Palate cladite pe ruine

Ruine de suflet prematur,
Imagini de copii cu părul sur,
Lumi sclipitoare cu haine cochete,
Perfecţiuni înălţate pe defecte!

Palate clădite pe ruine-
Sunt vechi- făuritorii sunt de vină;
Sunt noi- făuritori există încă-
Clipe clădite pe cioburi vagi de stâncă...

Nimic nu-i nou, întreg, ci aurit;
Totu-i faţadă şi totu-i ipocrit;
Adâncu-i tulbure iar temelia rară-
Nu ei, ci noi suntem cei de ocară!

poezie de Victoria Dicu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când totu-i prea mult...

Când totu-i prea mult,
Când totu-i puţin,
Iubirea ascult
Venind din senin.

Când totu-i firav,
Sau totu-i imens
Nimic nu e grav,
Iubirea e vers.

Nimeni nu ştie,
Nimeni nu simte,
Că inima-mi vie
Iubire promite,

Ţi-aduce o floare
Şi stele în dar
Pe sacra cărare
Mai sus de altar.

Nimeni nu ceartă,
Nimeni nu-mbie,
Domnul ne iartă
Scânteia în vrie,

Totul nu-i mult,
Totu-i puţin,
Inima-i rază şi scut,
Iubirea-i destin!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stropi de târziu

Se scutură lumina din crengi! Cu înc-o toamnă
Sunt mai bătrân! Nimic nu-i cum a fost!
Se lasă-n suflet bruma şi timpul mă însamnă,
Să-ncep a înţelege că totu-i fără rost?

Degeaba-i încărcată a inimii livadă,
Că mâna ce-o aşteaptă nu vine la cules.
Şi fructele, rotunde, pe jos încep să cadă,
Şi totu-i fără noimă şi fără înţeles.

E toamnă iar. Sunt singur şi gândul mi-e la tine!
Şi numele-ţi – fruct dulce – pe buze-l simt şi-l ştiu,
Dar eşti aşa departe şi-atât de frig e-n mine,
Că mă-nvelesc pe suflet cu stropii de târziu.

Se-apropie sfârşitul? Să plâng nu are rost,
Nimic în astă viaţă nu este cum a fost.

sonet de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar există multe lucruri pe care nu le poţi întreţine doar cu sentimente frumoase. Viaţa e lungă şi, uneori, dură. Sunt momente în care e nevoie de o victimă. Cineva trebuie să îndeplinească şi rolul acesta. Iar corpurile noastre sunt clădite fragil, uşor de rănit şi sângerează când le tai.

Haruki Murakami în Tsukuru Tazaki cel fără de culoare şi anii săi de pelerinaj (2013)
Adăugat de Iunia Bujiţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marile companii sunt clădite pe mari produse.

citat din Elon Musk
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai durabile afaceri sunt clădite pe prietenie.

citat din Alfred A. Montapert
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chintesenţe

Natura e-n veşnică grabă să nască, din boabe, din ou, din pântece, pui
în cuiburi prematur clădite, cu râvnă, cu fiece an ce iţeşte sub nea,
de parcă-i blestem, prevestind de pieire, ce lasă loc liber de iei ca să pui,
căci totu-i morişcă, ce timpul o învârte, cu pale diverse; mai iuţi... ori să stea!

E-un tot canibalic ce viaţa se cheamă, croindu-şi periplul de za 'n devorări
pe lanţul ce ţine legată existenţa, din şnur cu mărgele ce cresc pe şirag,
pus tot colier, printre altele multe, sub gulerul sfânt ascunzând sărutări...
că-i semnul lăsat de o lume de oameni cu crez să se înalţe la sursa de drag.

Stau încă în perla, grăunte-siliciu, a mărgelei cu eu-l ce-mi flutur de steag!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem

De te întrebi cine sunt eu,
Ţi- ar trebui ani de lumină,
In infinitul Univers,
Sa- mi afli vasta rădăcina.

Insişti să ştii cine sunt eu?
Enigmă sunt, complexitate,
Şi totuşi spun, sunt parte fier,
Ce-a curs de pe planeta Marte.

Un strop din Venus am luat,
Granitu- mi este temelia,
Din Jupiter s-a strecurat,
In trupul firav, energia.

Şi soarele in mine- a curs,
Orice- ntuneric, e lumină,
Şunt praf de stele pe pământ,
Sunt ieri şi azi şi ce- o să vină.

De mă întrebi cum mai sunt eu,
Ţi- aş spune, sunt la fel ca tine,
Iubesc profund dar ştiu să iert,
Când nu-mi răspunzi cum se cuvine.

Suntem aici cu scop precis,
Au vrut şi alţii ca să vină,
Suntem din toate câte- un pic,
Din marea sursă de lumină.

Sunt eu, eşti tu şi suntem noi,
Azi ploaie, vânt, mâine furtună,
Ieri, tigrii, lei, lungi şerpi pitoni,
Doar porumbei pe vreme bună.

Suntem un tril de ciocârlii,
O bufniţă in miez de noapte,
Suntem minune pe pământ,
Şi îngeri albi unde sunt şoapte!

poezie de Marina Tuturman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin de rezervă

Dragă Kitty faptul că există omul Înseamnă
că lumea (n-)are (nici)un sens Legile sunt din
ce în ce mai dureroase Iar libertatea-i practic
imposibilă Toţi vor şi nimeni nu face nimic
Totu-i uzat iar piese de schimb din păcate nu
există Nenorocire debordantă cu flori
Homo excitus est
Ave Anna Frank

poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (29 iunie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii nimănui…

Trecem grăbiţi pe lângă ei
Şi nu avem nimic de spus
Copii uitaţi de către zei
Cu răsăritul în apus.

Strâmbăm din nas că sunt murdari
Ş-au haine rupte şi-s desculţi
Dar suntem, Doamne-atât-de-avari
Şi nu ne pasă de cei mulţi.

Uităm c-au suflete şi ei
Nu-s doar imagini în decor
Zicem scârbiţi că-s derbedei
Ce-s oare-atunci părinţii lor!?

Şi tot din carne sunt făcuţi
Iar rănile la fel îi dor
Loviţi de soartă de micuţi
Se chinuiesc în lumea lor.

Să alinăm pe cât putem
Al sufletului lor tumult
Şi chiar şi-atunci când bani n-avem
O vorbă bună, oare-i mult?

poezie de Ioan Gelu Crişan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lionel Luthor: O să ai ocazia.
Lex Luthor: Care?
Lionel Luthor: De a mă sfida.
Lex Luthor: Nu pricep ce urăşti mai mult: faptul că planul meu funcţionează sau că nu te-ai gândit primul la el.
Lionel Luthor: Ţine minte, imperiile nu sunt clădite cu ajutorul unui contabil bun.
Lex Luthor: N-ai nicio idee de ce sunt în stare.

replici din filmul serial Smallville
Adăugat de Laura Liţescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un Crăciun în doi

O nefericire atât de mare, deşi e Naşterea ta, Doamne.
Un Crin uitat într-un glob de sticlă...
Suntem mai singuri ca oricând, suntem mai trişti,
Deşi sărbătorile se fac în familie, noi suntem aparent fericiţi.
Ca un Crăciun în doi, nimic nu poate fi.
E bucurie-n casă când copii sunt la masă,
E bucurie-n suflet când sunt ei cu suflet mare,
Dar poate fii nemărginitătristeţe
Când sufletul doare.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sunt clipe în viaţă ce dor ca şi o rană,
Sunt clipe de disperări adeseori,
Sunt clipe când visul uşor ţi se destramă
Şi cauţi zadarnic în jur un ajutor...
Sunt clipe când îţi copleşesc fiinţa toată
Furtunile-acestei lumi fără zăvor,
Dar nu uita, vine o clipă odată
Când vei zbura dincolo de nori....

Când încercările. s prea grele
Şi nu ştii când se vor sfârşi
Mai este doar puţină vreme
Şi Cel ce vine. va veni...
Chiar dacă viaţa. i mult prea crudă
Şi te întrebi cât va dura,
Ce mai contează o secundă
Pe lângă veşnicia ta.......

Sunt clipe în viaţă când guşti dezamăgirea
Şi vezi adevărul că e mult prea amar,
Sunt clipe când nu poţi găsi în tine puterea
Să schimbi clipe de gheaţă în clipe de jar,
Sunt clipe când multe poveri prea greu te-apasă
Şi eşti cu fiece pas tot mai obosit,
Dar nu uita că în curând tu, Acasă
Lângă Iisus te vei odihni...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt balcanic

Sunt un balcanic
Iremediabil sunt pierdut, sunt un balcanic
Nu termin ce am inceput, sunt un balcanic
Si ma scufund mai glorios ca un Titanic
Sunt neserios dar nu-i nimic ca sunt balcanic
Sunt un balcanic
Imi fierbe s? ngele in vena sunt balcanic
Ma supar foarte tare, dar imi trece grabnic
Ireconciliabil sunt, dar sunt si pasnic
Sunt mincinos politician si nu sunt harnic
Temperament vulcanic am, deci sunt balcanic

R:
Da, sunt balcanic nu-i nimic
Si-mi place jocul din buric
De munca n-am gasit nimic, nimic, nimic
Caci sunt balcanic

Sunt un balcanic,
Deci sunt gelos si sigur ma oftic amarnic
Si nu mizati nici pe calmul meu britanic
Imi place vinul rosu si femeia blonda
Doar cu conditia sa fie rubiconda
Imi place sa iubesc frumos,
Deci sunt balcanic
Sunt un balcanic
Sunt mincinos, frumos, gelos si ofticos
Scandalagiu, diliu, nebun si ageamïu

cântec interpretat de Holograf, muzica de Holograf, versuri de Holograf
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul zărilor curbe

Ne pier în ecouri de strigăte mute
Priviri ce luceau şi sunt astăzi pierdute
În zori ce-au adus între noi întuneric
Şi goluri în visul odată feeric.

Şi nu e niciunul în stare să spună
Că dragostea noastră de azi e nebună
Şi zguduie noaptea, şi urlă în zi
Că încă trăieşte, să-ţi fiu şi să-mi fii,

Să rupem cortina de nori ce apasă
Pe-o scenă de gheaţă c-o mare crevasă
Ce creşte, şi creşte, în hăuri trăgând
Actori ce se-ncurcă în replici de gând.

Nu ştie, sărmana, în zbaterea sa,
Că totu-i decis şi e moartă deja,
C-a fost alungată în linii de zări
Curbate pe-alocuri în vagi întrebări.

Nu-i doliu, nu-s lacrimi, nu-s urme pe cer
De îngeri ce cântă-ntr-un cor auster,
Nu-i nimeni să facă orgoliului vină
Când pleacă, nebuna, în zări de lumină.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa timpului prezent

Eu sunt mireasa fiecărei zile! Petrec în muzici, cu meseni de soi.
Am pregătit o nuntă cât o viaţă, copilului ce sunt şi pentru voi!
Eu sunt mireasa fiecărei clipe! In alb m-am îmbrăcat definitiv.
Şareta mea e trasă de un cal din albul cel mai pur şi mai fictiv.
Şi sunt mireasa timpului prezent, trecut şi viitor mă-ncercuiesc.
Nimic din ce există nu-i absent din arsenalul ce-l diriguiesc!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa timpului prezent

Eu sunt mireasa fiecărei zile!
Petrec cu muzici şi meseni de soi.
Am pregătit o nuntă cât o viaţă
Copilului ce sunt şi pentru voi!

Eu sunt mireasa fiecărei clipe!
In alb m-am îmbracat definitiv.
Caleaşca mea e trasă de doi cai
Din negrul cel mai pur şi mai fictiv.

Şi sunt mireasa timpului prezent
Trecut şi viitor mă-ncercuiesc.
Nimic din ce există nu-i absent
Din arsenalul ce-l diriguiesc!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verdict duplicitar

Nimic nu-i întâmplător, totu-i în zadar.

monostih de David Boia (17 iulie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrân

Prea târziu te-am întâlnit în viaţă
Ca să pot să stau de veghe până-n zori
Braţele pe sânii tăi mi-ngheaţă
Ars prea mult ca să nu mă omori.

Totul e aşa cum se cuvine
Numai eu n-am nici un rost pe-aici
Chiar atunci când simţi că-ţi este bine
Înlăuntrul clipei noastre mici.

Pofta mea te ţine-n ea întreagă
De lumina ta marcat rămân
Doar un fel de-avertisment mă leagă
De obsesia că sunt bătrân.

Sunt bătrân şi te iubesc, pierduto
Şi mă tem de stilul tău perdant
Calendarul ziua ţi-a făcut-o
Din aceste clipe de neant.

Sunt bătrân, iubirea mea-i prea nouă
Şi nu-i cale să întineresc
În zadar o înfăşor în rouă
Totu-i un capriciu pământesc.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totu-i de vânzare

Pe lume totu-i de vânzare,
Se vinde casă, cal, imaş,
Dar preţul cel mai bun îl are,
Instinctul crud de ucigaş...

În vremile trecutei ere,
Gladiatorii se luptau,
Pentru-a gradenelor plăcere,
Şi între ei se ucideau...

Acele vremuri sunt uitate,
Azi a ucide-i interzis,
Dar sunt prin suflet pitulate,
Dorinţe strămutate-n vis...

Visăm cu toţii să ucidem,
"Vânzând" simbolicul resort,
Prin care moartea o decidem,
La foarte îndrăgitul... sport...

Căci sportul este felu-n care,
Cel ce pe noi ne reprezintă,
Menirea are să-l "omoare",
Pe cel din adversara gintă...

Şi sportul doar atunci ne place,
Şi doar atuncea e frumos,
Când adversarul nostru zace,
Înfrânt şi tăvălit pe jos...

Iar pentru sânge de vrăjmaşi,
Plătim biletul la intrare,
Căci un instinct de ucigaşi,
Mereu în noi e... de vânzare...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărăcenii? Un sat cum Sărăcenii trebuie să fie. Ici o casă, colo o casă... tot una câte una... Gardurile sunt de prisos, fiindcă n-au ce îngrădi; uliţă este satul întreg. Ar fi prost lucru un horn la casă: fumul află cale şi prin acoperiş. Nici muruiala pe pereţii de lemn n-are înţeles, fiindcă tot cade cu vremea de pe dânşii. Câteva lemne clădite laolaltă, un acoperiş din paie amestecate cu fân, un cuptor de imală cu prispa bătrânească, un pat alcătuit din patru ţapi bătuţi în pământ, o uşă făcută din trei scânduri înţepenite c-un par cruciş şi cu altul curmeziş... lucru scurt, lucru bun. Cui nu-i place să-şi facă altul mai pe plac.

citat celebru din nuvela Popa Tanda de Ioan Slavici (1874)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!