi.
Nu mai ai nici timp şi nici icoane...
Clocoteşte sângele de mame.
Ochiul este un ocean de rugi...
Tu în rugă te întorci... şi plângi...
Bate-n suflet clopotul durerii.
Plâng părinţi şi prunci sub doliul serii.
Au plătit prea mult cu viaţa lor.
Suflet, lacrimi şi tăcere, dor.
Mai întoarce, Doamne, morţii-n viaţă
Şi să fim mai buni, de-acum, ne-nvaţă!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământului

Vai ce durere 'n suflet,
Pământule, tu porţi –
De mii de ani tu singur
Îngropi copiii morţi.

Şi-aşa de multe lacrimi
Tu plângi de mila lor,
Din cer să-ţi fie Domnul
A-tot-îndurător.

Dar câţi copii la sânu-ţi
Mereu tu ai să strângi
Şi mii de ani, Pământe,
Vai cât o să mai plângi!

poezie clasică de Carmen Sylva din Cântece şi sonete
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce plângi?

De ce plângi?

De ce plângi?
Trag nădejde că nu întotdeauna din pricina mea,
Aşa cum m-ai făcut să cred de-atâtea ori.
Eu, cel adevărat,
Nu-aş încerca niciodată să te rănesc.

Ştiu că suferi
Şi că probabil mă urăşti.
Dacă adevărul trebuie spus,
Tu nu atât mă urăşti,
Cât, de fapt, îţi lipsesc.

Eu am mai degrabă tendinţa
De a te abandona şifonierelor tale închise,
Cu haine de femeie uşoară şi vibratoare...
În mod nesurprinzător, eşti construită din ceva mai durabil
Decât sunt făcute cele mai multe suflete
Pe care le întâlnesc în surzenia ceţoasă a sterpelor mele vise.
De ce plângi, când nu sunt eu de vină?

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu plangi?

Tu plângi?
Eu lacrima o distilez pe file,
Din firea mea smulg tot ce am iubit,
Şi tot ce-i dureros
În vers o să respire:
Un nor,
O stea,
Un drum,
Un chiparos...

Tu plângi?
Cu mine plânge-o lume-ntreagă
Că strâmbă s-a născut din vis divin.

Tu plângi?
Eu plâng a lumii tristă osteneală,
Şi-absenţa grea a celui ce preface,
Cu harul lui din Caana,
Apa-n vin.

Tu plângi?
Eu tac pe-o margine de lume,
Abisului promisă,
De prima ursitoare prea grăbită,
Ce-al lumii leagăn alb a colindat.

Tu plângi?
Te plângi pe tine însuţi.
Dar eu-
Eu niciodată n-am să pot s-o fac!

poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ştii să plângi...

Să ştii să plângi
Când taina fericirii
Te leagănă
Pe visul ei de nor,
Când inima
Ţi-e plină de iubire,
Şi visele
Durează până-n zori.

Să ştii sa râzi
Când viaţa te doboară,
Şi neguri surde
Se strâng în jurul tău,
Când amintiri ucise
Te-infioară,
Strivindu-ţi gânduri
Şi păreri de rău.

Să ştii să plângi
Când te-a'invelit sărutul
Cu taina lui,
Cu dorurile-i fireşti.
De-atâtea ori
El este începutul...
Să ştii să plângi
Inseamnă să iubeşti.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plângând pentru un amic

Războaie-au fost, chiar şi-n Irlanda,
Şi moşteniri nemuzicale
Şi setea după gingăşie
Când mergi, cu lanţuri la picioare.
Bineînţeles, că-s banii, totul,
Şi-ţi stă un nas nervos în prag,
De-aceea, te închizi în tine
Şi plângi pentr-un prieten drag.

Desigur, sunt mereu înfrângeri
Şi moartea rea ce te sfârşeşte,
Corpul desprins uşor de suflet,
Capul, ce visele-şi goleşte.
Există şi femei infame,
Păsări ucise-ţi cad în drum,
Simţi zborul lor, smulgând aripa
Când plângi pentr-un prieten bun.

Există-oraşe obosite,
Copii bătrâni, sărmani orfani
Şi neputinţa noastră mută,
Râzând cu carii, în dinţi albi,
Există timp ce curge iute
Şi-acest merou murdar şi beat,
Ce-neacă-aglomeratul "este"
Când plângi pentr-un prieten drag.

Oglinzi care nu mint, integre,
Lucesc în cei care-au curaj
De-a recunoaşte că-s evrei
Sau negri, demn şi elegant.
Aceste chipuri nefardate
Care ne pot fi fraţi, surori,
Care ne potopesc suspinul
Când plângem pentru amicii morţi.

cântec, muzica de Jacques Brel, traducere de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mult mai dureros este să taci
Atunci când plângi,
Decât să plângi strigând...

poezie de Marinela Lungu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesaj pentru Nicoleta

Sora mea de suflet, "La mulţi ani!"
Fericire, linişte şi bani!
Împăcare, pace sufletească,
Flavi tot mai mult să te iubească!

Viaţa e o luptă şi ţi-e greu,
Dar în rugăciuni te port mereu!
Îngenunchi?! Ridică-te şi plângi!
Treci zâmbind peste-ale vieţii stânci!

Prin a vieţii valuri treci pieptiş!
Plângi când vrei, dar fă-o pe furiş!
Ţine-ascunsă lacrima din piept!
Este lucrul cel mai înţelept...

Sunt duşmani oriunde te-ai afla,
Însă tu în seamă nu îi lua!
Fii stejarul vremuri înfruntând!
Eu te voi purta mereu în gând!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegătorului român: De ce te plângi?! (pamflet)

De ce te plângi că-alesul fură,
Când ai votat o secătură?!
De ce te plângi că fac avere,
Când i-ai votat pe-un mic şi-o bere?!

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (14 mai 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inutilitate

Ce inutilă-i viaţa,
Deodată-mbătrâneşti...
Deşertăciuni sunt toate
În sferele lumeşti!
Zadarnic de n-ai suflet
Şi plânsul îţi lipseşte,
Copacul vieţii tale,
Doar rareori rodeşte...
Cu iernile la tâmple
Treci singur prin pustiu
Şi plângi străin în lume,
Dar este prea târziu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îţi moare cineva apropiat
(Te rog să te gândeşti mai bine)
Il plângi pe el că a plecat
Sau plângi că te-a lăsat pe tine?

catren de Beatrice Vaisman
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recordul este să plângi şi să râzi, să râzi şi să plângi. Ploaie cu soare şi stropi din seninul strălucitor.

Dumitru Popescu în Cenuşa din ornic
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii larg la inimă

Fii larg la inimă şi darnic,
fă binele cu pas tăcut.
Că n-ai făcut, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea făcut.

Ascultă sfatul şi-ndrumarea,
îndreaptă-te când eşti mustrat.
Că nu asculţi, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai ascultat.

Mergi fericit în orice vreme,
oriunde te-ar chema Isus.
Că nu te-ai dus, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi că prea te-ai dus.

Fii răbdător până la moarte,
oricât de-adânc ai fi brăzdat.
Că n-ai răbdat, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea răbdat.

Iubeşte cald întotdeauna,
chiar şi pe-acei ce te-au zdrobit.
Că n-ai iubit, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea iubit.

Şi iartă plin de bunătate
tot răul pe nedrept purtat.
Că n-ai iertat, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea iertat.

Din ce-ai văzut să ai credinţă
şi pentru tot ce n-ai văzut.
Că n-ai crezut, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea crezut.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decât să plângi pentru doi pe drumul vieţii, mai bine plângi de unul singur!

aforism de Dida Diana Cioponea
Adăugat de Dida Diana Cioponea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu merită să plângi pentru nimeni, iar cel care merită nu te va face să plângi.

Gabriel Garcia Marquez în 13 rânduri pentru viaţă
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu merită să plângi pentru nimeni, iar cei care merită nu te vor face să plângi.

citat celebru din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel elegiac

RONDEL ELEGIAC

De ce plângi, suflet, când te doare
Palma celui ce l-ai ocrotit?
Că nimeni nu îţi dă crezare,
Din cei care te văd răstignit!

Când vezi c-ai rătăcit cărare,
Cu mizerii morale stropit,
De ce plângi, suflet, când te doare
Palma celui ce l-ai ocrotit?

Nu primeşti justă apărare
La fapta ce-ndelung ai trudit
Şi te clatini de îndurare.
Cu pumnalu-n rană răsucit,

De ce plângi, suflet, când te doare?

Maria FILIPOIU

poezie de Maria Filipoiu din Rondeluri
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tranziţie

Zadarnic, din măsele, strângi,
Că nu mai poţi, cum se cuvine,
Pe duşii-n ceruri să-i mai plângi
Când n-ai timp să te plângi pe tine.

epigramă de Constantin Cristian din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog, iubito, să nu plângi!

Te rog, iubito, să nu plângi!
Plânge tot cerul pentru noi
Şi-al amintirilor strigoi,
Nu vei putea să îl înfrângi.

Te rog, iubito, să-nţelegi!
A spus-o ploaia lăcrimând,
Mii de pretexte invocând...
N-ai vrea iubirea să-mi dezlegi?!

Te rog, iubito, să nu plângi!
Iubirea-nvaţă s-o renegi.
Ea e făcută pentru regi,
Iar eu nu-s neam de nibelungi.

Te rog iubito, să-nţelegi!
Natura mi-a şoptit şi ea:
Destinul nostru n-are stea
Şi roade dulci n-ai să culegi.

Te rog, iubito, să nu plângi!
Am auzit norii plângând
Şi m-a străfulgerat un gând:
Ce bine-ar fi să nu m-alungi!

poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!