În miez de clipe albastre

iar pielea ta îți este albă haină
lumini acolo săvârșesc vecia
te mai umbresc, fălindu-mi nimicia
dar fără-a coborî în cer de taină.

cu șoaptă-mi umplu vistiernicia
și-n sânge-mi torn tristeți de vin din traină
golit, să-mi plâng pocalul în buzaină,
la pieptul tău să-mi fac ucenicia.

lumirea ta e-n toate astăzi lesne
prin aerul tăcerii a zbura
când preoții se roagă prin pricesne.

o pace de argint se-nvolbura,
sub bici de nalte doruri zace-n plesne
și miez de-albastre clipe ne fura.

poezie de
Adăugat de BlueSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Azi în zori

din depărtări de clipe te-amintește
sărutul ce abia-i tăcut pe gură
ce-n preacuvânt e miez și nefăptură
și-n pieptul visului din taine crește.

a tale stihuri ochii mei băură
acolo, pe hârtia-n albul clește
din pielea ta-n divin ce îmi grăiește
o poezie-n zodia cea pură.

înspăimântându-mi sângele tu încă
îmi ești ca de mormânt, având tăceri
când astăzi încă e un strop de ieri
dormind ca de sisif un somn de stâncă.

aleargă, de galop în rugăciune
ce-mi zici dar Domnului nu îi pot spune...

sonet de
Adăugat de AtlantisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet

Spre mâine-n întrebărilor cocoașă
Erau de umbre jocuri, teatru-n clipe
Era prin sânge-a fi, în glii să țipe
Și o beție-n pietre, uriașă.

Grădini în minți ivind de gând tulipe,
Tu strigi tăceri hârtiei, pe cămașă...
Așa, la vorbă miez în rost te-nfașă
Să-mi tălmăcești în fum de rugă-n pipe.

Fierbinte taină te ducea alături
De nunta cu inel de plumb topit
Și-n liniștea cuvântului cioplit
De celuloză iar vuiau omături.

Grăind neauzit în albe locuri
Enigme duci în șa de echivocuri...

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonetul nenumit

Mă-mbată iar zăpezi interioare,
Tu nu mă cauți unde-i să răcnească
Tiptilă flacără din clipa iască
Și stihu-mi cere Domnului popoare.

Hârtia-i albă, răni să-mi locuiască
Și iar mă reazemă ulterioare
A ieri de patimi leneșe urcioare,
Beții de fum spre liniștea cerească.

Divine, existența-i umbră-n stele,
Nu mă numi drept văduv de-al tău Duh
Când tainele aleargă prin văzduh,
Travalii de nălucă-n toate cele.

Mai duc poveri de lacrimi, raiuri triste
Când iaduri vin iubirea să-mi asiste...

sonet de
Adăugat de PolonezulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fleacuri autumnale

e toamnă, taină-argint lichid de ploaie...
străbat de prin seninuri mici și rare
lumini cu aurul în destrămare...
cuțitul trist în carnea clipei taie

din țel venind amorul tău îmi pare
să-mi locuiască-a sângelui odaie
și zboruri cresc și-n duh, sub vâlvătaie,
de Dumnezeu se naște decupare

recad în vinul fiert și nu te cuget,
femeie, vis pe-altar îndepărtat
pe mine azi acolo m-am iertat
în vremea asta cu al serii muget

te vând pe obeție-n noaptea minții
când demoni sunt și oamenii și sfinții

sonet de
Adăugat de AtlantidaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viu ori treaz

pe vani pereți plâng sfinți în ilustrații
și-n sacre lacrimi desenez blesteme...
când de-al ei cântec pasărea se teme
voi, oameni, o enigmă clipei dați-i

că e cenușa stinsă-n anateme
renașterii nu-i zbor în respirații
carnală existență-n strâmte spații
și timp doar până liniștea să cheme

am frânt din mine să îmi fii femeie
ca să-mi rămâi amor și după veac
sub ochi tămăduindu-mi moartea, cheie
a descuia pe îngerul sărac
ce am lăsat să-mi umble prin idee,
dar viu ori treaz mi-e stihul tot un drac...

poezie de
Adăugat de AnonimusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vinovată

de alb sub stih ca-n morb hârtia zace
penița ta cu veșnicii de-alină
și fără-a fi-n fântâna cu ruină
cioplitul chip e-n vorbă care tace.

ești vinovată-acolo de lumină,
de plânsetul neauzit de pace
când sacră lăcrimare se desface
din ochi a râde-n dragoste deplină.

ivind în a privirilor lucarne
morminte-n vis etern zicându-mi rost
poeme-mi strigi, a liniști ploi să-mi toarne.

ci parcă de amurg venea din ost
și-n trupul tău, cel fără zvon de carne
nunteam un azi spre mâine din ce-a fost...

sonet de
Adăugat de UranusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Visul negru

veghind în negru visul ni se-arată
precum o gură duhul să ne-nghită,
prin bezne trece jalea ta grăbită
să-mi vândă dor și-n clipe frica toată

infernul suie-n piscuri de ispită,
privirea minții lacrima-și înoată
și-n ape când lucirea-ți e vărsată
la fel și umbra ta e-n plai răpită

întemnițați de brațe nevăzute
amorul curge-n lene de palavre
sub liniștea ce aprig se ascute

când îngerii în lese-s simple javre
și noaptea vine-n taine pe tăcute
în rost de cripte întocmim cadavre

sonet de
Adăugat de ArdeleanulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La pas de zbor

lumină beau, străjer în ape sure
și adâncit în doruri colosale
amurgul nedormit cărând pe sale
ca-n noaptea umbrei de-arbore-n pădure.

ebrietatea frumuseții tale
în respirarea păsărilor pure
îmi alerga prin sânge, să-mi procure
pe drumul meu parfum de soartă moale.

femeie-n gânduri ce-mi încărunțești,
prin lume-mi ești destin și testament,
al zămislirii dulce element
și piatră de înmormântare-mi ești.

genuni deasupra leneș se deschid,
pășim în cer tiptil și-n zbor lichid.

poezie de
Adăugat de KaluSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Andreea Văduva

Mi-aș face cuib....

Mi-aș face cuib,
În al tău trup,
Să-mi odihnesc,
Sufletul rupt.

Din pielea ta,
Mi-aș face haină,
Să mă-ncălzească,
Noaptea-n taină.

Din al tău glas,
Ce stă să geamă,
Mi-aș face cântec,
Să m-adoarmă.

Din ochii tăi,
Fereastră-aș face,
Privind prin tine,
Totul tace...

Iar palma ta,
Căuș să-mi fie,
Sleit de sete,
Să mă-nvie.

Din al tău sân,
Mi-aș face leac,
Mă simt etern,
Când ți-l dezbrac....

Și buza ta,
Precum rubinul,
Aș face-o vin,
S-o sorb ca... vinul.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Andreea Vaduva

Mi-aș face cuib...

Mi-aș face cuib,
În al tău trup,
Să-mi odihnesc,
Sufletul rupt.

Din pielea ta,
Mi-aș face haină,
Să mă-ncălzească,
Noaptea-n taină.

Din al tău glas,
Ce stă să geamă,
Mi-aș face cântec,
Să m-adoarmă.

Din ochii tăi,
Fereastră-aș face,
Privind prin tine,
Totul tace...

Iar palma ta,
Căuș să-mi fie,
Sleit de sete,
Să mă-nvie.

Din al tău sân,
Mi-aș face leac,
Mă simt etern,
Când ți-l dezbrac....

Și buza ta,
Precum rubinul,
Aș face-o vin,
S-o sorb ca... vinul.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton ponderat

Distribuie

Doruri

În lume sunt păduri de doruri
Doruri albe, galbene și mov
Asemeni florilor de micșunele răsărite
În pieptul răbdătorului Pământ.
În lume sunt nemuritoare Primăveri
Ce nu dispar decât în stele
Atunci când pieptul e urcat în nori
De Cel ce a făcut această lume.
Acolo toate florile lumești dispar
Toate dorurile mov și galbene din fire
Acolo toate pădurile de doruri trec
Prin cuptorul Domnului de judecată.
În cuptorul Dreptului merg toate
Nici măcar o floare nu rămâne vie
Nici măcar un dor de păcătos născut
Ce nu a plâns din dor de Dumnezeu și Fiul.
În lume sunt păduri de doruri
Doruri de bani și suflete pierdute
Asemeni florilor de micșunele mov
Ce stau tăcute sub lumina Lunii.
Puține doruri sunt pe lume
Născute ca și stelele din cer
Să lumineze-n piepturile lumii
Din dor de Mirele ce a murit pe cruce.
Puține doruri sunt în lume
Să plângă rănile Hristosului iubit
Uitând de tot ce este trecător prin lume
Slăvind cu lacrimi doar două flori divine - ochii Lui Isus.
Puține doruri sunt în lume
Ce vor intra în dragostea Lui Dumnezeu
Acolo unde veșnic este Primăvară
Iar micșunelele răsar în ochii celor din pădurea stelelor... iertați și plămădiți din nou.
Puține doruri vor cunoaște pântecul pădurii
Din care Domnul scoate prunci și flori
Cu viața veșnică în împărăția cerului
Pentru un ghem pe nume;Univers.

poezie de (26 februarie 2019)
Adăugat de Adelina CojocaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossă amintirilor de sat

Bate în pieptul nostru azi,
Precum un clopot peste sat,
Un gând și-o inimă de brazi...
Și-n suflet totul s-a schimbat.
Trecând pe troienite căi,
În troienitul anotimp,
Colindători prin munți și văi,
Frâng pita în bucăți de timp.

Bate în pieptul nostru azi,
Acum, o inimă bătrână
Și dorm în noi păduri de brazi,
Sub fine țesături de lână.
A nins în noi cu flori de măr,
Mă-ascund sub pleoapele de noapte
Și timpuri troienite dor
Și zboară clipele spre moarte.

Precum un clopot peste sat
Se-așează liniștea... O chem...
Este târziu și s-a-noptat
Și în clepsidră se aștern
De-odată, fulguiri de nea,
Lumini și stele căzătoare,
În gânduri, pe căsuța mea
Și pe a timpului cărare.

Un gând și-o inimă de brazi,
Un clopot de ninsori și vis,
În care, timp, de veacuri arzi,
Vreascuri din timpul nepermis.
mi-ai prins în clipe de argint
Ninsori de vise și cuvinte,
Cu clipa-n noapte să m-alint,
Să-mi fac poeme de cuvinte.

Și-n suflet totul s-a schimbat...
Atâta liniște m-apasă!
Cuvintele s-au spulberat
Și vreau să mă întorc acasă.
Vânturi, spre minus infinit
Îmi poartă frunzele de dor.
Arama timpului oprit
Răsună iar ușor... ușor...

Trecând pe troienite căi,
Cu biciul despicat în cinci,
Se-aud vuind, se-aud prin văi,
Se-aud deodată și aici...
Tot ei, în portul popular,
Trecând precum un vis prin moarte.
Bătrânii noștri trec arar
Prin a tăcerii noastre noapte.

În troienitul anotimp
Mă-ntorc din nou, mă-ntorc acasă.
Să dorm aș vrea, dureri să schimb,
Să stau cu toți ai mei la masă.
Să-mi fie timpul spre-napoi
Vis și mușcată la fereastră,
Să fiu mereu, mereu cu voi,
În orice timp să fiu acasă.

Colindători prin munți și văi
Se-ntorc ca altădată iar
Cu fruntea sus, mândrii flăcăi,
Cu trup arzând în munți de jar.
Altar, ceasornic și popas,
Argint pe ii, argint pe fote
Și sufletul ce le-a rămas
În versuri și poeme, note...

Frâng pita în bucăți de timp
Și se întorc la rădăcini,
Troiene-n orice anotimp,
În suflet simpli și virgini.
Sub un ștergar, înlăcrimat,
Bunicul cu o pleoapă-nchisă,
Sub nori de praf s-a așezat...
Bunica-și toarce anii-n prispă.

Frâng pita în bucăți de timp,
Colindători prin munți și văi,
În troienitul anotimp,
Trecând pe troienite căi.
Și-n suflet totul s-a schimbat...
Un gând și-o inimă de brazi.
Precum un clopot, peste sat,
Bate în pieptul nostru, azi...

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lasă-mă să plâng

Iubite
lasă-mă să plâng
la pieptul tău
scânteie să aprind
atinge-mi părul
cu sufletul tău blând
și vindecă-mi durerea
O... lasă-mă să plâng,
Iubite
la pieptul meu
vreau să te strâng
să-ți simt căldura
tristeți să le alung
ascultă tu, al nostru cânt
când două inimi
se ating
și-n șoapte murmurând
se-aprinde-o flacără
dintr-un cuvânt...
mi-e dor de tine
și văzând
ca ești departe,
și nu pot să te-ating
mi-e greu,
și vreau iubite
la pieptul tău să plâng

poezie de
Adăugat de Monica TrifSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie

Dumnezeu strigat

[sub zodia rimei]

Îți este-a flacără, ba a-ntuneric...
În clipe asuprită-i viața toată,
secundele-s genuni ce-n sânge-noată
și șarpe-i traiul, unduind himeric

În dimineață dragostea îmbată
iar coasta mea din tine e-n feeric
și-s om, în lațul viețuirii, sferic
de lacrimi ud tăcerii grea, turbată

Ești întrebarea taină să aprindă,
în zori de noapte visul despletești
eu te privesc, icoană, în oglindă

Singurătatea-mi ține gându-n clești,
în cuget las cerescul să-mi cuprindă,
sunt propriul chip cioplit, din care crești...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În ospiciul muzicii

[decupări]

nu-mi năluci ființa-n interzisul
din treaz, pe ușa lutului, deschisă
în noaptea albă, rațiunii scrisă
nu-mi adormi, să-mi dai de veghe visul.
îmi ești havuz din taina neucisă
talaz pe sânge-amorul meu ce zisu-l
lumini de mă cufundă-n tot abisul
dar ocolind pe gânduri vamă-n clisă...

eres în duh și învelit în carne,
de suflet vrei tu frunza să-mi desparți
ori poate-n sens iubirea să mă-ntoarne.

în muzicii ospiciu, pe savarți
zidindu-te în păsări cânt în marne
pe cer se-adună îngeri decupați...

poezie de
Adăugat de OrfeuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Ene

Optimism

Din când în când
fluturii se opresc
să-mi sărute mâna
și mă ating ușor
cu aripile trecute deja
prin toate culorile curcubeului.

Din când în când
cerul se apleacă
să-mi sărute fruntea
și mă atinge ușor
cu ploile trecute deja
prin toate culorile curcubeului.

Din când în când
florile se deschid
să-mi sărute plămânii
și mă ating ușor
cu petalele trecute deja
prin toate culorile curcubeului.

Din când în când
te apropii tiptil
să-mi săruți cuvintele
cu toate culorile curcubeului.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stea

să-mi zămislești uitări, ebrietate
în sângele topit de frică-n iască
și-n ochi de-amor zeiri să ne privească
la focul unei umbre cu dreptate

sub pași de întuneric să se nască
lumini, merinde tainei vietate
să dorm în lan cu flori necugetate
sub coajă de ființă-n Stea firească

făptura-n patimi de sicrie fuge
din gândul cel ridat de-a vieții nopți,
o dimineață suie din coșciuge

în pieptul tău cu rouă să m-adopți,
în Coasa ta fecior să-ți fiu, conjuge
pe cât amant iubirea zorii copți

sonet de
Adăugat de SolarisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Descântecul argintului

Argint pe pământ,
astăzi te descânt
cu ramuri de ploaie,
cetină văpaie,
cu fire de lună,
țesute-n cunună
la o mânăstire
dintre cimitire
să cobori pe-o scară,
să cobori comoară
până la răscruce,
unde stă pe cruce
Dumnezeul veșnic
luminat de-un sfeșnic,
unde stă cu taină
pe lemn de icoană
Preasfânta Marie,
a mea vistierie.

În casa-n ruină,
unde nu-i lumină,
păsările morții,
în puterea nopții,
ciugulesc din viață
până dimineață -
sufletul meu geme
de grele blesteme,
de jertfă de sânge
altarul meu plânge.

Argint pe pământ,
astăzi te descânt
să vii pe lumină
în casa-n ruină,
sfințit la icoană
și să-mi fii pe rană
un balsam de sfinte,
de bune cuvinte,
și să-mi vii în vise,
unde sunt închise
gânduri de păcate,
patimi îngropate.
Dansând prin cuvinte
ca printre morminte
păsările morții
dau târcoale porții,
dincolo de care
Sfântă Născătoare
la viață mă cheamă,
în chip de icoană.

Argint pe pământ,
astăzi te descânt
să te duci la stele,
să ningă cu ele,
s-alunge din noapte
păsările toate.
Amin

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Pe căi de veacuri

mă varsă vremea-n sens de prin suișuri
și doar în morb de ploaie curg în tină
și-n dulcea ta făptură clandestină
în patrii de cuvinte cu tăișuri.

mai duc rostiri de drag la ghilotină
spre a le curăța de mărunțișuri
și ape pietruiesc acoperișuri
dansând sub gene până pe retină.

apoi suiau din soare raze-n scaldă
a duhurilor noastre, ce zâmbesc
prin anotimp cu sângerare caldă.

cu vise de lumină mă umbresc,
metalic duc tăcerea noastră-n haldă,
pe căi de veacuri munții noștri cresc.

poezie de
Adăugat de HadesSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Șuta

Timp

Timp
aș fura din clopotul vieții,
clipe ce dăngăne
a viață ce fuge,
limbi ce se bat de sufletul din noi
când fuga prin viață
ne risipeste prin destine
ca la final să rămânem..... goi!
Aș fura clipe vieții
să mă bucur
de mine, de tine, de noi...
clopotele să sune a chemare,
dăngănit într-un inegalabil sincron
care să ne ofere
neprețuitul
timp!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook