Pasăre moartă

Acest ghem
de pene colorate
a fost cândva un cântec.

Zborul ei s-a frânt
la fereastra mea.

A lovit din plin geamul,
derutată de zidul străveziu
de sticlă.

Nu ştia nici ea
că transparenţa
poate să ucidă.

Am ridicat-o,
încercând să o ajut.

Am încălzit-o
la pieptul meu.

Un tremur tot mai slab
i-a cuprins trupul plăpând.

Sub un cer parcă mai sărac
şi-a strâns aripile
pentru ultima oară.

Neplânsă şi neştiută
a încremenit
pe albul imaculat
al zăpezii.

poezie de Valeriu Butulescu din Versuri noi (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Ce efemere sunt minunile... Acest ghem de pene colorate a fost cândva un cântec...
Bărbatul: Vremelnicie, asta e totul! Vanitate şi prostie. Nici lucrurile nemuritoare nu mai sunt veşnice. Când basmele capătă fundament dialectic, devin ştiinţe sociale.

replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme de paşi

Urme de paşi înşirate-n zăpadă
De parcă nu ştiam cum e albul,
De parcă a fost ultima oară când ninge.

Urme de noi împrăştiate alături
De parcă te-am strâns prima oară
De parcă a fost ultima oară când strâng.

Urme de tine mângâiate pe mine
De parcă nu ştiam cum sunt ochii închişi
De parcă a fost ultima oară când văd.

poezie de Alexandru Cernit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul primei zăpezi

Cu albul tău imaculat
Ai mai venit odată iarnă,
Ca din norii tăi să cearnă
Câte un strop de apă îngheţat...

Apoi, alert şi cadenţat
Ascunzi geamul la lucarnă,
Cu albul tău imaculat,
C-ai mai venit odată iarnă.

Copii cu obrazu-mbujorat,
Joviali, te iau în seamă
Deşi îi târziu, e înserat
Şi caldul lor cămin îi cheamă

Din albul tău imaculat.

rondel de Ioan Friciu (28 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost cândva pământul străveziu

A fost cândva pământul nostru străveziu
ca apele de munte-n toate ale sale,
în sine îngănând izvodul clar şi viu.
S-a-ntunecat apoi lăuntric, ca de-o jale,
de bezne tari ce-n nici un grai nu se descriu.
Aceast-a fost când o sălbatică risipă
de frumuseţi prilej dădu întâia oară
păcatului să-şi facă pe sub arbori cale?

Nu pot să ştiu ce-a fost prin vremi, odinioară,
ştiu doar ce văd: sub pasul tău, pe unde treci
sau stai, pământul înc-o dată, pentr-o clipă,
cu morţii săi zâmbind, se face străveziu.
Ca-n ape fără prunduri, fabuloase, reci,
arzând se văd minuni – prin lutul purpuriu.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leda şi lebăda

Un suflu brusc... Aripa se mai zbate,
Uimită-şi simte gâtul strâns în cioc,
I-s coapsele de aripi mângâiate
Şi-o strânge lebăda la piept, cu foc.

Cum poate spaima să se smulgă din
Înalta slavă-n pene-ntruchipată?
Ce poate trupul ei, sub albul chin,
Decât să-i simtă inima bărbată?

Fiori i se strecoară prin spinare.
E turnu-n flăcări şi e zidul frânt.
Mort e-Agamemnon... Poate să priceapă

Ea, tremurând sub cruda zburătoare,
Puterea strânsă-n penele-veşmânt
Când ea, din plisc, cu nepăsare-o scapă?

sonet de William Butler Yeats, traducere de Aurel Covaci
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt versuri care te fac să regreţi albul imaculat al hârtiei.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un cocoşel de tinichea. Îl tăiase un meşter dintr-o cutie vevhe de tablă, în care înainte ţinuse bomboane. Avea penajul auriu, picioarele şi pintenii galbeni, creasta roşie, iar în coadă îi luceau pene felurit colorate. Două mărgele de sticlă verde ca smaraldul îi ţineau loc de ochi. Arăta tare chipeş şi cine nu ştia, nici n-ar fi bănuit că altădată nu fusese altceva decât o biată cutie veche.

Virgil Chiriac în Cocoşelul fără inimă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păsări cândva

am fost păsări cândva
trufaşe
cine-şi mai aduce aminte
sfidarea
privind eternitatea în albul ochilor

am fost trăitori de vise semeţe
ne întreceam cu fulgerele
din privirea străbunilor
înalţi

am fost cândva pene de săgeată
ţintind orizontul
a venit vremea să poposim
undeva în cuvânt
în pământ
sau într-o apă
curată

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: N-ai adormit, Luci?
Lucian: Nu, mamă. Nu pot.
Diana: Te înţeleg, dar va trebui să te odihneşti.
Lucian: Probabil că voi reuşi mai târziu, iar dacă nu, am să recuperez orele de nesomn după lansarea navei. Voi avea destul timp...
Diana: Poate vei avea, poate nu... Ar fi mai indicat să dormi şi-n noaptea asta, pentru ultima oară acasă.
Lucian: Pentru ultima oară... Ce ciudat sună! De ce pentru ultima oară, mamă? Crezi că nu mă voi întoarce peste 13 ani?
Diana: Te rog, nu spune aşa ceva nici măcar în glumă! Te vei întoarce, bineînţeles, dar pentru ultima oară, acum.
Lucian: Mda, acum...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Început de octombrie 186... Zi caldă şi luminoasă. Iorgu Răutu, ieşit nici el nu mai ştia pentru a câtea oară în cerdac, se coborî vreo două trepte pe scară, apoi se urcă din nou şi se opri o clipă, cuprins de o nedesluşită tristeţă şi parcă răpit de peisagiul familiar ce se aşternea la picioarele lui.

începutul de la În preajma revoluţiei, Capitolul I. Cortina se ridică de Constantin Stere (1931)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câtă vreme umbli pe străzi parcă lucrurile tot ar mai exista. Dar când priveşti pe fereastră totul devine ireal. Oameni, arbori, animale conspiră în nefiinţă. Şi oare cum transparenţa geamului ne poate separa în aşa măsură de viaţă? Fereastra care ne deschide spre lume ne îndepărtează, în fond, mai mult decât zidul unei închisori. Uitându-te la viaţă, începi s-o uiţi.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

vulturul, în zborul lui bezmetic,
spre neant,
şi-a frânt aripile,
atât de sus s-a-nălţat,
că a redevenit o pasăre de lut

gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să faci totul ca pentru ultima oară. Şi cerul, şi pământul, şi ochii celor dragi, şi zâmbetele, şi tristeţile lor să le priveşti ca pentru ultima oară. La sfârşitul zilei să priveşti apusul soarelui ca pentru ultima oară şi, adormind, să crezi că o faci pentru totdeauna. Iar dimineaţa, dacă te mai trezeşti, s-o iei de la început, făcându-le pe toate ca pentru ultima oară, dar cu o înnoită disperare.

citat din Sergiu Burcă
Adăugat de Oana Camelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate

Poate vei înţelege cândva,
Că fructul pe care îl zdrobeşti sub călcâi
A fost cândva o floare,
Un mugur roşiatic, plăpând,
Tremurând sub ploaia primăvăratecă
A unui început de viaţă...

A fost o speranţă.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec a la Prevert

Acum parcă îmi mai amintesc
De acest cântecel ciudat
Mult prea tomnatic şi uitat
Ca poezia lui Prevert.
Şi mi-era toamnă adâncă-n suflet,
Trist visam lângă felinar.
Tu erai moartă-n faţa uşii
Şi îngropată sub frunzar.

M-aş mai putea oare întoarce
Cu acest cântec de plictis
Morbid nu îmi mai este-n suflet
Şi-am devenit mai optimist.
Dar dacă întinde iarăşi toamna
Trena-i de frunze, arămie,
Încep să plâng şi să mă tângui
Şi să mă mor din nou în mine.

Azi nu mai pot, ce-aş mai începe,
Viaţa mea a fost cândva,
Prevert mi-nchide ultima uşă
Din toamna şi din iarna sa.
Dar acest cântec mă mai poartă
Prin vara ca un labirint,
Sunt mort deja, pierdut de lume
Şi-n focul verii sunt doar frig.

cântec interpretat de Serge Gainsbourg, muzica de Serge Gainsbourg, versuri de Serge Gainsbourg, traducere de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opacitatea poate fi mai necesară ca transparenţa. Pentru a deveni vizibilă, lumina are nevoie de un corp opac, care să o reflecte.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb

Presăraţi alb mult,
Preluat din prezent
Amintiri din trecut.
---
Culegeţi alb imaculat
Trimiteţi albul curat
Priviţi alb neîncetat.
---
Puneţi alb
În tot ce aveţi,
Albul e fericire
Albul e nemurire.
---
Albul din flori,
Albul din ninsori,
Albul din nuferi
Să nu te superi
---
Plecăm în alb înalt
Pe tărâmul celalalt.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iederă pe pânză de păianjen

m-am definit iederă
să ating zidul dintre ploi,
am conturat tăcerea
cu privirea unei zile bune
şi m-am ascuns în sertarul
gândurilor de catifea.

între timp seara îmbrăcase cămaşa lunii
şi-mi înfăşurase lacrima
în flori de colţ...

aveam în palme un ţărm
în care răsădisem cântece
şi un ecou ridicat pe templul
zeilor ce-au crezut în mine.
în rest, şanţuri de dor
în care zborul îşi va fi strâns aripile.

cândva voi fi pom cu fructe sălbatice, mi-am zis,
le voi mângâia sosirile
în veşmântul meu
şi le voi învăţa tropotul inimii...

şi zidul m-a recunoscut iederă
pe pânză de păianjen...

Tag-uri: doar eu...

poezie de Gina Zaharia
Adăugat de Gina Zaharia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albul rochiei de mireasa

Mi-e teamă să adorm în coajă de fluture.
Poate albul rochiei de mireasă este prea strâmt
şi mâinile mi se vor sparge de muchiile crinilor…
câte mirări lăsând la vedere gleznele pe rând
vor arde în acest palid dans,
cât amurg a mai rămas plăpând, să ne împartă…
va fi cândva această trecere-
roşul sângelui se va împleti în invers contur
şi ploaia ne va purta îmbrăţişaţi, departe de-ntâmplare,
atât cât să ne fie zbor.

Mi-e teamă să-mi supun iarăşi clipa.
Adorm, cu tine cuibărit sub umărul drept,
Prin albul concentric al rochiei de mireasă.

poezie de Alina Emandi
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Groparul: Aşa a vrut cerul! Eşti martor. Am încercat să-l ajutăm. A căzut şi s-a lovit la cap. A fost un accident stupid. Realitatea e dură, omule! Pământul e plin de obiecte contondente...

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!