
* * *
primăvara asta
e o altă minune
în care mor ghiocei
și cerul meu
solitară fereastră
înspre lumini
păreri
povești nespuse
umbre
e cerul meu
vântul îmi lasă pe tâmplă
flori negre
ce tremură de spaimă
e tâmpla mea cu care sprijin
facerea lumii
umile flori albastre
și ochi abia născuți
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre spaimă
- poezii despre singurătate
- poezii despre primăvară
- poezii despre negru
- poezii despre naștere
- poezii despre lumină
- poezii despre ghiocei
- poezii despre flori
Citate similare

* * *
o lume fără de oameni
cu nume de flori
o lume fără de flori
fără credinta in verde
este o lume
a celor care urăsc
primii ghiocei
o lume absurdă și rece
eu cred în cântul
care se aude mai greu
"cânt de parcă
nu m-aș fi oprit niciodată"
gândi lebăda albă
și totul în jur înverzi
într-o singură clipă
iar Cerul își deschise porțile
pentru cei mulți
așa îmi șopti
Lebăda albă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre verde, poezii despre muzică, poezii despre lebede, poezii despre alb sau poezii despre absurd

* * *
Sub cerul meu opac
sunt ghiocei.
Deasupra lumilor de foc
e cerul tău.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre cele ce sunt
sub cerul de lapte
rămas-am doar noi
eu
haină șoaptă
desprinsă din vântul hoinar
tu
umbră a lunii de lut spânzurată
în șuierul frunzelor
cu ce să te compar
minune a lumii?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vestimentație, poezii despre timp, poezii despre lactate sau poezii despre frunze

Fereastra
dacă vrei să revii
mă găsești în locul acela
unde dorul învață
ce înseamnă târârea
pe pământ searbăd
și dacă tot vrei să revii
și să crezi în altă minune a lumii
scrijelește pe trupul unui mesteacăn
două cuvinte cu ochi de felină
chiar dacă ar fi să revii
și să îmi fii o primăvară încolțită-n crustă
gonește vântul ce tremură-n fereastră
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre feline, poezii despre dor sau poezii despre cuvinte
Primăvara
Auzi și tu cum ciripește o păsărică la fereastră?
Și cucul cântă, îl auzi? Iar vântul suflă boare albastră,
De cald. Si parcă simt miros de liliac. Tu simți?
De ce nu spui nimic? De ce ai ales să minți?
Auzi cum tremură pădurea și cum plesnesc mugurii ei?
Cum nu auzi? Ce-o fi cu tine? Miroase parcă a flori de tei.
Ce multe gâze, se agită, în sus, în jos, spre nicăieri.
Suflet frumos, vino-n padure să vezi ce multe primăveri,
Albastre, roz și iar albastre. La fel ca dragostile noastre.
Pe la ferestre încep s-apară flori în glastre.
Frumos mai cântă cucu, ai bani in buzunar?
Că de nu ai, vei fi sărac tot anul. Îți voi da eu iubire-n dar.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre sărăcie, poezii despre suflet, poezii despre păsări sau poezii despre păduri

* * *
mereu am o îndoială
așa
ca o urmă de zâmbet
pe față de clovn
când
vântul urlă prin crânguri
scrijelind piatra
eu strig
să vină cineva
să despartă stihia de om
omul de câinele vânt
să vină oarecine
gura de lup
stihia în sine
să îi despartă pe cei născuți
pentru a fi
lumini sau umbre
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vinovăție, poezii despre gură sau poezii despre câini

Zvon
deasupra golului
o cursă nebună
a fulgilor
tremură cerul
venele pietrelor plâng
în liniștea searbădă
adorm învelită
cu cea mai neagră zăpadă
căzută vreodată aici
alți fluturi așteaptă povești
în noaptea legănată
de zvonul întors
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre somn, poezii despre plâns, poezii despre noapte sau poezii despre fluturi

E seară și plouă!
din bulboană răsar flori
cu lacrimi pe pleoape
rămas-am singuri
în abisul ce mușcă rotund
din amintiri zdrobite mișel
cu colți de gând
între destine
rămas-am singuri
Doamnă
cu pași nesiguri
nici iarbă nici abur
în inima bulboanei
între noi
tremură cerul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre prăpăstii, poezii despre ploaie, poezii despre inimă, poezii despre gânduri, poezii despre amintiri sau poezii despre abur

* * *
moartea e albă
ca un câmp blestemat
să fie în timp
doar pământ
din care vor răsări
cândva
viorele
ulcele frumos decorate
cu flori din lutul fierbinte
de asta nu înțeleg
semnificația
cocardelor negre
puse în piept
doar așa
în semn de protest
sau victorie
când totul se duce...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre proteste, poezii despre moarte, poezii despre lut sau poezii despre frumusețe

Zvon
deasupra golului
o cursă nebună
a fulgilor de nea
tremură cerul
venele pietrelor plâng
în liniștea searbădă
adorm învelită
cu cea mai neagră zăpadă
căzută vreodată aici
alți fluturi așteaptă povești
în noaptea legănată
de zvonul întors
bună dimineața planetă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre planete sau poezii despre dimineață
Primăvara
Ca o prințesă, primăvara a venit,
Cu mantia pictată cu petale de flori,
Câmpiile au înverzit, copacii au înflorit,
Natura se îmbracă în calde culori.
În munți și-n văi sunt peisaje minunate,
Cu ghiocei, narcise și mii de alte flori,
Păsările s-au întors din țările îndepărtate,
Pe culmi pasc turmele, vegheate de păstori.
Râurile susură, curgând repede la vale,
Apa trece, spumegând pe lângă stânci,
Pădurea înflorită e împodobită cu petale,
Cerul se oglindește în lacurile adânci.
poezie de Paul Aelenei Jr. din Primăvara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre văi, poezii despre stânci sau poezii despre râuri

Flori
Unii preferă dalbe flori,
Alții, în galben purpuriu,
Dar mai ales de sărbători
Eu le doresc de timpuriu
Flori care trăiesc în glastre,
Sau cele care dau prestanță,
Care lucesc în zări albastre,
Eu le râvnesc ca ambianță
Flori care cresc pe câmpie,
Pe coclauri sau grădină,
De orice fel, cu bucurie,
Eu le iubesc cu rădăcină
Flori de piatră, ori de mină
Sau adunate în buchet,
Care răspândesc lumină,
Eu le ador în mod concret
Flori iarnă, flori de vară
Flori pe care cade bruma,
Zi de zi, seară de seară,
Prefer florile de numa.
poezie de David Boia (3 februarie 2013)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre sărbători, poezii despre iubire, poezii despre iarnă, poezii despre galben, poezii despre dorințe sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

* * *
iubesc acest cântec și dans
uitat de toate nălucile mele
în cerul ca o fereastră albastră
pe care dansează și mor epuizați
de propria
îngusta lor viață
acei pe care-i iubim și uităm
sunt doar o umbră și eu
chircită în geamul ce tremură
și se sparge când sună refrenul
cântat din marea lumină
în care credeam
pentru mine
rămas-au doar cioburi de vise
pe un text compus și cântat
de acele năluci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans sau poezii despre visare

Visul unei flori
Când în lunca-ngălbenită
Filomela cântă-n dor,
Viorica vestejită
Doarme-n valea fără flori.
Și visează vis de aur,
Văi de umbre și miros,
Unde-n luncile de laur,
Vântul cântă răcoros.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Mihai Eminescu despre visare, citate de Mihai Eminescu despre văi, citate de Mihai Eminescu despre vânt, poezii despre privighetori, citate de Mihai Eminescu despre muzică sau citate de Mihai Eminescu despre flori

Doamne
nici nu mai știu
cine sunt și de ce
când vântul tremură
toate spaimele lumii
alunec pe ghețuri ce dorm
și adorm
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rotund
când timpul sună strident
inima mea
are ceva din carnea unui ostaș
îngropat în lungi uitări
acum o mie de ani
poate
primăvara trecută l-am învelit
în cămașă de flori
ca o mamă
grăbită să nască din depărtări
și lumini
povestea ce sună absurd
în clopotnița vechiului sat bântuit
de ochi de felină
ghețuri ce dorm
la fel de rotund
fragil și crud
în inima fierului
ce-a scrijelit piatra
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă sau poezii despre fier

* * *
în mine stă să se nască
o lume trăită de voi
sub stinsa stea
pierduții noștri
în marea împărăție a dorului
pe socluri dorm
din tuș cioplite
nume și degete
le văd pe toate
și le simt ferecate
în cerul vopsit
ce ne înghite pe toți
din veacul în care
în mine se naște ecmnezic
o altă fațetă a lumii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre degete

* * *
dacă-ar fi fost să fiu
un pic mai înaltă
cumva să ajung
mai sus de umărul tău
să pot vedea cerul
prin tâmpla ta răstignită
pe umerii mei
câtă splendoare-am fi zărit amândoi
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime

Ultimul val
Eu eram tu.
Tu erai cu un val mai departe
de parca văzuseși cu un alt ochi
Nevolnicia mea de a fi.
Tu legănat de perdeaua de umbre
din care un soare anemic zâmbea
Răscolind nisipu-n clesidră.
Atât de aproape de valul ce sparge durerea
în țărm, tu erai eu, iar mie-mi crescuseră
Aripi de alge cu care zburam înspre noi.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre aripi sau poezii despre Soare

Sinucigaș
în luna florilor
mă înfășor
cu-acest fuior
al îndoielii
la nici doi pași
salcâmii țipă
prinși în asfalt
plăpânda speranță
a dorului
nașterii sub cerul de smog
ecoul civilizației
acest fuior cu care mă-nfășor
damnată în lumea damnării
îmi este ștreang de flori
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre civilizație