Dumnezeu strigat
[sub zodia rimei]
Îți este-a flacără, ba a-ntuneric...
În clipe asuprită-i viața toată,
secundele-s genuni ce-n sânge-noată
și șarpe-i traiul, unduind himeric
În dimineață dragostea îmbată
iar coasta mea din tine e-n feeric
și-s om, în lațul viețuirii, sferic
de lacrimi ud tăcerii grea, turbată
Ești întrebarea taină să aprindă,
în zori de noapte visul despletești
eu te privesc, icoană, în oglindă
Singurătatea-mi ține gându-n clești,
în cuget las cerescul să-mi cuprindă,
sunt propriul chip cioplit, din care crești...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ștefan Petrea. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.