Dumitru Sârghie

Neantului m-adaug solemn și diafan

Mă simt legat de cer și de pământ,
Spre înălțimi, noi gânduri îmi arunc,
Și timpul mă transformă iar în prunc...
Ce-am vrut să fiu iată că, astăzi, sunt!

Eu n-aș fi om, de n-aș iubi ispita,
Prin ea, mă aflu înlăuntrul vieții,
Zilnic sărut conturul suav al dimineții,
Doruri îmi plâng în carne... risipite...

Și-atuncea, Simm, când nu te mai sărut,
Îmi scriu eșecu-n cartea cu mâhniri,
Ne prelungim iubirea în tainice doiniri,
Finalurile-au toate-un falnic început...

Din când în când, ascult, duios, amurgul,
În lume, florile se-nchid și se deschid,
Albastru sângele-mi e-un îngeresc fluid,
Ce-mi clocotește-mi Trupul – Demiurgul!

Fiindcă doresc o devenire verticală,
Neantului m-adaug solemn și diafan,
Vai!, mais ou sont les femmes d'antan,
Din viața mea perfect dumnicală?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Dumitru Sârghie

Prin sânge-ți navighez, solemn...

Sunt noul Cristophor Columb,
Prin sânge-ți navighez, solemn,
Pe inimă să-ți las un semn,
Că sânii vreau să ți-i dezbumb...

Lumini, pe cerul gri de plumb,
Apar, când te sărut pe stern,
Când drăgăstos și când fratern,
Și-apoi, la loc, sânii ți-'mbumb!

Pe trupul tău, noi expediții
Eu întreprind, din când în când,
Adesea, îți trimit petiții,

Ca să mă lași să-ți intru-n gând,
Și-n lunga zi dintre solstiții,
(Duios, prin sânge lunecând),

Te chem, nebun, la repetiții!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Adâncimea iubirii

Dragostea e un dezastru delicios,
Care nici măcar nu-ncape-n viață,
Este când fierbinte, când de gheață,
Îți înfige cuțitul, mândro, până la os...

E un șarpe-nsetat de dulce otravă,
Lie-Cocârlie, cu trup îngeresc,
Un freamăt de aștri, cu suflu ceresc,
Fructă zemoasă, de-a pururi, pârgavă!

Este o scăpare-n dezastru suprem,
Fundătură și ireparabil năvalnic,
E o tristețe și-un zâmbet zburdalnic,
O infracțiune cercetată... in rem.

Adâncimea iubirii se măsoară-n suspinul
Pe care-l arunci în eter, mângâiato,
Într-un ritm perseverent – ostinato –
Dragostea-i complice cu absolutul și chinul!

E un trăsnet sonor și un crin otrăvit,
O culoare a clipei în scufundare,
E-o fântână de lacrimi în lepădare,
Un mod fecund de-a te înșela: îl admit!

Cum de nu mor la sânii tăi, femeie,
La sânii ce-mi țin cald și frig simultan?
Vai!, Mais où sont les neiges d' antan,
Ce-mi desenau pe trup curcubeie?

Unde e Iris sărutul tău diafan,
Unde e coapsa ta rotofeie?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Sonet susurat...

Astăzi, Simm, tu plânsu-mi-ai în sânge,
Plânset fin, sfielnic – murmur tremurat,
Și-ntr-un ritm tremolo, trupu-ți parfumat
Îmi părea, Simmone, că și el plânge...

Lacrimile-ți verzi, eu, tainic, ți le-aș strânge,
Simm, în versu-mi clar și dulce-nsingurat,
Și,-apoi, le-aș prelinge-n șoaptele-mi nătânge,
Doamne, le-aș prelinge, cristic... susurat.

Plânsu-ți diafan și stins, alungând narcisismul,
Ce-mi tronează-n sângele-mi albăstriu și-amar
Mă îndeamnă să-ți salut, solemn, eroismul,

Căci, poezia din lacrimi este, desigur, un dar,
Unul, care-mi stimulează, de-a pururi, lirismul...
Orice altceva, are un rol efemer, secundar!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce n-aș da să fie aievea

Când zorii zilei s-au deschis
și chipul nopții a plecat,
Sunt fericit că-n al meu vis
sărut fierbinte tu mi-ai dat.

Ce n-aș da să fie aievea
când pe stradă te-întâlnesc.
Dulce mi-ar mai fi plăcerea,
din nou sărutul să-l primesc.

poezie de (iunie 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Dumitru Sârghie

Avidă, Simm, de absoluturi

Cu trupu-ți slim.
Frumoasă, Simm,
Arzând suav, de dor, făclie,
Noblețea-ți stă-n melancolie
Și-n verzi delicii literare,
Cu sentimente-n tremurare,
Cu ample semne de mirare,
Cu dor de neastâmpărare,
Cu inima-ți de soare plină,
Scăldată-n raze de lumină,
În lumea asta, Doamne, vidă,
Ce stă pe loc, să ne desfidă,
Crepusculu-ți de jar din suflet,
C-un zvâcnet și-un măreț răsuflet,
de facto și, apoi, de jure,
poeme prinse-n rugi de mure
și gânduri fine, aromate,
ne-așează, dulce, la picioare,
mereu făcându-ne-o favoare,
de a călca, solemn, pe ele,
Cum ai călca-n cioburi de stele,
Cum ai călca, sfios, pe fluturi,
Cu ai strivi, duios, săruturi,
De răul vieții să te scuturi,
Avidă, Simm, de absoluturi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Cercetați consonant și...in rem

Poezia ta – memoria florii
și sensul candorii –
îmi freamătă în singurătate
și-mi împrimăvărează amurgul!

Invoc Demiurgul
să-ți așeze pașii diafani
pe pașii mei exersați liric,
pentru a descoperi,
pas de deux,
sensul ultim al poeziei
și miracolul deplin al fanteziei...

Ne consolăm, Simm,
și ne supraviețuim
de Neantul vieții,
după orice vers sorbit
din lacrima dimineții...

Suntem câtă vreme uităm că suntem...

Aruncă-te, Simm, în versu-mi boem,
știi bine că, pentru nonconformismul
metaforei noastre,
vom fi cercetați consonant și... in rem!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Cojocariu

Și plâng

Să plâng... destinul meu pierdut?
Să plâng... uitarea ce mă doare?
Ascund cuvântul început
Și plâng... ce rost oare mai are.

Să plâng... când totul s-ar sfârși?
Să plâng... când inima îmi bate?
N-am crezut... credeam că-s împlinit...
Și plâng... când alții-mi râd în spate.

Să plâng... e starea mea umană,
Să plâng... e-un fenomen uitat.
Eu... n-am ales rasa umană,
Și plâng... de zestrea ce mi-au dat.

Să plâng... mi-e totul împotrivă,
Să plâng... sunt cereri mai de preț.
Eu... caut steaua mea divină,
Și plâng... când totu-i un dispreț.

Să plâng... curat și fără teamă?
Să plâng... când ochii-mi s-au umflat?
Dar cine se chinuie... mă cheamă
Și plâng... că tot ce-am scris nu am semnat.

Să plâng... mă regăsesc în vise,
Să plâng... că-s vise destrămate?
Mă simt străin pe lângă tine
Și plâng... că timpul ne desparte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Sunt singură, dar nu-i singurătate...

(prietenilor mei de pretutindeni, cu dragoste nemărginită!)


Singurătatea mea... mă-ncarc de vină, dacă mai strig și mai suspin că-s anonimă...
Nu-i pe pământ, ființă cum sunt eu, iubită de poeți și Dumnezeu...
Și nepoeții-mi scriu și mă alintă, când viața îndrăznește să mă mintă...
Și florile, de-s necuvântătoare, mă mângâie, când plâng, cu-a lor culoare...
Și ceru-i mai albastru și senin, când îmi ridic privirea și mă-nchin...
Și marea, frământarea-și domolește, să-mi strige, că refluxul mă iubește...
Și iarba e mai verde când răsare și îmi adapă trupul cu răcoare...
Când vântul se strecoară printre frunze, îi simt iubirea tremurând pe buze...
Și Muza, pe un umăr, stă de-o viață și să iubesc dușmanii mă învață...
Sunt singură, dar nu-i singurătate, când inima atâtor oameni bate,
Pentru poeme violete-n miez de noapte și eu vă simt pe toți, atât de-aproape...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Leonte

Stabilitate

Mă joc. Cuvinte indirecte
Arunc oricui. În serios, în glumă
Purtarea mea n-o știu de bună
Nici versurile cum sună,
Concrete.

M-astâmpăr. Oare, crezi?
Că jocul ăsta-l voi sfârși
Și că-ndrăgostit n-aș fi
De tine poți s-o știi
Și poți să crezi.

N-am terminat. Abia încep
Să simt pulsația vieții,
Să măsor seninul dimineții,
În înflorirea tinereții
Dar nu pricep.

De ce tu rămâi mai gânditoare
Privind în ochii mei adânc?
Vezi lacrimi, dar nu plâng.
Și de mă clatin când și când
Sunt în picioare.

poezie de
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Al lumii sens e un nonsens

Al lumii sens e un nonsens major
Și nu-i echivalent cu sensul vieții,
Te-nalță, Simm, din roua dimineții
Și zeci de sensuri ai să vezi în zbor!

Pe gheața vieții, omul e-un actor
Și-adesea, e subțire sticla gheții,
Un sens ar fi, după cum spun poeții,
Da-i doar un fum, în spațiu, călător...

Dacă nu-i sens, nici ordine nu este,
Viața-i un nor – poemă ce se stinge,
Se stinge-n absolutul din poveste,

Când duhul, lin, în Cer ți se prelinge,
– Chiar dacă înainte mult mai este –
Tu scrie, Simm, și visul ți-l atinge...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Palmă

De n-aș putea să mă întind palmă,
N-aș mai fi om, m-aș poticni,
Chiar vertical de știu c-aș fi....
Să mângâi n-aș da mâna calmă,
Nici nu m-aș ține nou-născut,
Sau dacă aș fi ca o primată,
Nu m-aș înlănțui sărut,
N-aș avea gânduri niciodată,
Neștiind cum să străpung liane,
Aș trăi ghemuit, o valmă,
N-aș prinde brațe diafane...
Barbar aș fi, suflet de-o palmă!

poezie de (15 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Sonet... mortal

Scutiți suntem de-al nostru eu,
Demult, noi nu mai locuim în noi,
Poeți suntem, în transă, amândoi,
Puținul vieții-l dăm lui Dumnezeu!

Admit că versul ți-e un onduleu
Și-un prea suav trifoi cu patru foi,
Ți-am picurat, solemn, în el, altoi,
Te-am dus la întâlnire cu un zeu...

Vei face-un triplu salt, cât mai curând,
Dorind să cucerești Mont-Blanc-ul vieții,
Ai grijă, însă, Miss, din când în când,

Cum vei păși prin roua dimineții,
Căci, din orgoliu-ți tânăr, fremătând,
O să-i împuști, mortal, pe toți poeții...

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Gărgălie

N-aș fi știut...

De n-ai fi fost în viața mea, iubite,
N-aș fi știut ce-i zborul spre înalt,
N-aș fi știut ce-s marile ispite
Și nici noian de fluturi în asalt...

N-aș fi știut că-n ochi adânci ca marea
Se-aprind scântei pe iriși de azur,
Că ai furat din cer senin culoarea
Când m-ai cuprins cu brațul împrejur

N-aș fi știut cât foc aveai pe buze
De n-ai fi pus, pe-a" mele, flori de mac
Ce semăna cu freamătul de frunze
Când vântul viscolește prin copac

N-aș fi știut nici dorul ce înseamnă
De nu m-ar duce pașii în pustiu
Când vocea dinăuntru mă îndeamnă
Să te găsesc... Dar unde ești... nu știu...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Iubesc, Simm, potrivirea noastră poetică

Mă întreb când s-a mutat poezia
din sângele meu, în sângele tău,
legănare poetică în oglindă
și versuri ce stau să se-aprindă,
în era-nfloririi,
preludii de orgă, care-și cer dreptul legitim
al amăgirii,
feerie gustată în doi,
trifoiul visează,
visează la patru foi –
exasperare a metaforei,
care nu-și mai încape în viață...

Transcendent și stare magnetică,
iubesc, Simm, potrivirea noastră poetică...

Vîrtej unic, poemele noastre,
unul în celălalt, cântă, cântă duios,
dincolo de om, dincolo de temperatura vieții,
dincolo de roua dimineții,
profetică, frenetică, magnetică...

Iubesc, Simm, potrivirea noastră poetică
și căderea-ți estetică
în poezie...
Lie Ciocârlie...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sărut...

Sărut palma vântului
Și buza pământului,
Sărut zarea cea albastră,
Și pasărea cea măiastră.

Sărut viața, zestrea mea,
Fie de-i bună sau rea,
Sărut crâmpeie de lună
Când îi urez: "Noapte bună!".

Sărut valu-nvolburat
Ce talpa mi-a mângâiat,
Te sărut, rază de soare,
Ce mă legeni pe picioare.

Sărut mâna ta, măicuță,
Și gurița de frăguță,
Sărut inimioara ta
Ce-ai pus-o în calea mea.

Sărut tot ce e lumesc
Căci îmi place să iubesc,
Sărut pana și cuvântul
Prin care îmi exprim gândul.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Toamnele viețuirii

Port timpul în spate, de când m-am născut,
Pe dinlăuntru sunt un om gârbovit, Doamne,
Și anotimpurile toate se transformă în toamne,
Și timpul ce-mi zace în spate e surd și e mut!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicu Gavrilovici

Faceri și prefaceri

Ca să fiu cu tine, brațele-amândouă
le-aș preface zilnic în alei cu flori,
ca să fiu cu tine m-aș preface-n rouă,
tălpi catifelate să-ți sărut în zori.

Să îți fiu aproape-i oportunitate,
să îți fiu aproape este dar ceresc,
când sunt lângă tine mult mai tare bate
inima, alături când îți sunt, trăiesc!

Să îți simt suflarea, trandafir m-aș face,
să-ți sărut urechea m-aș preface-n cânt,
și -n amurgul zilei, știind că îți place
să îți mângâi părul, m-aș preface-n vânt.

Împreună, viața vom preface-o-n praznic...
Tu-mi vei fi comoară, eu îți fi-voi paznic.

sonet de din Manifest pentru normalitate
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Încă un sărut...

Când inima îmi simte
Că ea,.. e-nviere,.. moarte
Din piept bate să iasă
Să zboare la cea aleasă

Ca două ciocârlii spre soare
In triluri de dor răvășitore
Una în alta să topească
Si infinitul o să le dorească

Muzica lui divină, senină
Printr-o fantă de curcubeu
Să moară de ciudă orice zeu
Când spre tine zbor... eu
Să te iubesc un infinit
Și incă un sărut..
In triluri curcubeu
Ce le simt când știu
Că exiști pe pământ
Si mai renăscut din lut
Cu un sărut de infinit
Ce-l ador sfânt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Dumitru Sârghie

ROGVAIV

Provenit din duh de trandafiri,
Roșul e culoarea marilor iubiri,
Iar Oranjul ține de mister și crimă,
Galbenul ne poartă căldură și stimă,
Fiindcă, Doamne, este rupt din soare,
E suflet rotund și înmiresmare...

Verdele cel crud e-al naturii fală,
Lumină vegetală și pururi regală.

Albastrul distins – marele regret –
Urcă în azururi, calm și desuet...

Emanat din roua dimineții,
Ce alungă norii și unda tristeții,
Indigoul, Doamnă, e-un sărut discret...
Pe când, vai!, tristețea-i farmec Violet!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Perfect

E totul perfect, mă simt foarte bine,
Dis-de-dimineață când vorbești cu mine.
Seara când în pat noapte bună-mi spui
Simt buzele tale și știu ce-mi propui.

Iar în timpul zilei, orele se scurg,
Cu tine sau fără stau până-n amurg
Gândul zboară iute, simt că te doresc
Aș vrea să-ți arăt ce mult te iubesc.

Și când sunt departe și ți-e dor de mine
Adu-mă în minte și voi fi cu tine
Că-n inima mea, ce nimeni n-o știe
Tu vei fi cu acolo pentru veșnicie.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook