Tăcând
țărâna se strânge
în pumn
pumnul aruncă cenușa
cu mult mai sus
decât ținutul răbdării
zăpada cade monoton
peste inimi ce-și numără
pulsul în stradă
tăcând
se aude tăcerea
pumnului strâns
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Alduit
țărâna se strânge din oase
în pumn
pumnul aruncă cenușa
în alduit
dinspre ținutul răbdării
zăpada curge monoton
peste inimi ce -și tac agonia
în cânt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omagiu tăcerii
Îmi place tăcerea...
Îmi place tăcerea, iubesc tăcerea
știu când să tac, cum să tac
unde să tac și când să tac.
Mă cert... tăcând, înjur... tăcând
râd.... tăcând, mănânc... tăcând.
Ascult tăcerea, savurez tăcerea și tac.
Am nevoie de tăcere, de liniștea tăcerii,
tăcerea e fidelă și nu mă parasesste
niciodată.
Îmi place compania ei, și mă conversez cu ea
despre una, despre alta.
Ea mă înțelege, este cel mai bun confident,
nu mă bârfește, nu mă jignește
niciodată.
Mă iubește așa cum sunt...
iar eu, la rândul meu, nu o contrazic
niciodată.
O respect întotdeauna - tăcând!
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.Lilieci
cât de adânc
și plin de mister
e timpul scăldării
în bulboană
cărări se închid
pe lungul drum al sângelui
înfloresc stalactite
iar clipa îmi pare a fi
cu mult mai adâncă
decât noaptea răbdării
ce naște în peșteri
lilieci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roata
ai mei levitau între lumi
când mayașii își duceau
morții cu targa
să-i îngroape în pietre
sau să-i ardă pe rug
nici ei, nici ai mei nu știau
cât de caldă este zăpada
frământată în pumn
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eclipsă
când basmul se va opri
în setea pietrelor
ținutul acesta va deveni
un loc al nimănui
al depărtării de rădăcini
din colbul luminii
se vor auzi tăcerile
și o negură albă va coborî
peste cei adormiți
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai hui
când pleci
măcar o lacrimă să lași
în viforul din gene
ca un nimic din ce-ar fi fost
și tot ce ar putea să fie
când tac
și tac vorbind
în limba aia
tu știi mai bine
cât de adâncă e tăcerea mea
și singură
stea căzătoare
în pumnul de sare
din lacrima - cuvânt
când pleci așa
fără să spui unde te duci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pumnul
Și-am dat la o parte norul acela cu dosul palmei.
Și-am dat la o parte aerul acela cu buricul degetului.
Și-am dat la o parte mâna de iarbă cu o mângâiere.
Și-am dat la o parte pământul
cu pumnul strâns!
Și ce să vezi?
Ce să vezi?
Eram la o parte dat de o parte din mine
de nor de aer
de iarbă și pământ
cu dosul palmei degetul se mângâia strâns
într-un alt pumn ce venea de departe...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
între două războaie
de câteva zile
un nor singuratic
și îngeri ce-și caută
aripa ruptă de cea mai neagră
zăpadă căzută vreodată
peste liniștea bălții
fragmente de timp
entități ce-și urlă destinul
pe câmpul de luptă
într-un război fără de sens
de câteva zile
o liniște stranie se-așează
pe stuful orfan
după care urmează un altul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenușa cade în capul celui care o aruncă în sus.
proverbe indiene
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai curat decât zăpada
Mai curat decât zăpada,
Tu îl faci mare pe-acel
Ce Ți se predă, Isuse,
Cu tot sufletul din el.
Mai frumos ca orice cântec
Faci Tu drumu-ngust și sfânt,
Al aceluia ce-și ține
Al Tău dulce legământ.
Mai curat decât cristalul
Faci Tu Duhul orișicui
Îți încredințează Ție
Toate gândurile lui.
Mai de preț ca orice aur
Faci Tu viața celui blând,
Care umblă și lucrează
Binefăcători, tăcând.
Mai slăvit ca orișicine
Îl vei face Tu pe-acel
Care-a semănat mai bine,
Cu un crin și cu un miel.
O, Isuse, o, Isuse,
Fă-mă și pe mine-așa,
Căci așa doresc să-mi vină
Sufletul 'naintea Ta.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
vară absurdă -
lampioane pe stradă
sub nori plumburii
haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
plouă peste planetă
cum n-am mai văzut
de peste o mie de ani
cu lacrimi de sânge alb
ne plouă frigul din noi
de parcă ceru-și despică
sternul în multiplu de doi
între nori
luna mătură furioasă
cioburi de lacrimi și vise pierdute
în ploaia ce cade și curge
atât de târziu pentru noi
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau liniște
bat clopote de-aramă
mă plimb între lumi
simt raza lunii cum cade
pe coasta pământului
aud cerul sub cetini
văd zăpada plângând
mai sus de nori
umbrele mele mustind a spaimă
înfloresc din poveștile apelor
în care se scaldă căprioarele
cu puii lor nenăscuți
parcă sunt eu sau nu
sub cioburi de vise
percep un vuiet de roșu aprins
răsărind
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu sunt mai mult...
Eu nu sunt mai mult decât fulgul de nea.
Un joc de cristale e trecerea mea.
Se scutură clipa din timpul deplin.
Surâde și cade. Și altele vin.
Eu nu sunt mai mult ca un fir de parâng
ce coasa îl taie și furcile-l strâng.
Țărâna rămâne și uită de el.
Și alt fir se-nalță și cade la fel.
Eu nu sunt mai mult ca o umbră-n abis.
Dar drumul spre stele oricând mi-e deschis.
Eu nu sunt luceafăr cu chip marmoreu.
Pe fruntea mea însă e scris: Dumnezeu!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
trăiesc într-o lume
a frigului
peștii mor în ape sălcii
copacii adorm
sub cetini
ghețarii au obosit
să asculte
divina muzică
a zăpezii ce cade obsedant
peste pădurea în flăcări
și se desprind
unii de alții
pe albul impur
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
chiar dacă nu a mai
nins aici de câteva milenii
Dumnezeu spune:
gata
și vântul aduce zăpada...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea dintre iarbă și stânci nu știe mersul interzis pe o stradă anume...
aforism de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Atât de sus
cu decența răbdării
foamea suprimă dorul
din care se nasc
nesfârșite iluzii
doar setea și piatra
grele ca raza de lună
rabdă și tac și renasc
atât de sus
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
eu îți dau sarea
din pumn
tu îmi dai sarea
din cer
nu eu am ales
să mă nasc
la ceasul când
soarele se ascunde
stingher
în cel mai înalt
pliu al lunii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Extrasenzorial
undeva
la marginea liniștii coapte
se aude copita de cal cum bate
în lutul încins
dar unde?
și cine să audă?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!