Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Peisaj marin

Marea lovește faleza mereu,
rocă dură, plină de alge.
Fâșia de plajă în zare,
nisip ars de soare.
O barcă veche și ruptă,
pare un imens ochi de rechin.
Vuietul mării,
strigătul pescărușului în zbor,
mirosul puternic de sare și mâl,
nimic nu-i schimbat de milenii,
totul e mit și divin,
doar barca ca un imens ochi de rechin,
așteaptă să treacă alte milenii.

poezie de
Adăugat de Serbana IsarioviciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Marian Hotca

Deșert

poate am înflorit mult prea târziu
mai cred că exist
poate că sunt ultima secundă
topită în ceas
ce s-a zbătut de milenii
devină cuvânt

e-o minune și ochiul acesta imens
că a văzut timpul în formă brută
cum se întinde și se scurtează
ca un elastic vechi

o piramidă cu sfinx
stă de milenii sub un soare
și numără firele de sare ce-au crescut
pe obrazul lui Ra

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Woody Allen

Alvy Singer: Cred că orice relație e asemenea unui rechin. Știi, un rechin trebuie în permanență înoate; dacă nu, moare. Cred că ce avem noi acum e un rechin muribund.

replică din filmul artistic Annie Hall, scenariu de
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLCSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Play It Again Sam Paperback" de Woody Allen este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.
Dana Ene

Mâinile mării

se întindea pe țărm
iar mâinile-i
împodobite cu alge
deschideau ferestre
castelelor de nisip.

"cineva -mi răspundă!"
țipa marea
și umbra pescărușului
îi trecea peste chip.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce iese dacă se împerechează un peștișor fermecat cu un rechin?

Un rechin care îndeplinește ultimele trei dorințe.

întrebări și răspunsuri
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia
rechin
Rechin. Rău de mare.

definiție aforistică de (20 decembrie 2017)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vivian Ryan Danielescu

Iarbă de mare

Se adâncește marea la un pas
Și păsările vin aduse de o rază
Spumegă val în unduiri de vals
Mireasma-n aer parfum de roză

Se înalță, îngeri neobositi din pietre,
Timpul plutește verdele unui voal
În zare se unduiește raza de soare
Parfum de alge plutește pe un val

Dansează încălzită iarba de mare
Cu inima-i verde și suflul ei ușor
Se-nalță lacrimi de iubire din sare
Îmbrățișează partenerul ei din zbor

Marea este zbucium în val de iubire
Alge adunate-n mare pietrele ascund
Adâncul scoate spumă, înalță simțire
Ies sirenele mării din apă cântând

Amețitoare vârtejuri iesite la față
Zboara anotimp vremea i trecătoare
Verdele din alge ne aduce speranță
Alge lipite de trupul sirenei iubitoare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Tăcere...

***

La-nceput a fost cuvântul...
Ce e viața?; Ce-i Pământul?

Prima-i o iluzie,
Plină de confuzie...

De multe ființe trăită,
Ani la rând, dar mărginită.

De oriunde ar fi venită,
Viața e neprețuită...

Cealaltă-i rocă tare,
Planeta-treia de la Soare...

În perspectivă de-am privi,
Ce ne-ar aștepta, am ști?!

Peste ani, milenii, ere,
Aici va fi doar... tăcere?!

***

Omul – rare fosile,
Orașele – mari ruine...

Mașini – fiare învechite,
Utilaje ruginite...

Plantele – doar amintire,
Apă, aer – născocire?!

Construcții, blocuri, case,
Pietre dărâmate, rase...

Submarine și vapoare,
Sau epave plutitoare?!

Poate chiar și scufundate,
În ape de mult uitate...

Trenuri lungi și camioane,
Elicoptere, avioane...

Și multe automobile,
De care străzile erau pline...

Toate aceste mașinării
Ruginituri vor deveni?

***

Cine-și va aminti de Terra,
Cât de frumoasă era?

O planetă vie, albastră,
Planeta aceasta, a noastră...

De ființe populată,
O lume mare, animată!...

Atunci, omenirea întreagă
Ce-ar trebui -nțeleagă?

Peste ani, milenii, ere,
Va rămâne doar... tăcere?!

***

Aici va fi nemișcare,
Fiindcă tot ce este – moare...

Și nimic nu va rămâne,
Fiindcă totul... apune!

Plantele se ofilesc,
Ființele nu mai trăiesc.

Construcțiile se dărâmă,
Mașinile se fărâmă.

Munții cad, se năruiesc,
Zăpezile se topesc...

Apa se evaporă,
Seacă, se acoperă...

Dispare și atmosfera,
Dispare albastra Terra...

Luna o dată cu ea,
doar satelitul ei era.

Nori, Soare, alte planete,
Mulți sateliți și comete...

Poate întregul sistem solar
Va deveni un calvar...

Și atunci fi-vom doar atomi,
Prin Univers rătăcitori...

Doar praf cosmic va mai fi,
Dacă totul va pieri...

Peste ani, milenii, ere,
Va rămâne doar... tăcere?!

poezie de din Tăcere... (2006)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

M-așteaptă o barcă la mal...

M-așteaptă o barcă la mal...
A înverzit de-atâta așteptare,
tăcută
răbdătoare,
sub anotimpuri ce se derulează
ca un film
cu multe, prea multe episoade,
cu multe, prea multe primăveri...

Lopețile-i sunt crengi acum,
dau muguri,
înfloresc,
rodesc...
E plină de cuiburi
barca mea,
e plină de culoare,
de miresme,
de triluri fermecate.
Până și timpul s-a cuibărit aici
și aripi dă secundelor
ce zboară în lume
ca roiuri nesfârșite
de lilieci bezmetici...

Dar nu...
Nimic nu poate
aduce uitarea:
m-așteaptă o barcă la mal,
tăcută, răbdătoare,
m-așteaptă,
deși chemări îmbietoare
aude mereu
de dincolo de zare...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântecul mării

(Capri, Piccola Marina)

Imemoriale brize ale mării,
vânturi marine ale nopții,
nu veniți aici pentru o persoană anume;
dacă cineva vrea vă întâmpine
trebuie poată vă supraviețuiască.

Imemoriale brize ale mării,
de milenii și milenii
adiați peste pietrele istoriei,
sunteți cel mai pur spațiu
venind de departe...

O, cum simte smochinul
încărcat de fructe apropierea voastră
acolo sus, în lumina lunii.

poezie clasică de (1907), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil originalul în limba germană.
Sunt disponibile și traduceri în engleză și spaniolă.
cumpărăturiCartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -88.00- 34.99 lei.

Un copil al mării

Iubitul copilei Marjory
A avut o oră de viață plină ochi;
Acum bătrâna doică, marea, care cu alge îl împodobi,
Îl leagănă și îi cântă de nani-nani și deochi.
Fetița copilei Marjory
Are-n sânge, să-i pulseze fără încetare,
Soarele strălucitor de miazăzi
Și, de neînvins, voioasa mare.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gâtlejul

Nu nu
Nu-i și nu-i și nu-i
de jur împrejur
noaptea-i ochi deschiși
ochi mulți
nu tu gene, sau streașini ori pleoape
doar ochi
ce sorb culorile
și le păstrează-n ei
nedând nimic'napoi
doar un gâtlej
ce tot
înghite tot
jur împrejur.

poezie de
Adăugat de r bSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Soare de sare

Soarele nu răsare...
Luna nu-mi apare
Marea nu este mare
Codrul nu-i răcoare

Inima-mi tresare
Tălpile mi-s goale
Ochii m-au părăsit
Pletele au ruginit

Dorul taie si leagă
Te aruncă bucată
Cu bucată... in zare
In ocne cu mercure

Rana-mi e prăpastie
Săpată din dragoste
Presar un pumn de sare
Azi iar nu-i soare...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

FIRE DE NISIP

Sărutai marea pe tâmple
Mă intreabă: ești de unde?
Răspunsei: vin de pe Olt,
Trecui Dunărea inot.

Sărutai marea pe ochi....
Gene lungi pline cu stropi
Plete albastre si verzui
In lumina soarelui!

Sărutai marea-n adânc,
Mă cuprinde dar mă strâng
Amintirile din timp,
Clipe.... fire de nisip.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Naufragiu în cotidian

e dur, contondent peisajul,
de cum ies din casă
cotidianul mă lovește peste față,
mai rău ca prima palmă
dată din dragoste,

un șofer m-ar lua la bătaie
nu l-am lăsat să treacă
peste un om,
o doamnă bine mă apostrofează
că am înjurat un câine,
un bețiv
mă ceartă că nu merg
la biserică sistematic,

analfabeți așteaptă în stradă respectul
social,
oameni cu ochi de animal
așteaptă un codru de pâine
și sinteza zilei,

pe posturi de televiziune
mugesc unii la alții,
senatori de hârtie,
jurnaliști decorați la apelul
bocancilor,
președinți tâmpiți
vânduți corporațiilor,
prostituate împăiate,

nu e nimic,
iubirea e totul,
e o dimineață
ca oricare alta,
un duș rece înainte
de marea dragoste
a inocenților,

nu e nimic,
importantă este
iluzia iubirii care mi-o vinzi
înainte de culcare,
o insulă pustie,
Fata Morgana
naufragiată
în cotidian.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

Gânduri și timp

Cad grele pleoapele către pământ
și gândurile se-nalță spre cer...
Aleargă dezlănțuite făcând legământ,
pe moment se opresc plutind desuet,
ochi în ochi cu-nțeles se privesc
apoi din nou în galop se pornesc...
Timpul nu se naște, nu moare
se-ascunde sub al nostru cer,
e doar o schimbare constantă,
vieți și iubiri ne fură zbicer.
Nimeni și nimic nu l-a sufocat
vârsta-i nu se cunoste, deși ades invocat
mereu a existat și-așa va fi mereu
căci el este nimic, nimic de colorat
cu ale noastre vieți și existențe de brocat.
Timpul e-n noi și noi suntem timp
totul e timp fără de timp...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dezmințire la mit

Nu m-am întors...
Eu sunt aici, risipit pretutindeni
Întoarcerea mea,
uciderea pețitorilor,

Simplu mit
Din care Homer și editorii trag profit.
Nu m-am întors...
Eu sunt aici, risipit printre pietrele arse
Sirenele
Circe
Penelopa
Sunt farse
Născocite de un orb zdrențăros
Pentru un happy-end fermecător și duios.
Nu-mi voi revedea niciodată patria
soția
fiul
câinele
Arcul, patul din trunchi de măslin, ogoarele, turmele
Itaca stâncoasă și marea albastră - căci asta mi-e voia,
Risipit - adunat între ziduri surpate,
Ulise rămâne la Troia!
Ați vrut îmi luați spada și coiful
și scutul zgâriat și lovit
În cărțile voastre Ulise-i un biet rătăcit
Mă reneg pentru un plug
Simbol de taur care trage la jug
Nici acum nu-nțelegeți -
E atâta de greu?!
Că Ulise e Troia, și că Troia sunt eu...

........................................

De patru milenii amestec cu spada mortarul pe plajă
Cioplesc lespezi
ridic ziduri
Înălțându-mi în marmură voia.
De patru milenii
Ulise ridică
O nouă cetate la Troia...

poezie celebră de din Dezmințire la Mit (1991)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marea

Marea mea, cu valuri repezi,
Și cu pescăruși în zbor
Într-o clipă efemeră,
Mă înalț, și-apoi cobor...

Marea mea, un vis albastru,
Cu catargele spre cer
În paharul plin cu apă,
Văd furtunile cum pier...

Marea mea, în plină vară
Pe nisipul ars de dor,
Trec doar pașii amintirii
Și mă răscolesc ușor...

Marea mea, verde -albastră,
Mă petrec prin valul tău,
Vreau -ți fiu talaz și soare,
Când e zbuciumul mai greu..

Camelia Cristea

Camelia Cristea

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Poeme și eseuri

m-am detașat de vorba ta
ce mă prinsese-n mreajă
nu mai vedem pe-altcineva
doar versul tău pe plajă

acum privesc cu ochi senini
cum se deschide cerul
și-n valuri inspre mine curg
poeme și eseuri

e primăvara mea din nou
cumva... se rătăcise
salvată fiind de un Orfeu
din barca lui Ulise.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jean-Luc Picard: O problemă de securitate internă: strigătul vechi de milenii al opresorului.

replici din filmul serial Star Trek: Generația următoare
Adăugat de Laura BadeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Privește-mă-n ochi...

Privește-mă-n ochi când ești cu mine,
Privește-mă-n ochi, știu de ți-e bine,
Privește-mă-n ochi, că doar o privire,
Privește-mă-n ochi, mi-aduce fericire.
Privește-mă-n ochi, că și ochii vorbesc,
Privește-mă-n ochi atât cât trăiesc.
Privește-mă-n ochi, e tot ce-mi doresc,
Privește-mă-n ochi, nu-mi spune "te iubesc".
Privește-mă-n ochi, știi ce gândesc,
Privește-mă-n ochi, vezi cât te iubesc!
Privește-mă-n ochi, oricine ai fi,
Privește-mă-n ochi, bărbat sau copil.
Privește-mă-n ochi, nu-ți cer prea mult,
Privește-mă-n ochi, -ți văd a lor tumult,
Privește-mă-n ochi chiar de nu-mi vorbești,
Privește-mă-n ochi, e deajuns mă privești.
Privește-mă-n ochi, pot -nțeleg,
Privește-mă-n ochi, ce drum aleg...

poezie de (15 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook